Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 229/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 229/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-03-2014
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 229/A
Ședința publică de la 20 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Judecător C. I. M.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de partea civilă Direcția G. R. a Finanțelor P. Timișoara împotriva sentinței penale nr. 23 din 23.01.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul intimat C. I. personal și asistat de avocat ales C. A. din cadrul Baroului A., cu împuternicire avocațială la dosar; lipsește partea responsabilă civilmente . prin administrator judiciar M. Organizare Lichidare Iași SPRL; lipsește apelanta parte civilă D.G.F.P. Timișoara.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care este audiat inculpatul intimat, care arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței, fapt consemnat în scris și depus la dosarul cauzei.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat C. A., pentru inculpatul intimat, solicită respingerea apelului declarat de partea civilă, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică întrucât suma solicitată nu a fost justificată de partea civilă, nu rezultă din acte modalitatea de calcul a sumei, iar societatea nu avea venit suplimentar, ci avea deficit.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului declarat de partea civilă, soluția primei instanțe fiind corectă.
Inculpatul intimat C. I., având ultimul cuvânt, se declară de acord cu cele susținute de avocatul său ales.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 23 din 23.01.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în baza art. 9 alin. 1 lit. b, raportat la art. 9 alin. 2 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. I., la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 9 alin. 1 lit. b teza finală din Legea nr. 241/2005, raportat la art. 65 alin. 2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861 – 862 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani.
Pe durata termenului de încercare, în baza art. 863 Cod penal, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte și să se supună măsurilor de supraveghere, instituite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul A., la datele fixate de acest serviciu; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere, în cazul săvârșirii unor noi infracțiuni, revocare ce va atrage executarea cumulată a pedepselor.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 346 alin. 1, raportat la art. 14 Cod procedură penală, a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Statul român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția G. R. a Finanțelor P. Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor P. A. și obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. G. .., prin administrator J. M. Reorganizare Lichidare Iași SPRL, să plătească părții civile suma de 817.971 lei, actualizată cu majorările, dobânzile și penalitățile legale aferente, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, până la plata efectivă a prejudiciului.
Au fost respinse restul pretențiilor formulate de partea civilă.
În baza art. art. 11 din Legea nr. 241/2005, raportat la art. 163, art. 167 Cod procedură penală, a fost admisă cererea formulată de partea civilă și s-a instituit sechestrul asigurător și poprirea asigurătorie, asupra tuturor bunurilor și conturilor inculpatului, până la concurența sumei datorate părții civile.
În baza art. 2 și art. 6 din O.G. nr. 75/2001, la rămânerea definitivă, o copie a hotărârii s-a dispus să fie comunicată Direcției Generale Regionale a Finanțelor P. Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor P. A., în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă, o copie a hotărârii s-a dispus să fie comunicată Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul A..
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.200, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 4 octombrie 2013, în dosarul nr. 304/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul A., a fost trimis în judecată inculpatul C. I., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b, raportat la art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în perioada trimestrelor II, III și IV ale anului 2008, S.C. G. .., societate administrată de inculpat, a fost implicată în achiziții de mărfuri (cereale și mărfuri perisabile) din Comunitatea Europeană, operațiuni care nu au fost înregistrate în contabilitate în totalitate și nici declarate în totalitate organului fiscal. Singurele declarații fiscale depuse au fost cele aferente trimestrului II al anului 2008 și vizează doar trei furnizori maghiari.
P. nedeclararea veniturilor, s-a creat bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 817.917 lei, astfel cum a fost evaluat prin expertiza fiscală.
Inculpatul nu a recunoscut fapta.
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
S.C. G. .. a fost înființată la data de 13 iunie 2008, având ca asociat unic pe inculpatul C. I. și sediul social în A., .. 5-7, . de activitate al societății a fost intermedierea în comerțul cu cereale.
La data de 22 decembrie 2008, administrator al societății devine numitul Buzogany G. – cetățean maghiar, cu domiciliul în Ungaria, iar la data de 26 februarie 2009, societatea își mută sediul social în mun. Oradea, jud. Bihor, Buzogany G. devenind asociat unic.
Din nota de constatare întocmită de Garda Financiară A. la data de 24 februarie 2009, s-a reținut că S.C. G. .. a făcut obiectul unui control privind activitatea desfășurată până la jumătatea lunii octombrie 2008, ocazie cu care s-a constatat că societatea s-a sustras de la plata TVA, estimată la valoarea totală de 117.568 lei.
Controlul Gărzii Financiare a continuat și în luna noiembrie 2008, fiind efectuate verificări privind livrările de mărfuri către .. Acțiunea de verificare s-a finalizat în februarie 2009, când au fost sesizate organele de urmărire penală.
Toate actele de control au fost efectuate în prezența inculpatului, deși acesta nu mai deținea calitatea de administrator din decembrie 2008.
Din notele de control întocmite de Garda Financiară A. a rezultat că inculpatul a fost cel care a depus documentele solicitate la organul fiscal (facturi fiscale, documente financiar-contabile).
Documentația pusă la dispoziția organului de control a relevat faptul că S.C. G. .. a efectuat achiziții de mărfuri (cereale și produse alimentare) din spațiul intracomunitar, până la finele lunii septembrie 2008, în valoare totală de 616.775,48 lei, depunând la organul fiscal competent declarațiile aferente, deconturi TVA pentru trimestrele II și III 2008 și declarația 390; s-a observat existența unei concordanțe între situațiile depuse cu ocazia controlului și declarațiile depuse la Administrația Finanțelor P. A..
Așa cum s-a consemnat în Nota de Constatare . nr._/21.11.2008, întocmită de comisari din cadrul Gărzii Financiare Secția A. la S.C. G. .., în baza datelor obținute prin accesarea aplicației de registratură a Gărzii Financiare - Trafic Control la acea dată, s-a constatat că societatea verificată a efectuat în perioada septembrie - octombrie 2008, o . achiziții intracomunitare de cereale de la diverși furnizori din Ungaria și Slovacia.
Din verificarea documentelor puse la dispoziția organelor de control de către administratorul societății la acea dată - C. I., s-a constatat că, în perioada 19.09._08, în derularea unor relații comerciale,S.C.G. .. a achiziționat din Ungaria cantitatea totală de 160.850 kg. porumb boabe și 979.170 kg. grâu, documente prezentate organelor de control ulterior finalizării respectivului control.
În baza contractului de vânzare cumpărare nr. 01/01.10.2008, cantitățile de cereale, astfel achiziționate, au fost ulterior livrate, în perioada 02.10._08, către S.C. L&C Cereals S.R.L. Deși administratorul S.C. L&C Cereals S.R.L. a declarat că a achiziționat de la S.C. G. .. 275,550 tone porumb, la prețul de 300 lei/to, inculpatul C. I. a prezentat organelor de control doar o factură, întocmită pentru cantitatea de 160,850 tone porumb, în valoare totală de 57.423 lei (anexa nr. 14 la nota de constatare . nr._/21.11.2008).
S-a precizat că administratorul S.C. G. ., la acea dată – inculpatul C. I., a întocmit inițial facturi de livrare pentru cantitatea de 215.550 kg. porumb, respectiv 968.170 kg grâu, la o valoare totală de 7.838.345 lei, urmare înscrierii unor cantități și prețuri unitare eronate, conform răspunsurilor date la explicațiile scrise solicitate, aspecte care au fost sesizate și transmise spre verificare Gărzii Financiare Secția T., prin adresa_/AR/29.10.2008.
În vederea verificării aspectelor mai sus arătate, din deplasarea efectuată la sediul social declarat al S.C. G. .., situat în municipiul A., ., nr. 5-7, ., județul A. s-a constatat că, în continuare, societatea în cauză nu desfășoară activitate la această adresă. În acest sens au fost întocmite 3 invitații, care au fost afișate pe ușa de acces a imobilului, conform proceselor-verbale întocmite, cărora actualul reprezentant legal – Buzogany G., nu le-a dat curs. De asemenea, s-a încercat contactarea telefonică, la nr. de telefon 0741/_, a fostului administrator, C. I., fără ca acesta să răspundă solicitării.
Din informațiile furnizate de către Administrația Finanțelor P. a municipiului A., rezultă că S.C. G. .. a depus declarații de impozite și taxe doar aferent trimestrelor II și III 2008. Conform datelor înscrise în Fișa sintetică totală editată la data de 04.02.2009, a rezultat că societatea verificată a declarat și nu a virat la scadență un TVA de plată, aferent trimestrului III 2008, în sumă totală de 67.072 lei, cu toate că, în conformitate cu duplicatului Declarației recapitulative privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri - cod 390, a rezultat că societatea a declarat, aferent trimestrului III 2008, achiziții intracomunitare de bunuri, în valoare totală de 618.777 lei, cărora le revin un TVA, în regim de taxare inversă, de 117.568 lei.
În baza tuturor documentelor existente, în cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize fiscale (f. 464-482 vol. II urmărire penală).
Din raportul de expertiză a rezultat că, în trimestrul II 2008, S.C. G. .. a achiziționat marfă de la furnizorul maghiar „Centermeat Kft” în valoare de 76.279,95 lei, pe care a livrat-o către S.C. Trei G Retail S.R.L., fără să înregistreze operațiunile în contabilitate și fără să declare organului fiscal veniturile obținute în urma vânzării.
În trimestrul III 2008, .. a achiziționat marfă de la opt furnizori intracomunitari (Centermeat Kft, Kekkuti Asvanyviz Zrt, Limil Husker Kft, N. Gabona Slovakia Sro, Madeco International A/S, Agromarkt Kft, Bankun Mezogazdasagi, Diamant Hamster Bt.), în valoare totală de 3.064.858,67 lei. Din întreaga cantitate, inculpatul a înregistrat în contabilitate și a emis facturi fiscale la vânzare în valoare de 917.246,79 lei, iar restul de marfă, în valoare de 2.147.611,89 lei, a fost vândută la negru, fără ca operațiunile să fie evidențiate în actele contabile sau declarate organelor fiscale.
În trimestrul IV 2008, S.C. G. .. a achiziționat marfă de la nouă furnizori intracomunitari (Aldi Mar Food International Kft, Agromarkt Kft, Centermeat Kft, Agro Foldes Kft, Munkacsy Mezoszolg Kft, Diamant Hamster Bt., Ormenykuti Granarium Szovetkezet, Vad-tar Kft), în valoare totală de 1.677.333,03 lei. Din întreaga cantitate, inculpatul a înregistrat în contabilitate și a emis facturi fiscale la vânzare în valoare de 708.426,56 lei, iar restul de marfă, în valoare de 968.906,49 lei, a fost vândută la negru, fără ca operațiunile să fie evidențiate în actele contabile sau declarate organelor fiscale.
Concluziile expertizei detaliază valoarea totală a prejudiciului, de 817.971 lei, după cum urmează:
Concluzia la obiectivul A): Valoarea TVA datorată către bugetul de stat, de către S.C. Gegobel .. în trimestrul III 2008, este de 523.950 lei, și provine din nedeclararea tuturor veniturilor aferente mărfurilor livrate clienților, precum și din nedeclararea minusului in gestiune aferent achizițiilor de mărfuri intracomunitare.
Concluzia la obiectivul B): Valoarea TVA datorată către bugetul de stat, de către S.C. Gegobel .. în trimestrul IV 2008, este de 279.289 lei, și provine din nedeclararea veniturilor aferente mărfurilor livrate clienților, precum și din nedeclararea minusului în gestiune aferent achizițiilor de mărfuri intracomunitare.
Datorită faptului că s-au identificat la dosarul penal documente justificative și declarații fiscale aferente și trimestrului II 2008, în speță, aferente lunii iunie 2008, s-a stabilit că S.C. Gegobel .. are o TVA datorată și nedeclarată către bugetul de stat, pentru aceasta perioadă, în suma de 14.731 lei, provenind din nedeclararea veniturilor aferente mărfurilor livrate clienților.
Pentru anul 2008, întrucât cheltuielile deductibile sunt mai mari ca și veniturile obținute, S.C. Gegobel .. a realizat o pierdere fiscală în sumă de 14.731 lei, neavând nici o obligație de plată privind impozitul pe profit către bugetul de stat.
Valoarea totală a obligațiilor fiscale, reprezentând TVA datorată și nedeclarată către Bugetul de Stat, de către S.C. Gegobel .., pentru întreg anul 2008, este în suma de 817.971 lei, și provine din nedeclararea veniturilor aferente mărfurilor livrate clienților, precum și din nedeclararea minusului în gestiune aferent achizițiilor de mărfuri intracomunitare.
Cu toate acestea, partea vătămată Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, s-a constituit parte civilă cu o sumă mult mai mare, respectiv 5.035.144 lei, compusă din: 2.302.036 lei, impozit pe profit suplimentar; 1.110.033 lei, majorări de întârziere aferente; 2.733.108 lei, TVA suplimentară; 1.370.937 lei, majorări de întârziere aferente.
Faptul că marfa a ajuns pe teritoriul țării noastre, a fost dovedit cu notele de recepție întocmite de inculpat, prin CMR-urile ridicate de la acesta, prin jurnalele de vânzări întocmite ulterior controlului efectuat de Garda Financiară.
Toate acestea s-au coroborat și cu declarațiile martorilor – reprezentanți ai societăților furnizoare străine, care au fost audiați prin comisii rogatorii, precum și cu verificările și răspunsurile Interpol primite, care au indicat pe S.C. G. .. și pe inculpat ca fiind beneficiarii mărfurilor expediate.
De asemenea, din informațiile transmise de Garda Financiară A., conform fișei cuprinzând achizițiile intracomunitare efectuate de S.C. G. .. înregistrate în aplicația de monitorizare a traficului de mărfuri prin punctele de frontieră (aplicația Trafic Control), a rezultat că ar fi fost tranzitate mărfuri pentru această societate, mărfuri provenite de la furnizori cu sediul în Comunitatea Europeană.
Marfa achiziționată din spațiul intracomunitar, pentru care nu există documente de livrare pe teritoriul național, trebuia să se regăsească în stocul societății, în condițiile în care societatea ar fi deținut spații de depozitare adecvate acestui tip de marfă. Deoarece societatea nu a deținut niciodată astfel de spații, este evident că marfa a fost livrată către beneficiari, fără documente justificative.
Conform legislației fiscale, marfa este considerată minus în gestiune, iar potrivit art. 128 alin. 4 lit. d din Legea nr. 571/2003, minusurile în gestiune sunt considerate livrări de bunuri, pentru care, conform art. 137 alin. 1 lit. c din aceeași lege, se stabilește TVA.
Pentru a acoperi neregulile din contabilitate, inculpatul a încercat să înregistreze retroactiv o parte din livrări, însă rezultatul a fost dublarea sau triplarea unor facturi; de asemenea, au fost întocmite procese-verbale de returnare a mărfii, însă nu au fost atașate și facturi de stornare sau alte documente necesare.
Inculpatul nu a recunoscut fapta, însă din declarația dată la urmărire penală, a rezultat că el este persoana care a făcut plăți în numerar către furnizorii intracomunitari, că el este persoana care s-a ocupat de activitatea S.C. G. .., iar în condițiile în care o parte din documentele contabile au fost găsite asupra sa, și se poate trage concluzia că a cunoscut în totalitate raporturile comerciale în care a fost implicată societatea. Mai mult, din concluziile puse la termenul de azi, de către apărătorul ales al inculpatului, a rezultat o recunoaștere indirectă a faptei. Apărătorul inculpatului a susținut că a existat o greșeală de contabilitate, însă nu cu intenția de a săvârși evaziune fiscală și pe care, dacă nu venea controlul intempestiv, ar fi reparat-o.
În drept, s-au reținut ca texte legale incidente în cauză: articolul 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, respectiv „Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.”; articolul 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005, respectiv „Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.”; articolul 41 alin. 2 Cod penal, respectiv „Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.”; articolul 13 Cod penal, respectiv „Aplicarea legii penale mai favorabile
În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.
Când legea anterioară este mai favorabilă, pedepsele complementare care au corespondent în legea penală nouă se aplică în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevăzute în legea penală nouă nu se mai aplică.”
Fapta inculpatului C. I., care, în calitate de reprezentant legal al S.C. G. .., a omis, în parte, evidențierea și declararea veniturilor obținute în urma operațiunilor comerciale efectuate în perioada trimestrelor II, III și IV 2008, în scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută art. 9 alin. 1 lit. b, raportat art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Ținând cont de faptul că, alin. 2 al art. 9 din Legea 241/2005 s-a modificat prin Legea 50 din 14.03.2013, în sensul că, „Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.”, legea penală mai favorabilă în cauză, fiind Legea 241/2005, în varianta nemodificată, tribunalul a făcut aplicarea art. 13 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța, ținând cont de prevederile art. 72 Cod penal, s-a orientat spre minimul special, respectiv a aplicat inculpatului a pedeapsă de 4 ani închisoare.
Având în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, că este o persoană în vârstă de 60 ani, că are studii superioare și un loc de muncă stabil, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare efectivă. S-a considerat că reeducarea inculpatului și integrarea sa socială se realizează mult mai rapid în modalitatea executării pedepsei sub supraveghere, inculpatul urmând să fie supus măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 Cod penal.
Ca pedeapsă accesorie, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.
Având în vedere că pentru infracțiunea săvârșită, textul de lege prevede, pe lângă pedeapsa închisorii, și aplicarea pedepsei complementare, care este obligatorie în cazul în care pedeapsa aplicată este de minim 2 ani, instanța, în baza art. 9 alin. 1 lit. b teza finală din Legea nr. 241/2005, raportat la art. 65 alin. 2 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În conformitate cu dispozițiile art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, revocare ce atrage executarea cumulată a pedepselor.
Referitor la acțiunea civilă, instanța de fond a apreciat că prejudiciul real cauzat bugetului de stat, este cel stabilit prin raportul de expertiză fiscală, în cuantum de 817.971 lei, și nu cel calculat de partea civilă prin progresie aritmetică, sumele fiind exagerate în raport cu cele constatate.
Așa fiind, în baza art. 346 alin. 1, raportat la art. 14 Cod procedură penală, instanța a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Statul român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția G. R. a Finanțelor P. Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor P. A. și a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. G. .., prin administrator J. M. Reorganizare Lichidare Iași SPRL, să plătească părții civile suma de 817.971 lei, actualizată cu majorările, dobânzile și penalitățile legale aferente, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, până la plata efectivă a prejudiciului și a respins restul pretențiilor formulate de partea civilă.
În baza art. art. 11 din Legea nr. 241/2005, raportat la art. 163, art. 167 Cod procedură penală, a admis cererea formulată de partea civilă și a instituit sechestrul asigurător și poprirea asigurătorie, asupra tuturor bunurilor și conturilor inculpatului, până la concurența sumei datorate părții civile.
Împotriva sentinței penale nr. 23 din 23.01.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ a declarat apel partea civilă Direcția G. R. a Finanțelor P. Timișoara, înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara la data de 19.02.2014, sub nr._ .
În motivarea apelului partea civilă solicită admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul obligării inculpatului C. I., parte responsabilă civilmente fiind ., la plata întregii sume cu care s-a constituit parte civilă, sumă care să fie actualizată cu accesoriile aferente (majorări, dobânzi și penalități, conform OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală) până la data plății efective, precum și instituirea sechestrului asigurător și popririi asigurătorii asupra bunurilor și conturilor inculpatului și părții responsabile civilmente până la concurența acestei sume.
Din analiza sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art.417 al. 2 C.p.p., C. reține următoarele:
Instanța de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată și din care rezultă vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.b raportat la art.9 alin.2 din legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 v.C.p. și art.13 V.C.p.
De altfel, partea civilă apelantă nu a contestat starea de fapt și încadrarea juridică reținute de către prima instanță, ci modul de soluționare al acțiunii civile, motiv pentru care instanța de apel va analiza aceste critici.
Potrivit dispozițiilor art. 19 C.p.p. obiectul acțiunii civile exercitată în cadrul procesului penal îl constituie repararea pagubei pricinuită persoanei vătămate, iar potrivit art. 1349,1357 C.civ. răspunderea civilă delictuală este antrenată atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența prejudiciului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției. Prejudiciul constă în consecințele negative patrimoniale sau morale suferite de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșită de inculpat; acesta trebuind să fie cert, ceea ce presupune că este sigur în ce privește existența sa și posibilitățile de evaluare. Mai trebuie reținut că prejudiciul cert este atât cel actual, adică deja produs; cât și cel viitor, care este sigur că se va produce și este susceptibil de evaluare; însă nu și prejudiciul eventual potrivit art.1385 C.civ..
Astfel fiind, se constată că din suma de 5.035.144 lei actualizată cu accesoriile aferente solicitată drept prejudiciu de către partea civilă nu a fost dovedită în totalitate, deoarece potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză (fila 470 vol.I UP) prejudiciul cauzat de inculpat părții civile ca urmare a comiterii infracțiunii este în sumă de 817.971 lei actualizată cu accesoriile aferente, diferențele constatate rezultând din modalitatea greșită prin care partea civilă a calculat prejudiciul respectiv progresie aritmetică.
Având în vedere faptul că partea civilă nu a făcut dovada întregului prejudiciu solicitat, instanța de apel constată că în mod corect prima instanță a admis acțiunea civilă în parte, raportat la prejudiciul stabilit în urma expertizei efectuate în cauză și a instituit sechestrul asigurator și poprirea asigurătorie doar în limita prejudiciului stabilit.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcția G. R. a Finanțelor P. Timișoara împotriva sentinței penale nr. 23 din 23.01.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligată partea civilă apelantă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcția G. R. a Finanțelor P. Timișoara împotriva sentinței penale nr. 23 din 23.01.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă partea civilă apelantă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. B. C. I. M.
GREFIER,
A. B.
Red. C.I.M./21.03.2014
Tehnored. A.B.
2 ex./ 03 Aprilie 2014
Prima instanță: M. C.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 215/2014. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 209/2014.... → |
|---|
