Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p.. Decizia nr. 718/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 718/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 17-06-2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 718/R

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17 iunie 2013

PREȘEDINTE: V. S.

JUDECĂTOR: C. C.

JUDECĂTOR: F. I.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a fost reprezentat de procuror C. M.-U..

Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. A., inculpatul V. N. D. și partea civilă . A. împotriva sentinței penale nr. 355/14.02.2013, pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent V. N. personal asistat de avocat ales C. M., lipsind partea civilă recurentă . A..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 385¹³ C.p.p, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Procurorul susține recursul așa cum a fost motivat în scris solicitând admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței penale recurate și în rejudecare anularea facturilor fiscale false pe care prima instanță a omis să dispună anularea iar în ce privește pedeapsa aplicată inculpatului solicită aplicarea unui spor. Mai solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca tardiv.

Apărătorul ales al inculpatului recurent V. N. D. depune la dosar motive de recurs și solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat în scris, casarea sentinței penale recurate și achitarea inculpatului în baza art. 11 punct. 2 lit. a) coroborat cu art. 10 lit. a) C.p.p. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, iar pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată solicită aplicarea unei amenzi administrative. Arată că instanța de fond a dispus în mod greșit condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare deoarece o condiție imperativă impusă de legiuitor este aceea ca făptuitorul să aibă calitatea de funcționar, condiție care nu a fost îndeplinită în cauză întrucât între partea vătămată și inculpat a existat un contract de colaborare în care au fost trecute drepturile și obligațiile ambelor părții și acest contract nu i-a conferit calitatea de funcționar. În ce privește latura civilă solicită casarea cu trimitere aspre rejudecare pentru efectuarea unei expertize contabile arătând că prejudiciul nu este cert.

În ce privește infracțiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată solicită să se aibă în vedere faptul că este singurul întreținător de familie iar unii membrii de familie, respectiv tatăl și sora sa au nevoie de îngrijiri, având probleme de sănătate. Cu privire la recursul declarat de partea civilă solicită respingerea acestuia ca tardiv iar cu privire la recursul parchetului solicită respingerea acestuia ca nefondat.

Procurorul solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat arătând că prima instanță a constatat în mod corect că infracțiunea de delapidare este îndeplinită, iar cu privire la cererea privind aplicarea unei amenzi administrative arată că este neîntemeiată, inculpatul fiind recidivist. Mai arată că latura civilă a fost corect soluționată.

Inculpatul recurent V. N. D. arată că este nevinovat și este de acord cu concluziile apărătorului său ales.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 355/14.02.2013 pronunțată de J. A. în dosar nr._,

În baza art. 334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile prevăzute de art. 214 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art. 215-1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În baza art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe inculpatul V. N. D.– fiul lui N. și R., născut la data de 26.08.1970 în Sibiu, jud. Sibiu, cetățean român, cu antecedente penale, studii medii, șofer la ., căsătorit, domiciliat în Sibiu, .. 1, jud. Sibiu, posesor CI, ., nr._, CNP –_, la:

-1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În baza art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. și art. 37 lit. a Cod penal, a condamnat pe același inculpat la:

- 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 86-4 Cod penal a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 111/30.05.2006 a Tribunalului Sibiu, în raport cu fiecare din infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză și a cumulat pedeapsa de 3 ani cu fiecare din pedepsele aplicate în prezenta cauză, rezultând două pedepse, de 4 ani închisoare și, respectiv, de 3 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. b) Cod penal raportat la art. 34 Cod penal a contopit cele două pedepse rezultante în pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani, fără aplicarea vreunui spor, pedeapsa rezultantă finală fiind de:

4 (patru) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 346 și art. 16-1 alin. 3 Cod procedură penală a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă ., cu sediul în A., .. 5, ., cu punct de lucru situat în A., .. 9, ., și în consecință a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 21.147,88 lei, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 191 alin.2 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 1400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

A dispus virarea sumei de 200 de lei în contul BA A., cu titlul de onorariu avocat din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A., emis în dosar nr. 3927/P/2011 la data de 05.04.2012, înregistrat la această instanță la data de 09.04.2012 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și au fost trimisă în judecată inculpatul V. N., pentru săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă prevăzute de art. 214 alin. 2 Cod penal și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.

Prin rechizitoriu s-a reținut că în data de 25.11.2010, învinuitul V. N. D., în calitate de persoană fizică autorizată a încheiat cu S.C. D. T. S.A. A. actul de colaborare nr. 635/25.11.2010. Obiectul contractului era reprezentat de vânzarea de către învinuit de cartele telefonice prepay precum și vânzarea de servicii electronice de încărcare. Potrivit clauzelor contractului, învinuitul prelua în gestiune produse ale S.C. D. T. S.A., în speță cartele telefonice, pe care se obliga să le vândă și să încaseze contravaloarea acestora. 3le de bani obținute din vânzare avea obligația de a le vira în conturile tații D. T., reținându-și un comision pentru serviciul prestat. De asemenea, în baza aceluiași contract, învinuitul avea posibilitatea de a instala aparate POS de încărcare a cartelelor telefonice prepay.

Învinuitul și-a desfășurat activitatea de vânzare a acestor produse pe raza județului Sibiu, având obligația de a emite facturi pentru bunurile vândute, facturi pe care le preda societății D. T. pentru a fi înregistrate în evidențele contabile. în acest scop, învinuitul a primit de la societatea furnizoare un aparat ce imprima facturi în care erau inserate atât datele S.C. T. S.A. cât și datele sale, având asupra sa și o ștampilă a societății, prețurile pe care învinuitul urma să le practice în vânzarea acestor produse stabilite de societate.

Având suspiciuni asupra activității derulate de către învinuit, tentanții S.C. D. T. S.A. au procedat la verificarea acesteia, ocazie cu au constatat lipsa din gestiune a unor mărfuri și sume de bani cât și faptul că a emis facturi fictive, către persoane care nu au achiziționat astfel de produse.

In urma probelor administrate în cauză a rezultat faptul că învinuitul V. N. D., în perioada ianuarie - martie 2011, a întocmit un număr de 11 facturi fiscale false conform cărora au fost livrate cartele telefonice către următoarele persoane juridice: S.C. A. PAN S.R.L., S.C. AXXA MDA COMPANY S.R.L., I.F. B. M., .., S.C. L.&ANI S.R.L., A.F. M. I., A.F. C. M., S.C. P. F. S.R.L., S.C. SIB CHIM S.R.L., S.C. THOMAS G. S.R.L. și S.C. A. IMPEX S.R.L. Fiind audiați în calitate de martori reprezentanții societăților comerciale mai sus menționate, aceștia au declarat că nu au achiziționat produsele respective. De altfel, pe facturi nu se regăsesc ștampilele societăților cumpărătoare, unele dintre acestea (de ex. A.F. M. I.) erau radiate de la Oficiul Registrului Comerțului, iar altele sunt societăți fictive ( de ex. S.C. THOMAS G. S.R.L.). Totodată, s-a mai constatat faptul că seriile cărților de identitate trecute în facturi ca aparținând reprezentanților societăților cumpărătoare sunt de asemenea fictive.

Aceste facturi false au fost predate de către învinuit societății D. T. unde au fost înregistrate, fapt ce a dus la scăderea acestor cartele din gestiunea învinuitului. Banii aferenți acestora, nu au fost însă predați integral către societate, astfel că în urma verificărilor făcute de către expertul contabil Bosanszky M. A. a rezultat că valoarea neîncasată a facturilor false este de 5.760,52 lei.

În mod real, învinuitul a vândut aceste cartele și a încasat sumele de bani din vânzare, fără a întocmi facturi în momentul vânzării, astfel că ulterior, pentru a acoperi lipsa acestora și se descărca de gestiune, a întocmit aceste facturi fictive. Pentru a crea o aparență de realității acestor relații comerciale, învinuitul a depus și o parte a sumelor încasate la S.C. D. T. S.A., însă diferența până la prețul efectiv obținut, și-a însușit-o.

De asemenea, în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a mai constatat faptul că învinuitul a ridicat un aparat de încărcare a cartelelor telefonice de la S.C. LANCEANCTB EBT S.R.L. Ș. M., fără a întocmi procesul verbal de dezinstalare. Aparatul astfel ridicat de învinuit a fost apoi utilizat de către alte persoane, cu ajutorul lui emițându-se coduri de reîncărcare pentru cartele telefonice, operațiuni care au fost înregistrate în memoria aparatului. Consecința acestui fapt a fost emiterea de facturi fiscale fictive, cu datele acestei societăți, care însă nu au fost primite, semnate și ștampilate de primire de către S.C. LANCEANO S. S.R.L.

Înainte de rezilierea contractului încheiat cu învinuitul, acesta a predat toate bunurile pe care le avea în gestiune. Cu ocazia inventarierii acestora s-a constatat o lipsă în valoare de 6.676,01 lei. Deși învinuitul a declarat că predat și aceste bunuri, cu ocazia constatării minusului, învinuitul a semnat procesul verbal de predare-primire fără a ridica obiecțiuni asupra conținutului acestuia.

Totodată, din cuprinsul notei de constatare contabilă întocmită de către expertul contabil B. M. mai rezultă că, potrivit registrului de casă pentru luna aprilie, învinuitul figurează în evidențele contabile cu un sold de casă 2.977, 18 lei, reprezentând banii încasați pentru marfa pe care a avut-o în gestiune, bani pe care acesta și i-a însușit fără a-i mai preda societății.

Prin activitatea descrisă mai sus, învinuitul V. N. D. a cauzat în dauna S.C. D. T. S.A. un prejudiciu în valoare totală de 15.413,71 lei, sumă cu care această societate se constituie parte civilă în procesul penal. Analizând actele si probele administrate in cauza :in faza de urmărire penala: referat de terminare a urmăririi penale (f. 1-4) rezoluții de începere a urmăririi penale (f. 5-7) plângere penală (f. 8-12, 19, 25), declarații extrajudiciare (f. 13-17, 20, 26) copie facturi (f. 18), fișe clienți (f. 21-24, 71-72) contract de prestări servicii (f. 27-34) notă de constatare contabilă (f. 35-37) anexe la nota de constatare (f. 38-70), facturi false (f. 73-87), fișe RECOM (f. 88-112), fișe SEIP (f, 115-123), declarații de martori (f. 124-125, 128-133, 136-137, 139-148), înscrisuri reprezentând fișa furnizorului (f. 126-127, 134-135, 138), delegații apărători (f. 149, 164), declarațiile învinuitului (f. 150-154), certificat de cazier judiciar (f. 155-158), dovezi de îndeplinire a procedurilor de citare (f. 159, 161, 165), procese verbale (f. 160, 162), cerere (f. 163), ordonanță (f. 268), proces verbal de neprezentare a materialului de urmărire penală (f. 166)

în fața instanței: declarație inculpat (fila 36), declarații martori (filele 44-45, 71-72, 73)

ÎN FAPT:

În perioada 25 noiembrie 2010–16.04.2011 inculpatul, a deținut calitatea de agent de distribuție al societății comerciale . calitatea de gestionar în lumina atribuțiilor de serviciu stabilite în sarcina sa prin fișa postului (inculpatul era autorizat să efectueze toate operațiile aferente încasării valorii mărfii livrate către clienți: încasarea contravalorii mărfii livrate, preluarea documentelor contabile, predarea acestor documente către contabilitate, întocmirea de documente justificative, etc).

Inculpatul, abuzând de atribuțiile care i-au fost conferite de societatea angajatoare, și-a însușit din gestiune sume de bani și bunuri în cuantum total de 15,413,71 lei.

În punerea în practică a rezoluției infracționale, inculpatul, în perioada ianuarie – martie 2011 a întocmit 11 facturi fiscale false, totalizând valoarea de 5.760,52 lei. În cuprinsul acestor facturi se atesta împrejurarea că a fost livrată marfă către un număr de 11 societăți comerciale. În urma verificărilor efectuate în cauză s-a constatat că o parte din aceste societăți au fost radiate de la Oficiul Registrului Comerțului, respectiv, o altă fracțiune erau societăți fictive. Totodată s-a stabilit că o parte din facturi au fost emise în mod fictiv către societăți comerciale reale, fără a avea loc în fapt tranzacția atestată în cuprinsul facturilor. În acest sens au deplină valoare probantă declarațiile martorilor C. M. (fila 124 dosar urmărire penală), R. M. V. (fila 128 dosar urmărire penală), O. G. (fila 131 dosar urmărire penală), B. M. (fila 131 dosar urmărire penală), C. E. (fila 132 dosar urmărire penală) și C. D. M. (fila 136 dosar urmărire penală).

Totodată, în urma efectuării inventarului bunurilor aflate în gestiunea inculpatului, s-a constatat un minus în gestiune în valoare de 6.676,01 lei, inculpatul semnând cu această ocazie procesul verbal de predare – primire fără a ridica obiecțiuni privind conținutul acestuia.

De asemenea, în urma efectuării notei de constatare contabilă de către expertul contabil B. M. a rezultat că inculpatul a încasat suma de 2,977,18 lei pentru marfa avută în gestiune, bani pe care nu i-a predat societății.

Fiind audiat în fața instanței inculpatul a arătat că și-a însușit numai suma de 600 de lei din gestiune, contestând totodată împrejurarea că o parte din facturile emise ar fi false. Cu toate acestea inculpatul a arătat că recunoaște integral prejudiciul produs și este de acord cu achitarea acestei sume către partea civilă, ceea ce echivalează cu o recunoaștere implicită a vinovăției (fila 36 dosarul cauzei).

Instanța a reținut de asemenea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la filele 155-158 dosar urmărire penală, prezentele fapte fiind săvârșite în interiorul termenului de încercare al pedepsei de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării aplicată prin sentința penală nr. 111/30.05.2006 a Tribunalului Sibiu.

ÎN D.:

Fapta inculpatului V. N. care în cursul anilor 2010 -2011, în baza unei rezoluții infracționale unice, și-a însușit din gestiunea sa sume de bani și bunuri în cuantum total de 15,413,71 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.

Fapta inculpatului de a falsifica la diferite intervale de timp în baza aceleiași rezoluți infracționale mai multe facturi, în vederea producerii de consecințe juridice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 290 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.

Faptele inculpatului descrise mai sus au fost săvârșite în situația concursului de infracțiuni fiind aplicabile dispozițiile art. 33 alin. 1 lit. a) Cod penal.

Față de cele de mai sus, în baza art. 334 Cod procedură penală instanța a schimbat încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile prevăzute de art. 214 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art. 215-1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. Împrejurarea că inculpatul nu avea calitatea de angajat al societății parte vătămată, ci avea numai o relație de colaborare cu această societate nu exclude calitatea de funcționar al inculpatului, dat fiind că inculpatul a primit o însărcinare din partea societății parte vătămată, iar din natura relațiilor dintre părți rezultă cu putere de evidență, că inculpatul avea un raport de prepușenie cu societatea .-și activitatea sub îndrumarea și în subordinea părții vătămate. În aceste condiții, lipsa relațiilor de muncă nu exclude calitatea de funcționar a inculpatului.

La individualizarea sancțiunilor aplicabile inculpatului s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal. Instanța a avut astfel în vedere atitudinea parțial nesinceră a inculpatului în fața organelor de urmărire penală, precum și a instanței, și de asemenea împrejurarea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, disponibilitatea manifestată de a achita prejudiciul cauzat părții civile, dar și valoarea relativ mare a prejudiciului originat prin fapta sa.

Instanța a apreciat că în cazul inculpatului V. N. pedepsele aplicate sunt de natură a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal

Ca pedeapsă accesorie, pe durata și în condițiile stabilite de art.71 Cod penal, inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal. Instanța în temeiul Art. 3 din Protocolul nr. 1. Dreptul de a vota - Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența în materie Hotărârea din 30 martie 2004 „Hirst c. Marea Britanie”, nu va interzice inculpatului dreptul a alege reținând că față de natura infracțiunii care a atras pedeapsa accesorie nu se impune interzicerea acestui drept, inculpatului fiindu-i interzis doar dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice. Urmare a aceluiași raționament juridic nu vor fi interzise nici drepturile prevăzute de art. 71 Cod penal raportat la art. 64 lit. c), d) și e).

În baza art. 346 și art. 16-1 alin. 3 Cod procedură penală, având în vedere declarația inculpatului prin care recunoaște valoarea prejudiciului cauzat părții civile prin faptele sale infracționale, astfel cum a fost reținut prin actul de sesizare al instanței și se obligă să îl achite integral, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă . sediul în loc. A., .. 5, ., jud. A. și, în consecință a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 21.147,88 lei, cu titlu de daune materiale (sumă ce reprezintă valorile însușite pe nedrept de inculpat, precum și alte prejudicii cauzate părții civile în strânsă legătură cu activitatea infracțională – facturi neîncasate, etc, prejudiciu recunoscut de inculpat, care și-a manifestat voința de a-l repara, devenind astfel incident principiul disponibilității).

Împotriva sentinței Judecătoriei A. au declarat recurs P. de pe lângă J. A., inculpatul V. N. D. și partea civilă . A..

P. a criticat sentința pentru nelegalitate pe motiv că instanța de fond a omis să dispună anularea facturilor fiscale falsificate de către inculpat iar în ce privește pedeapsa aplicată se solicită aplicarea unui spor la pedeapsa totală de 4 ani închisoare.

Inculpatul a criticat sentința recurată pentru netemeinicie și nelegalitate pe motiv că instanța de fond a dispus în mod greșit condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare deoarece o condiție imperativă impusă de legiuitor este aceea ca făptuitorul să aibă calitatea de funcționar, condiție care nu a fost îndeplinită în cauză întrucât între partea vătămată și inculpat a existat un contract de colaborare în care au fost trecute drepturile și obligațiile ambelor părții și acest contract nu i-a conferit calitatea de funcționar.

În ce privește latura civilă se solicită să se constate că prejudiciul nu este cert întrucât prin actul de sesizare se menționează că în gestiunea sa s-a constatat o lipsă de 6676,01 lei iar potrivit registrului de casă pentru luna aprilie figura cu un sold de 2977,18 lei ca apoi să se precizeze fără alte lămuriri că prejudiciul produs este de_,71 lei.

În ce privește infracțiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată se solicită să se aibă în vedere faptul că este singurul întreținător de familie iar unii membrii de familie, respectiv tatăl și sora sa au nevoie de îngrijiri, având probleme de sănătate.

Partea civilă . A. solicită obligarea inculpatului și la plata dobânzii legale aferentă debitului datorat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea în întregime a despăgubirilor civile.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 385⁶, al.3 Cpp, se constată că recursul parchetului este fondat în parte, a inculpatului este nefondat iar a părții civile tardiv, pentru următoarele considerente:

Din actele de la dosar se constată că inculpatul Veceredea N. a fost și condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare și fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.215¹, cu apl. art.41 al.2 Cp și art.290 Cp cu apl. art.41 al.2 Cp, reținându-se că în perioada 25 noe._11, în calitate de gestionar la . inculpatul și însușit din gestiunea acestei societăți suma totală de 15.413,31 lei.

S-a reținut că inculpatul în calitate de persoană fizică inculpatul a încheiat ci partea vătămată . A. un contract de colaborare potrivit căruia inculpatul prelua în gestiune cartele telefonic pe care se obliga să le vândă, să încaseze contravaloarea valoarea acestora iar banii obținuți din vânzare se obliga să-i vireze în contul părții vătămate, reținându-și un comision pentru serviciul prestat.De asemenea în baza aceluiași contract, inculpatul avea posibilitatea de a instala aparate POS de încărcare a cartelelor telefonice a cartelelor prepay.

Așa cum s-a reținut și prin sentința recurată o parte din prejudiciu cauzat părții vătămate a rezultat din întocmirea unor facturi fiscale false în care se consemna în mod nereal că au fost livrate cartele telefonice unui număr de 11 societăți comerciale, Aceste facturi false au fost predate de inculpat părții vătămate unde au fost înregistrate, fapt ce a dus la scăderea acestor cartele din gestiunea inculpatului.

Caracterul fals al acestor facturi a fost dovedit cu declarațiile reprezentanților societăților comerciale care figurau pe aceste facturi și care au declarat că nu au cumpărat aceste facturi. De asemenea pe facturi nu se regăsesc ștampilele societăților cumpărătoare iar unele firme erau radiate sau sunt fictive. Totodată s-a mai constatat că seriile cărților de identitate trecute pe facturi ca aparținând reprezentaților societăților cumpărătoare sunt fictive.

Deși instanța a constatat că aceste facturi sunt false a omis ca, în conformitate cu prev. art.348 Cpp, să dispună anularea lor.

Referitor la motivul de recurs a inculpatului privind lipsa calității de funcționar se constată că este nefondat având în vedere prevederile art.147 Cp potrivit căruia prin funcționar se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investit, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei persoane juridice.

Calitate inculpatului de funcționar, în sensul legii penale, este dovedită în cauză având în vedere existența unui contract de colaborare încheiat între inculpat și partea civilă în baza căruia acesta avea în gestiune bunuri ale societății și exercita o însărcinare temporară aceea de vânzare a unor cartele telefonice.

Cu privire la prejudiciul cauzat societății păgubite se constată că prin rechizitoriu s-a stabilit că acesta este în valoare de totală de 15.413,71 lei și se compune din suma de 5760,52 lei rezultat din valoarea facturilor false la care se adaugă suma de 6676,01 lei lipsă constată cu ocazia inventarierii bunurilor pe care le avea în gestiune precum și suma de 2977,18 lei cu care figura în evidențele contabile reprezentând banii încasați pentru marfa pe care a avut-o în gestiune, bani pe care și i-a însușit și nu i-a mai predat societății.

În legătură cu modul de soluționare a laturii se mai observă că în cursul cercetării judecătorești partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 21.147 ,88 lei pe care inculpatul a declarat că este de acord să o plătească astfel că instanța de fond având în vedere poziția procesuală a acestuia l-a obligat la plata sumei solicitate.

P. a mai solicitat aplicarea unui spor la pedepsele aplicate inculpatului însă Curtea apreciază că, față de cuantumul pedepselor de 1 an închisoare și de 4 luni închisoare, aplicate pentru faptele din prezenta cauză, acest spor de pedeapsă nu se mai justifică.

Referitor la recursul părții civile . A. se observă că este tardiv.

La termenul de judecată din data de 07.2013 când au avut loc dezbaterile în fond a fost prezent și reprezentantul părții civile astfel că termenul de declarare a recursului a început să curgă de la pronunțarea sentinței care a avut loc la data de 14 februarie și nu de la comunicare așa cum greșit s-a menționat în sentința recurată.

Prin urmare având în vedere data la care a avut loc pronunțarea sentinței-14.02.2013- și data la care a fost înregistrată cererea de recurs- 28.04.2013- termenul de 10 zile în care se putea declara recurs, potrivit prev. art.385⁵ Cpp, a fost depășit.

Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.385¹⁵, pct.2 lit. d Cpp, va fi admis recursul declarat de P. de pe lângă J. A., se va casa sentința recurată și rejudecând cauza în baza art.348 Cpp se va dispune anularea facturilor fiscale aflate la dosarul de urmărire penală la filele 73-87.

Se vor menține în rest dispozițiile sentinței recurate.

În baza art.385¹⁵, pct.1 lit. b Cpp se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Veceredea N. D. împotriva aceleiași sentințe iar în baza art. 385¹⁵, pct.1 lit. a Cpp va fi respins recursul părții civile . A. ca tardiv.

Văzând și prevederile art.192 al.2, art.192 al.3 Cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

În baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d C.pr.pen., admite recursul declarat de P. de pe lângă J. A. împotriva sentinței penale nr. 355/14.02.2013, pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .

Casează sentința penală și rejudecând cauza:

În baza art. 348 C.p.p. anulează facturile fiscale aflate în dosarul de urmărire penală la filele 73-87.

Menține în rest dispozițiile sentinței recurate.

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C.pr.pen respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. N. D. împotriva sentinței penale nr. 355/14.02.2013, pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. a C.pr.pen respinge ca tardiv recursul declarat de partea civilă . A. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă inculpatul și partea civilă la plata sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 17.06.2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,pentru JUDECĂTOR,

V. SandoviciConstantin CosteaFlavius I.

aflat în C.O.,semnează

PREȘEDINTE,

V. S.

GREFIER,

C. P.

Red: C.C./28.06.2013

Tehnored: C.P./2 ex/05.07.2013

Primă Instanță: Jud. A.

Jud.L.M.U.