Favorizarea făptuitorului. Art.269 NCP. Sentința nr. 38/2016. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 38/2016 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 12-02-2016
document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2016:037._
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 38/PI
Ședința publică de la 12 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier A. B.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul T. N. A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 207 al. 1 și 2 C.p., art. 269 al. 1 C.p.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din 10 februarie 2016, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, fiind stabilit termen pentru pronunțare pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul din 3 septembrie 2015 dat în dosarul nr. 46/D/P/2014 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. Timișoara, înregistrat la această instanță la data de 17 septembrie 2015 sub număr dosar_, au fost trimiși în judecată inculpații M. P. V., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 al. 1 C.p., 211 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 213 al. 1 și 3 C.p., art. 374 al. 1 și 2 C.p., art. 207 al. 1 și 2 C.p.; GÎȚAN O., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 al. 1 C.p., 211 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 12 al. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, art. 4 al. 2 din Legea nr. 143/2000; T. O., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 al. 1 C.p., 211 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; B. G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 al. 1 C.p., 211 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; T. N. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 207 al. 1 și 2 C.p., art. 269 al. 1 C.p.; P. P. H., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., art. 269 alin. 1 C.p.; C. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; IACUȘI A. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; B. P., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; T. F., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; M. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; A. D. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; H. G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; P. A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 216 C.p.; E. D. V. M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.; S. M. T., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p.
Cu privire la inculpatul T. N. A. s-au reținut prin rechizitoriu următoarele:
Rolul inculpatului T. N. A. în rândul membrilor grupării infracționale avea o pondere foarte importantă prin funcția de judecător pe care o ocupa în cadrul Judecătoriei Timișoara. Această ocupație reprezenta un atu foarte important deoarece îi ajuta mult pe fiecare dintre membrii grupării care se confruntau cu probleme ce implica încălcarea legalității. Din analiza actelor de urmărire penală care-1 privesc pe inculpatul T. N. A. s-a remarcat faptul că între inculpații M. P. și Gîțan O. s-a stabilit o relație de prietenie strânsă, iar acest mijloc de cunoaștere le-a permis celor doi membri ai grupării infracționale să sesizeze slăbiciunile și vulnerabilitățile acestui magistrat, pe care le-au folosit la cote maxime.
Astfel, se probează faptul că, celor doi inculpați le-a fost ușor să-1 atragă pe inculpatul T. N. A. într-un cerc vicios al consumului de droguri și a dezvoltării unor relații sexuale haotice și necontrolate cu persoane minore. Pe parcursul cercetării penale s-a demonstrat faptul că magistratul a preluat foarte bine metodele și comportamentul caracteristic unui infractor, ceea ce denotă un pericol social mult mai ridicat în cazul său.
Astfel, începând din cursul anului 2014, de când inculpatul T. N. A. a intrat în anturajul celor patru membri ai grupării infracționale, acesta a cunoscut mai multe minore pe care inculpatul M. P. i le trimitea pentru consumarea actelor sexuale. De regulă, inculpatul își afișa față de aceste tinere comportamentul abuziv și autoritar, fapt ce le determina pe acestea să evite o viitoare întâlnire cu acesta. Așa este cazul martorelor cu identitate protejată A. I. și P. Carl,a zisă A., care au fost plasate de inculpatul M. P. pentru întreținerea relațiilor sexuale în beneficiul inculpatului T. N. A.. Elocventă în acest sens este convorbirea telefonică din data de 22.02.2015 ora 14:00:06 (fila 21, vol. 12 dosar u.p.) purtată de inculpatul M. P. cu inculpatul T. N., după cum urmează:
Inc. M. P.: Tîmpita aia a sunat și s-a plîns, a zis că e speriată toată... Vaiiii (ton ironic).
Inc.TomușNicolae: Cine, cine, cine?
Inc. M. P.: A..
Inc.T. N.: Bă, eram beat azi dimineață și i-am trimis un mesaj și na... Zi-i că nu e nimic.
Inc. M. P.: Dar nu asta e problema. Problema e că vezi că dă în primire înapoi, proasta dracului!
Inc.T. N.: Știu ce spui...
Inc. M. P.: Ce prostii i-a spus la ăla de tine,prostii,că ești obsedat nu știu ce.
Inc.T. N.: Ia nu mai pot eu.
O altă convorbire telefonică dezvăluie, așa cum au confirmat și martorii cu identitate protejată A. I. și P. C., caracterul autoritar și obsesiv pe care inculpatul T. N. îl manifesta în raport cu minorele cu care întreține relații sexuale. Ilustrativă în acest sens este convorbirea din data de 05.03.2015 ora 18:54:05* (vol.12 dosar u.p., fila 37), după cum urmează:
Inc. T. N.: Deci O. nu mai răspunde nimic, că e într-o pasă proastă. Că nu știu ce, a șters-o de peste tot. V..
Inc. M. P.:I-ai dat vreo dumă ceva?
Inc. T. N.: Numai ca lumea am vorbit cu ea și m-o enervat că s-a purtat așa și am făcut-o în toate felurile. Știi genul meu.
De obicei, consumarea actelor sexuale se desfășura în urma unor petreceri organizate de inculpatul M. P. în imobilul său tip vilă, situat în comuna Dumbrăvița, ., jud. T., însă după ce acesta a închiriat fictiv inculpatului T. N. un alt imobil ce-l deținea în Dumbrăvița, pe .. 3, inculpatul T. N. a continuat să se bucure de plăcerile sexuale ale minorelor.
Mai mult, odată cu închirierea imobilului, inculpatul T. N. a început să organizeze personal aceste petreceri, unde se realizau combinații sexuale între cei prezenți și minorele aduse de M. P.. S-a probat faptul că de la aceste petreceri nu lipseau alcoolul și drogurile de risc și mare risc (ex. cocaină și MDMA), pentru ca finalul petrecerilor să devină incendiar, prin desfășurarea de orgii sexuale.
Faptul că la aceste petreceri se consumau de regulă stupefiante, după care se trecea la orgii sexuale, este probat de declarațiile martorei cu identitate protejată A. I., persoanele vătămate R. D. și D. M., martora Jivanov Daliborca, martorii cu identitate protejată I. M., P. C., I. M. și A. E..
Parcurgând convorbirile telefonice purtate de inculpatul T. N. A. cu membrii grupării infracționale, s-a remarcat faptul că, acesta avea reprezentarea faptului că minorele cu care consumă acte sexuale sunt racolate și transformate de M. P. în victime ale exploatării sexuale, iar acest lucru este probat de repetate apeluri telefonice pe care i le adresează acestuia și în care solicită organizarea de petreceri, precum și minore cu care să consume acte sexuale. Elocventă în acest sens este convorbirea telefonică din data de 12.02.2015 ora 23:15:58 ( vol.12 dosar u.p., fila 14) după cum urmează:
Inc. T. N.: Bruther vin către tine. Faci ceva?
Inc. M. P.: Încă nimic, dar nu știu dacă iasă ceva neapărat în seara asta și dacă nu ar ieși, pe mâine să... eu vreau să le propun dacă nu iese nimic, să le zic de un Mako,o vrăjeală din asta, știi?
Inc.T. Niolae .Da, dar trebuia să le aduci până la tine să stăm la o poveste ceva, știi?
Inc.M. P.: Da, da hai că acum am impactul cu ele în două minute!
La fel și convorbirea purtată la data de 22.02.2015, ora 16:39:29 (vol.6 dosar u.p., fila 61):
Inc. T. N.: Vii să mă iei?Cam în cât timp?
Inc. M. P.: Da, ai început cu stresul. Ia-te de A. (alias inc. Iacuși A. A.).
Inc. M. P.:Că eu trebuie să mă duc să iau două fete din Remetea să vin să vă organizeze vouă petrecerea, că voi vreți să fiți bețivi în p...a mea.(este vorba de E. M. și R. A. M.)
Inc. M. P.: Păi tocmai pentru tine și pentru el organizez.
Semnificative sunt și convorbirile telefonice din data de 23.02.2015 ora 13.48:13 (vol.12 dosar u.p., fila 57), data de 26.02.2015 ora 14:17:04. (vol.12 dosar u.p., fila 69), data de 05.02.2015, ora 22:02:21 (vol. 6 dosar u.p., fila 126), data de 08.02.2015, ora 12:52:42 (vol.6 dosar u.p., fila 15), data de 10.02.2015, ora 19:57:29 (vol.13 dosar u.p., fila 15), din care se deduce fără urmă de îndoială că inculpatul T. N. A. cunoștea foarte bine faptul că, tinerele pe care inculpatul M. P. i le plasa pentru consumarea de relații sexuale sunt minore, iar el este cel care le contabilizează prestațiile sexuale.
Mai mult convorbirea telefonică din data de 06.02.2015 ora 20:22:41 ( vol.6 fila 161) reprezintă recunoașterea conștientă a comiterii infracțiunii prev.de art. 216 Cp., după cum urmează:
Inc. T. N.: Telefonul meu e ascultat, dacă în caz că nu ți-ai dat seama.
Inc. M. P.: Ce e cu el? A!
Inc. T. N.:E ascultat, e simplu.
Inc. M. P.: Bine, bine, na, ok
Inc .T. N.:Păi sunt judecător, asta e. Toată lumea își închipuie că nu știu ce fac eu. Ce c...at fac?Te sun să văd unde ești? Ce fu...em.
Declarațiile făcute de martorii cu identitate protejată la care s-a făcut referire în descrierea stării de fapt reținute în sarcina inculpatului T. N. A., precum și conținutul convorbirilor telefonice pe care acesta le-a întreținut, atât cu inculpatul M. P. cât și cu inculpatul Gîțan O., denotă încă o dată faptul că T. N. era conștient de folosirea serviciilor sexuale prestate de martorele cu identitate protejată A. I., P. C. și persoana vătămată M. E., cunoștea că sunt minore, fapt pe care 1-a căutat în mod deliberat.
În acest sens, se face trimitere la conținutul convorbirilor telefonice pe care acesta le poartă cu inculpatul Gîțan O. pe acest subiect, (coperta roșie) din data de 13.03.2015, ora 13.06:32 (vol. 13 dosar u.p., fila 35) din data de 13.03.2015, ora 14:09:02 (vol. 13 dosar u.p., fila 36), din data de 15.03.2015, ora 19:28:03 (vol. 13 dosar u.p., fila 38), din data de 11.03.2015, ora 20:58:07, (vol. 13 dosar u.p., fila 39), din data de 13.03.2015, ora 10:08:05 (vol. 13 dosar u.p., fila 42), din data de 13.03.2015, ora 10:13:21(vol. 13 dosar u.p., fila 44).
Cu referire la inculpatul T. N. A., materialul de urmărire penală a demonstrat faptul că acesta se face vinovat și de comiterea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 207 al. 1, 2 C.p., în fapt reținându-se că, după ce a stabilit o relație sexuală cu martora cu identitate protejată P. C., iar aceasta a întrerupt legătura amoroasă ca urmare a comportamentului abuziv pe care îl afișa în raport cu ea, inculpatul T. N. A. a trecut la acte de amenințare, menite să o constrângă psihic, în scopul renunțării la decizia luată.
În cele ce urmează, se prezintă în detaliu mesajele tip SMS, transmise de inculpatul T. N. A. la data de 07.01.2015 minorei P. C., din care rezultă amenințările cu darea în vileag a relațiilor intime pe care minora le-a avut cu inculpatul M. P. și cu el, și despre care părinții minorei nu cunoșteau. Mai mult, din contextul acestor SMS-uri se poate observa cu ușurința teama și panica psihică ce a pus stăpânire pe minora P. C., care, pentru a-l îndupleca pe inculpat să nu pună în aplicare amenințările, era dispusă să facă orice i s-ar cere.
Data de 07.01.2015 ora 01.30 SMS
„...Iartă-ma acum mă pregătesc să vin”
„…Lasă că o sun eu pe mă-ta saptămîna asta, târîtură ce ești. Promit!!!!
„Dar nu te-am mințit...na m-am mai văzut cu băieți”...
„Mă p..ș pe tine!! Vorbesc cu mă-ta. Ciaoo!!...”
„.Te rog iartă-mă vin acum dacă vrei stau trează toată noaptea pentru tine fac orice.”
„....Mă p...ș pe tine!! Și jur săpt asta vorbesc cu mă-ta și cu ta-tu și vezi tu fu...ți gura mă-tii!!! Stai să vezi!!!
Aceste mesaje tip SMS nu mai au nevoie de nici un comentariu sau argument, întrucât forma și cuvintele folosite de inculpatul T. N. au fost percepute ca adevărate amenințări menite să aducă atingere imaginii minorei, ele fiind compromițătoare pentru persoana amenințată.
Actele de amenințare descrise mai sus nu reprezintă un incident izolat pentru inculpatul T. N., deoarece acesta este recunoscut ca având un comportament abuziv și obsesiv cu partenerele de sex. Așa este și cazul părții vătămate M. E., care s-a confruntat cu accesele de furie ale inculpatului atunci când a refuzat să continue relațiile sexuale.
Pentru edificare, se face trimitere la convorbirea telefonică din data de 12.03.2015, ora 12:43:22 (vol. 13 dosar u.p., fila 23), ce dezvăluie manifestarea de furie a inculpatului T. N. împotriva refuzului părții vătămate M. E. de a continua relația.
Inc. T. N.: E o vită proastă,o și bat când o prind.
Inc. Gîțan O.: Nu pot să cred. Cum, mă? Că era super ok.
Inc. T. N.:Am planificat-o la sprâncene, la urechi, la țâțe, la tot și ea face fente, că eu îi trimit mesaje. Eu sunt acasă, ea zice, ce... și îi spun frumos, nu mai fă din astea, eu nu îți vorbesc frumos? Ea se contrează cu mine.
Faptul că inculpatul T. N. A. își arată caracterul abuziv și autoritar față de minorele cu care a consumat acte sexuale (ex. persoana vătămată C. R. B.) o confirmă și interceptarea telefonică din data de 13.03.2015, ora 10:13:21 (vol. 13 dosar u.p., fila 44), după cum urmează:
Inc. T. N.: Că pe R. aia mică,dacă o prind, o bat de se c...ă pe ea, știi?
Inc. Gîțan O.: A, Ralu?
Inc. T. N.: Da, deci dacă o prind pe aia o bat de o nenorocesc,ce p...a mea, mă ia la 11 metri o p....ă de 3 lei? Numai ce gesturi a făcut deja, mă nu mă pot certa cu ea și nu vreau să mă cert, știi? Că na.
Inc. Gîțan O.: Da.
Cu referire la același inculpat, s-a descris implicarea sa infracțională și în săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, faptă prev. și ped. de art. 269 al. 1 C.p. În acest sens, acuzarea a remarcat atitudinea serviabilă pe care inculpatul T. N. A. o afișa ori de câte ori membrii grupării infracționale, cunoscuții sau prietenii acestora, se confruntau cu probleme de ordin legal, și în ajutorul cărora acesta intervenea, fie cu îndrumări, fie cu acțiuni menite să le soluționeze problemele în mod favorabil.
Așa se face că, la începutul lunii ianuarie 2015, inculpatul T. N. l-a cunoscut pe inculpatul T. F., prieten apropiat al inculpatului M. P., iar pentru că acesta era cercetat în mai multe dosare penale de autoritățile germane, a sărit în ajutorul acestuia pentru obținerea unui certificat de naștere care să ateste existența calității de cetățean român, născut pe teritoriul României.
De remarcat este faptul că inculpatul T. F. este în realitate o persoană fără cetățenie, apatrid, iar motivul pentru care căuta să obțină un nou certificat de naștere sub numele tatălui natural „C.” se datora mandatului de arestare emis de autoritățile germane pe numele acestuia, în speță P. Augsburg, T. Fim fiind cercetat într-un număr de 4 dosare penale sub acuzația de vătămare corporală gravă.
Interesul inculpatul T. N. A. era vădit, el urmărind să-l sprijine pe inculpatul T. F. pentru a nu fi depistat și tras la răspundere penală de autoritățile germane. În acest sens, inculpatul T. N. A. a intervenit la martorul C. C., avocat în cadrul Baroului T., în vederea obținerii certificatului de naștere, urmând ca ulterior acesta să obțină și cartea de identitate pe numele de C. F..
Faptul că inculpatul T. N. A. era de un real folos pentru toți membrii grupării infracționale și apropiații lor, o probează materialul de urmărire penală ce ilustrează și alte implicări pe care acesta le-a realizat în „ajutorul” prietenilor și coinculpaților din dosar.
Așa este și cazul inculpatului M. P., care a primit „sfaturi prețioase”, pe care le-a transmis telefonic numitei Z. N. R., implicată într-un accident rutier petrecut în data de 12.02.2015 pe raza localității Sânnicolau M..
În susținerea acestei împrejurări, acuzarea se bazează atât pe documentele întocmite de organele de poliție cu prilejul evenimentului rutier, cât și pe conținutul convorbirii tele-conferință din data de 12.02.2015, ora 16:04:20 (fila 96) după cum urmează:
Inc. M. P.: Să-i spui cum a fost, nimic altceva!
Z. N.: Păi, ce să zic? D. ce a fost. Că asta a fost! Nu a fost viteză sau altceva.
Inc.M. P.: Din cauza condițiilor de trafic.
În continuare, inc. T. N., aflat în mașină cu inc. M. P., discută în fundalul convorbirii:
Inc. T. N.: Ea să se arate nemulțumită că nu au fost condiții.
Inc. M. P.:Tu te arăți nemulțumită. Uite ce zice prietenul nostru: că nu au fost condiții la o adică. Dăm primăria în judecată că nu au pus pe jos, nu au presărat.
Inc. T. N.: Păi da, logic! Nu erau condiții! Unde... noaptea te mai duci să raportezi evenimentul, când „mă simt prost, îs rănită la mână?
Inc. M. P.: N. că nu s-au întâmplat…cu alte chestii!
Scenariul propus de inculpatul T. N. pentru derutarea organelor judiciare era menit să ascundă starea de ebrietate pe care Z. N. o avea în momentul producerii accidentului. Acest amănunt reiese în mod elocvent din convorbirea telefonică pe care inculpatul M. P. o poartă cu S. M. T. în data de 16.02.2015, ora 01:06:43(vol.6 fila 134), după cum urmează:
Inc. S. M. T.: Numai la asta se poate întâmpla.
Inc. M. P.: Ea a făcut și data trecută accidentul cu mașina aialaltă. Și acum era șprițuită și de aia a plecat de la locul accidentului, nu am mai ținut-o acolo.
Parcurgând materialul de urmărire penală, s-a constatat faptul că inculpatul T. N. A. a făcut o nouă „cucerire amoroasă” în persoana tinerei I. Obradov, pe care încerca să o atragă folosind metoda „loverboy”, și pentru a-i demonstra că sentimentele sale de „iubire” sunt sincere, a intervenit la președintele Judecătoriei Sânnicolau M. pentru a-i facilita tatălui Slobodan Obradov (tatăl iubitei) angajarea pe locul rămas vacant de electrician.
Elocvente în acest sens sunt convorbirile telefonice pe care inculpatul T. N. A. le poartă în data de 14.03.2015, ora 11:58:14, data de 16.03.2015, ora 15:59:23 și 17.03.2015, ora 10:53:45.
Cu privire la persoana inculpatului T. N. A., se arată că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, iar pe timpul urmăririi penale a manifestat un comportament sincer în raport cu acuzațiile care i-au fost aduse. Mai mult, acesta a formulat la data de 26.06.2015 o cerere de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției, în care arată că este de acord cu încadrările juridice ale faptelor reținute în sarcina sa și cuantumul unei pedepse de 1,6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condițiile art. 91 Cp.
Analizând cererea inculpatului, acuzarea a respins la data de 28.08.2015, prin ordonanță motivată, încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, având în vedere împrejurările și modalitatea în care au fost comise faptele, persoana inculpatului, și nu în ultimul rând, gravitatea acestor fapte.
Cu același prilej, inculpatul T. N. A. a făcut declarații amănunțite referitoare la legăturile infracționale ce existau între membrii grupării, modul de racolare și plasare a minorelor în scopul practicării prostituției, precum și avantajele pe care aceștia le urmăreau de la clienții ce se bucurau de serviciile sexuale. De asemenea, inculpatul T. N. a dezvăluit modul în care l-a sprijinit și ajutat pe inculpatul T. F. să obțină un certificat de naștere purtând un nume nou, cunoscând faptul că acesta este cercetat în mai multe cauze penale aflate pe rolul autorităților germane.
Mai mult, inculpatul a arătat modul și scopul urmărit atunci când a expediat mai multe mesaje tip SMS martorei cu identitate protejată P. C., pentru a o defăima și determina să accepte continuarea relației amoroase. Poziția procesuală sinceră adoptată de inculpatul T. N. A. pe timpul urmăririi penale, nu face altceva decât să certifice probele acuzării și să sprijine tragerea la răspundere penală a tuturor inculpaților din dosar. În acest sens, elocventă este și declarația martorei P. C. (vol. II dosar u.p., fila 22), după cum urmează:
„...Ba da dar nu puteam (n.r. să ies din relația stabilită cu T. N.) din cauză că acesta mă șantaja. M-a obligat să-i dau numărul mamei mele, de fapt mi l-a sustras din telefon și mă amenința constant că o va suna pe aceasta și îi va spune că am fost cu A. dacă nu fac ce spune el...”
În ceea ce-1 privește pe inculpatul T. N. A., cu toate că declarațiile persoanelor vătămate și ale martorelor cu identitate protejată, și nu în ultimul rând, a martorului I. M., conțin date și indicii precum că acesta este consumator de stupefiante, acuzarea nu a reușit să administreze dovezi materiale care să probeze, fără urmă de îndoială, săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 al. 1, 2 din Legea nr.143/2000.
În aceste condiții, insuficiența dovezilor de vinovăție i-au profitat inculpatului, ceea ce a impus luarea în calcul a prezumției de nevinovăție în care se găsește cel menționat, făcându-se aplicare dispozițiilor art. 99 al. 2 C.p.p. Existența dubiilor în ceea ce privește posibila lui implicare infracțională au fost interpretate în favoarea acestuia, situație ce se regăsește în dispozițiile art. 4 al. 1, 2 C.p.p., iar pentru aceste motive, în raport cu fapta prev. de art. 4 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus clasarea cauzei, în temeiul art. 16 al. l lit. c C.p.p.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin încheierea penală din data de 8 octombrie 2015 au fost respinse cererile și excepțiile invocate de inculpații T. O., T. F. și P. A. prin apărători aleși, privind nulitatea actului de sesizare și nelegalitatea unor probe administrate și acte efectuate în faza de urmărire penală, s-a luat act că ceilalți inculpați trimiși în judecată, printre care și inculpatul T. N. A., nu au invocat excepții și cereri în camera preliminară privind nulitatea actului de sesizare și nelegalitatea unor probe administrate și acte efectuate în faza de urmărire penală.
Prin aceeași încheiere penală s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 46/D/P/2014 din 3 septembrie 2015 emis de P. de pe lângă ICCJ – D. – S. T. Timișoara, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății, hotărâre care a rămas definitivă prin respingerea contestațiilor formulate în cauză de către ICCJ.
După crearea cadrului procesual corect, instanța a pus în vedere inculpaților, la termenul de judecată din data de 10 februarie 2016, că potrivit disp. art. 375 C.p.p. rap. la art. 374 al. 4 C.p.p., respectiv art. 396 al. 10 C.p.p., au posibilitatea să opteze pentru procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul pedepsei închisorii, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime, condițiile fiind ca inculpații să recunoască în integralitate faptele comise și să își însușească probele administrate în cursul urmăririi penale.
La termenul de judecată din data de 10 februarie 2016, dintre cei 16 inculpați trimiși în judecată în prezentul dosar, 2 inculpați au optat pentru procedura descrisă mai sus, respectiv inculpatul Gîțan O. și inculpatul T. N. A., iar instanța constatând că sunt îndeplinite toate condițiile impuse de lege, respectiv infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată sunt pedepsite cu închisoarea (nu cu pedeapsa detențiunii pe viață), au recunoscut faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanței și nu au contestat actele și probele efectuate, respectiv administrate în cursul urmăririi penale, însușindu-și-le, iar instanța raportat la această situație, le-a admis cererile formulate în cauză în acest sens.
De menționat este faptul că inculpatul Gîțan O. a solicitat amânarea cauzei pentru a fi depuse înscrisuri, cerere pe care instanța a admis-o la acest termen de judecată, având la bază disp. art. 377 al. 2 C.p.p., existând posibilitatea prezentării unor înscrisuri, instanța putând acorda un singur termen de judecată în acest sens, iar inculpatul T. N. A. a apreciat că nu mai dorește să depună înscrisuri și, în același timp, a renunțat și la solicitarea inițială de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de șantaj în infracțiunea de amenințare, cauza fiind în stare de judecată cu privire la acest inculpat, motiv pentru care a fost acordat cuvântul procurorului asupra fondului cauzei cu privire la acțiunea penală exercitată raportat la acest inculpat, disjungându-se cauza pentru ceilalți inculpați.
Așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul T. N. A. a recunoscut în integralitate faptele reținute în sarcina lui prin actul de sesizare a instanței și nu a mai contestat nici încadrarea juridică formulată de procuror, acceptând inclusiv încadrarea juridică a infracțiunii de șantaj, ca urmare a renunțării la cererea de schimbare a încadrării juridice formulată inițial și în scris.
Prima infracțiune descrisă în actul de sesizare a instanței cu privire la inculpatul T. N. A., este cea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate, prev. de art. 216 C.p.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține aceeași stare de fapt ca și cea descrisă în rechizitoriu, respectiv aceea că în cursul anului 2014, inculpatul T. N. A. a intrat în anturajul membrilor grupării infracționale compuse din inculpații M. P. V., Gîțan O., T. O. și B. G., inculpatul M. P. V. plasându-i mai multe tinere în vederea întreținerii de relații sexuale, care se consumau în urma unor petreceri organizate de acestea, în imobilul său tip vilă, situat în localitatea Dumbrăvița, ., jud. T., iar mai târziu același inculpat i-a închiriat inculpatului T. N. A. un alt imobil pe care l-a deținut în localitatea Dumbrăvița, pe aceeași stradă, Ariadna, la nr. 3, unde a început să organizeze personal petreceri la care au participat persoanele minore aduse de inculpatul M. P. V., petreceri de unde nu lipseau consumul de alcool, respectiv de droguri de risc și mare risc.
Din probele dosarului, în speță conținutul convorbirilor telefonice purtate de inculpatul T. N. A., a rezultat că, acesta avea reprezentarea faptului că minorele cu care consuma actele sexuale, au fost racolate de inculpatul M. P. V. și transformate în victime ale exploatării sexuale, însă cu toate acestea, inculpatul a persistat într-un asemenea tip de activitate, elocvent în acest sens fiind conținutul convorbirilor telefonice existente în vol. 13 dosar u.p. (filele 35, 36, 38, 39, 42, 44).
Infracțiunea prev. de art. 216 C.p., respectiv de folosire a serviciilor unei persoane exploatate, a fost recunoscută fără rezerve de către inculpatul T. N. A., atât în cursul urmăririi penale, când inculpatul a dorit încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției cu parchetul, încercare însă nereușită, deoarece organele de urmărire penală nu au agreat încheierea unui asemenea acord în condițiile propuse de către inculpat (pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei), recunoaștere care se coroborează cu declarațiile martorelor cu identitate protejată A. I., P. C. și persoana vătămată M. E., dar și cu conținutul convorbirilor telefonice la care s-a făcut referire mai sus, inclusiv cele care se regăsesc în vol. 6 dosar u.p. (filele 15, 126, 161) și în vol. 12 dosar u.p. (filele 14, 21, 37, 57, 69).
Astfel, martora sub identitate protejată P. C. a declarat în cursul urmăririi penale (f. 19, 26, vol. 2 dosar u.p.), că în cursul lunii decembrie 2014 a început o relație cu inculpatul T. N. A., zis „N.”, care i-a promis să o va scăpa de inculpatul M. P. V., cu care era prieten bun, iar martora i-a dat crezare, având în vedere că este o persoană de încredere, dar pe parcursul relației inculpatul T. N. A. a avut un comportament agresiv cu ea, controlând-o mereu.
Din aceeași declarație rezultă că inculpatul cunoștea vârsta reală a martorei, respectiv că este minoră, că a devenit victima exploatării sexuale comise asupra sa de către inculpatul M. P. V., zis și „A.”, care a racolat-o în cursul lunii august 2014 prin intermediul site-ului de socializare „Facebook”, participând la o . petreceri unde au fost invitați mulți amici ai acestui inculpat, consumându-se droguri în unele situații, participând multe fete care erau eleve, care au fost prezentate amicilor inculpatului, iar aceștia mai târziu urcau în camerele de la etaj cu fetele prezentate, unde se consumau acte sexuale, iar inculpatul M. P. V. pentru aceste servicii primea diverse sume de bani sau alte servicii de la amicii săi.
Starea de fapt este dovedită și prin declarația martorei cu identitate protejată A. I., aflată la filele 28-31 dosar u.p., vol. 2, arătând că în cursul anului 2015 l-a cunoscut pe inculpatul M. P. V., iar prin intermediul acestuia l-a cunoscut pe inculpatul T. N. A., zis și „Nick”, la una dintre petrecerile organizate în localitatea Dumbrăvița, petreceri la care se consumau și substanțe psihotrope, iar inculpatul M. P. V., cu toate că știa că la data respectivă avea doar vârsta de 15 ani, a plasat-o prietenilor lui, Gîțan O., D.J. Manzotti, B. G. și T. N. A., pentru a întreține relații sexuale cu ei.
Din declarația persoanei vătămate M. E. V. (vol. 2 dosar u.p., filele 37, 38) rezultă că l-a cunoscut în cursul lunii februarie 2015 pe inculpatul M. P. V., aceasta mergând la locuința sa din Dumbrăvița, ., iar prin intermediul acestui inculpat l-a cunoscut și pe T. N. A., zis „N.”, cu care a început o relație amoroasă, iar despre această relație a menționat că inculpatul T. N. A. era excesiv de posesiv, controlând-o mereu și cerându-i să fie tot timpul la dispoziția sa, că a întreținut relații sexuale cu acesta, inculpatul cunoscând faptul că este minoră.
Despre aceeași relație, persoana vătămată a arătat că din cauza faptului că nu a mai suportat comportamentul posesiv al inculpatului T. N. A., s-a despărțit de acesta, rupând legătura prin blocarea numărului de telefon, inclusiv accesul pe rețelele de socializare.
Faptul că a inculpatul T. N. A. a consumat acte sexuale și cu persoana vătămată C. R. B., minoră la data faptelor, cu care se comporta autoritar și abuziv, o confirmă și interceptarea telefonică a convorbirii pe care a avut-o cu inculpatul Gîțan O., convorbire transcrisă la fila 44 din vol. 13 dosar u.p.
Din declarația inculpatului T. N. A. din data de 26 iunie 2015 (f. 110-114, vol. 3 dosar u.p.) rezultă și relația amoroasă pe care acesta a avut-o cu martora minoră P. M., dar și cu alte tinere pe care le-a cunoscut prin intermediul inculpatului M. P. V., zis și „A.”, cunoscând că este plasator de tinere pentru sex începând cu luna decembrie 2014, revanșându-se în diferite modalități pentru serviciile prestate de acest inculpat.
Din declarația martorei P. M. (f. 89-91, vol. 2 dosar u.p.) rezultă că îl cunoaște pe inculpatul M. P. V. începând cu luna noiembrie 2012, iar prin intermediul acestui inculpat l-a cunoscut pe inculpatul T. N. A., care a căutat-o insistent în vederea întâlnirilor cu acesta, fiind singurul bărbat din anturajul inculpatului M. P. V. pe care l-a cunoscut, intuind încercarea acestui inculpat de a o plasa la inculpatul T. N. A., aceeași martoră făcând referiri la legătura intimă a inculpatului T. N. A. cu persoana vătămată minoră Obradov I..
Infracțiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate, prev. de art. 216 C.p., constă în fapta de a utiliza serviciile prevăzute de art. 182 C.p., prestate de o persoană despre care beneficiarul știe că este victimă a traficului de persoane ori a traficului de minori, și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
În art. 182 C.p. citat mai sus, se prevăd situațiile prin care se înțelege exploatarea unei persoane, iar în speța de față se poate reține situația prev. de ultima teză din litera „c” a acestui text de lege, respectiv obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice, sau la alte forme de exploatare sexuală.
În speța de față sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 216 C.p., atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, respectiv inculpatul T. N. A. în mod repetat, în cursul anului 2014 – 2015 a utilizat serviciile prestate de persoane minore (persoanele vătămate, inclusiv martorele cu identitate protejată), în condițiile în care cunoștea că sunt victimele traficului de minori, forma de exploatare fiind cea arătată în starea de fapt de mai sus, victimele fiind plasate prin intermediul inculpatului M. P. V., cu care inculpatul T. N. A. a avut o legătură de prietenie.
O altă infracțiune reținută în sarcina inculpatului T. N. A. este cea de șantaj, prevăzută de art. 207 al. 1 și 2 Cod penal, constând în aceea că, după ce a stabilit o relație cu martora cu identitate protejată P. C., iar ca urmare a comportamentului abuziv pe care l-a avut cu aceasta, martora a întrerupt legătura amoroasă cu inculpatul, acesta din urmă a trecut la acte de amenințare, de constrângere psihică a martorei, în scopul de a renunța la această hotărâre.
În acest sens, inculpatul a transmis la data de 7 ianuarie 2015, mesaje tip SMS minorei P. C., din care au rezultat amenințările cu darea în vileag către părinții săi, a relațiilor intime pe care minora le-a avut cu inculpatul M. P. V. și cu el, relații despre care părinții martorei nu aveau cunoștință, mesaje care au influențat-o pe martoră în sensul că i-au provocat un sentiment de teamă și panică, fiind dispusă să facă tot posibilul pentru ca inculpatul să nu pună în aplicare amenințările.
Din declarația martorei cu identitate protejată P. C. (f. 22-23, vol. 2, dosar u.p.) a rezultat că în luna decembrie 2014 a început relația cu inculpatul T. N. A., acesta comportându-se agresiv cu martora, a avut pretenția să se îmbrace numai în negru și să se machieze strident, dorea să fie mereu la dispoziția sa, a obligat-o să-i dea numărul de telefon al mamei sale, iar când a încercat să iasă din această relație intimă, inculpatul a amenințat-o constant pe martoră că o va suna la telefon pe mama sa și îi va spune de relațiile sale cu inculpatul M. P. V., respectiv cele derulate cu el, dacă nu va face ce spune inculpatul T. N. A..
Martora cu identitate protejată a mai arătat că și după despărțirea de inculpatul T. N. A., întrucât o șantaja, trebuia să facă ceea ce zicea el, adică să fie la dispoziția sa, să-l însoțească la ieșirile în oraș, să aibă relații sexuale.
Conform disp. art. 207 al. 1 C.p., șantajul constă în constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial pentru sine ori pentru altul.
Potrivit art. 207 al. 2 C.p., constă în infracțiunea de șantaj și fapta de amenințare cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie, în scopul prevăzut de alin. 1 al aceluiași articol.
În speța de față se poate constata că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în forma prev. de art. 207 al. 1, 2 Cod penal, atât sub aspectul laturii obiective cât și a celei subiective, raportat la starea de fapt reținută de instanță pe baza materialului probator existent în dosarul de urmărire penală, mai precis conținutul mesajului tip SMS din data de 7 ianuarie 2015, declarația martorei cu identitate protejată P. C. care se coroborează cu declarația de recunoaștere a inculpatului T. N. A. dată atât în etapa urmăririi penale, cât și în fața instanței, respectiv fapta de a da în vileag relațiile intime ale minorei P. C., pe care aceasta le-a avut cu inculpații M. P. V. și cu el, despre care părinții minorei nu aveau cunoștință, prin intermediul mesajelor tip SMS, care au stârnit teama și panica minorei, scopul fiind de a o constrânge psihic pe aceasta, pentru a renunța la decizia de rupere a relației amoroase.
Cu privire la solicitarea de a se dispune achitarea inculpatului T. N. A. pentru această infracțiune în temeiul disp. art. 16 al. 1 lit. b C.p.p., raportat la faptul că ar lipsi intenția cerută de lege întrucât inculpatul și-ar fi retras cuvintele amenințătoare și ar fi restabilit lucrurile între el și persoana vătămată, instanța apreciază că această cerere nu are nici o bază juridică întrucât infracțiunea s-a consumat în momentul folosirii amenințărilor referitoare la darea în vileag către mama minorei, a aspectelor legate de viața intimă a minorei cu inculpatul personal și cu inculpatul M. P. V., în scopul restabilirii relației amoroase dintre inculpatul T. N. A. și martora cu identitate protejată P. C..
Deși inițial inculpatul T. N. A., în scris, a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei menționate mai sus, din infracțiunea de șantaj, prev. de art. 207 al. 1 și 2 C.p. în cea de amenințare, prev. de art. 206 C.p., la termenul de judecată din 10 februarie 2016, personal a renunțat la această cerere, astfel că instanța nu va mai analiza și acest aspect.
În sarcina inculpatului T. N. A. a fost reținută și infracțiunea de favorizare a infractorului, prev. de art. 269 al. 1 C.p. cu privire la numitul T. F., inculpat și acesta în prezentul dosar, însă pentru o altă infracțiune decât cea la care se referă activitatea inculpatului T. N. A., respectiv cea prev. de art. 216 C.p.
Astfel, în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului T. N. A., că în cursul lunii ianuarie 2015 l-a cunoscut pe inculpatul T. F., prieten apropiat al inculpatului M. P. V., care era cercetat în mai multe dosare penale de autoritățile germane, că l-ar fi ajutat pe acesta în obținerea unui certificat de naștere care să ateste existența calității de cetățean român, născut pe teritoriul României, în condițiile în care numitul T. F. este o persoană fără cetățenie, apatrid, iar motivul pentru care căuta să obțină un nou certificat de naștere sub numele de „C.”, s-a datorat faptului că era urmărit în vederea executării unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, respectiv P. Augsburg.
În concret, inculpatul T. N. A. a intervenit la martorul C. C., avocat în cadrul Baroului T., în vederea obținerii certificatului de naștere menționat, urmând ca ulterior să fie obținută și cartea de identitate pe numele de „C. F.”, scopul întregului demers fiind acela ca inculpatul T. F. să nu fie depistat și tras la răspundere penală de autoritățile germane.
Această stare de fapt rezultă atât din declarația martorului C. C. (f. 120-122, vol. 2 dosar u.p.) din care rezultă că în cursul lunii martie 2015, inculpatul T. N. A. l-a însoțit pe inculpatul T. F. la biroul său de avocatură, solicitând ajutorul în calitate de avocat, întrucât are probleme legate de actele de identitate și să se ocupe de rezolvarea acestor probleme.
Din declarația inculpatului T. F. (f. 63, 64, vol. 1 dosar u.p.) rezultă că inculpatul T. N. A., la rugămintea inculpatului T. F., a mers împreună cu acesta la avocatul C. C. să se ocupe de problema emiterii documentelor de identitate din România, cunoscând de problemele de natură penală din Germania, după ce în prealabil inculpatul T. F. a pus la dispoziția inculpatului T. N. A. serviciile unui zugrav, plătindu-i lucrarea efectuată de acesta.
Inclusiv din declarația inculpatului T. N. A. dată în cursul urmăririi penale (f. 111-114, vol. 3 dosar u.p.) rezultă că l-a cunoscut pe inculpatul T. F. prin intermediul inculpatului M. P. V., știa că este urmărit penal în Germania, că este apatrid, și pentru ca autoritățile germane să nu-l poată depista, inculpatul T. F. a cerut ajutorul inculpatului T. N. A. să dobândească o carte de identitate, motiv pentru care l-a condus pe inculpatul T. F. la cabinetul avocatului C. C., fără însă să detalieze elementele legate de cercetările derulate de autoritățile germane cu privire la inculpatul T. F..
Potrivit disp. art. 269 al. 1 C.p., infracțiunea de favorizare a făptuitorului constă în ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.
În speța de față se poate observa că inculpatul T. N. A., prin demersurile pe care le-a efectuat, respectiv de a dobândi documente de identitate cu numele de „C.” de către inculpatul T. F., cercetat de către autoritățile judiciare germane pentru mai multe infracțiuni, în scopul de a evita sau îngreuna depistarea acestui inculpat de către autoritățile judiciare germane, fiind vizat de executarea unui mandat de arestare emis de P. Augsburg – Germania, cunoscând aceste elemente, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 269 al. 1 C.p., atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective.
Inculpatul T. N. A. a recunoscut faptele descrise cu privire la această infracțiune, însă a solicitat achitarea sa în temeiul disp. art. 16 al. 1 lit. b C.p.p., cu motivația că fapta nu este prevăzută de legea penală și nici nu a fost săvârșită de inculpat cu vinovăția prevăzută de lege.
Solicitarea inculpatului se bazează pe apărarea că inculpatul nu cunoștea problemele judiciare ale inculpatului T. F. din Germania și chiar dacă le-ar fi cunoscut, împrejurarea că i-a mijlocit doar accesul la serviciile unui avocat pentru a urma o procedură legală de schimbare a numelui, nu poate avea semnificația unui act infracțional pentru care să poată fi condamnat.
Această apărare însă nu poate fi acceptată de instanță, întrucât demersurile făcute de către inculpatul T. N. A. pentru ca martorul C. C., în calitate de avocat, să efectueze formalitățile de schimbare a numelui, au fost în sensul ca inculpatul T. F. să nu poată fi identificat și tras la răspundere penală de autoritățile germane, fiind vizat de un mandat de arestare emis de autoritățile germane, fapta neputând fi minimalizată doar la îndrumarea către un avocat, așa cum se susține în apărările formulate, inculpații T. N. A. și T. F. declarând în mod expres că primul avea cunoștință de problemele legale ale celui de-al doilea cu autoritățile din Germania și că demersurile care urmează să fie efectuate sunt tocmai pentru a fi induse în eroare aceste autorități cu privire la identitatea inculpatului T. F..
În aceste condiții, solicitarea de achitare a inculpatului în baza disp. art. 16 al. 1 lit. b C.p.p. este total nefondată, neavând nici un fel de suport juridic, întrucât fapta este prevăzută de legea penală și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, cu intenție directă.
Având în vedere întregul material probator administrat în cauză, inclusiv declarația de recunoaștere a inculpatului T. N. A. atât în faza urmăririi penale cât și în faza judecății, se poate constata că, cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului au fost dovedite dincolo de orice dubiu, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată în speța de față, impunându-se sancționarea penală a inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art. 74 C.p., respectiv gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, concursul de infracțiuni, caracterul continuat al infracțiunii prev. de art. 216 C.p., dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale și a fost singurul inculpat din dosar care a avut o atitudine constant sinceră, recunoscând săvârșirea faptelor atât în cursul urmăririi penale, cât și în etapa cercetării judecătorești, uzând de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii prev. de art. 396 al. 10 C.p.p., cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, inculpatul conștientizând gravitatea faptelor, iar derularea procesului penal a avut un efect educativ cu privire la acesta.
Cu privire la legea aplicabilă, instanța constată că nu se pune problema aplicării decât a Codului penal nou, raportat la data comiterii faptelor de către inculpat.
Raportat la aceste elemente, instanța apreciază că se impune aplicarea unei pedepse de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a serviciilor unei persoane exploatate în formă continuată, prev. de art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 C.p.; a unei pedepse de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 207 al. 1 și 2 C.p. și a unei pedepse de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 al. 1 C.p., iar ca urmare a aplicării regulilor concursului de infracțiuni, pedepsele urmează a fi contopite în pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 4 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 8 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 2 ani închisoare.
Cu privire la pedepsele accesorii și complementare, instanța apreciază că se impune aplicarea acestora, având în vedere natura faptelor săvârșite, raportat la fiecare infracțiune în parte, cât și la pedeapsa rezultantă, drepturile care urmează a fi interzise fiind cele prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b C.p., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile de aplicare a disp. art. 91 C.p. cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, atât cu privire la pedeapsa aplicată efectiv, care nu poate depăși 3 ani (pedeapsa finală fiind de 2 ani închisoare), lipsa unei condamnări la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an (lipsa antecedentelor penale), inculpatul manifestându-și acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității (aspect consemnat în declarația inculpatului), dar și raportat la persoana inculpatului, care a avut o conduită constant sinceră pe parcursul procesului penal, existând posibilitatea îndreptării sale și fără executarea efectivă a pedepsei, fiind necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Față de această concluzie, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilite de 2 ani închisoare, pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilind ca în această perioadă inculpatul să respecte măsurile de supraveghere obligatorii impuse de lege, potrivit disp. art. 93 C.p., impunând să presteze și o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la una din instituțiile nominalizate, . sau ..
Pe parcursul urmăririi penale, față de inculpatul T. N. A. s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar prin ordonanța din 18.06.2015 a D. – S. T. Timișoara în dosarul nr. 46/D/P/2014, măsura preventivă fiind prelungită și apoi menținută de instanța de judecată.
Conform disp. art. 399 C.p.p., instanța este obligată ca la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, să se pronunțe și asupra măsurii preventive existente față de inculpat, iar potrivit disp. art. 241 al. 1 lit. b C.p.p., în cazul pronunțării unei hotărâri de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, chiar nedefinitivă, măsura preventivă încetează de drept, dispoziția instanței în acest sens fiind executorie.
Raportat la situația dată, instanța constată că în speța de față, urmând a se pronunța o hotărâre privind condamnarea inculpatului T. N. A. la o pedeapsă cu închisoarea, care urmează a fi suspendată sub supraveghere, măsura preventivă a controlului judiciar sub puterea căruia se află inculpatul urmează să înceteze de drept, potrivit dispozițiilor legale arătate mai sus.
De asemenea, se poate constata că în speța de față nu s-a constituit parte civilă nici o persoană vătămată față de inculpatul T. N. A., motiv pentru care nu există acțiune civilă exercitată în cauză.
Pentru toate aceste considerente, se va lua act de renunțarea la cererea privind schimbarea încadrării juridice a faptei de șantaj prev. de art. 207 alin. 1 și 2 C.p. în cea de amenințare prev. de art. 206 C.p., formulată de inculpatul T. N. A..
În baza art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., cu aplic. art. 374 al. 4 C.p.p. și art. 396 al. 10 C.p.p., va fi condamnat inculpatul T. N. A., la 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a serviciilor unei persoane exploatate.
În baza art. 65 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 66, 67 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În baza art. 207 al. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 374 al. 4 C.p.p. și art. 396 al. 10 C.p.p., va fi condamnat același inculpat, la 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
În baza art. 65 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 66, 67 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În baza art. 269 al. 1 C.p. cu aplic. art. 374 al. 4 C.p.p. și art. 396 al. 10 C.p.p., va fi condamnat același inculpat, la 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului.
În baza art. 65 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 66, 67 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În baza art. 38 al. 1 C.p. și art. 39 al. 1 lit. b C.p. vor fi contopite pedepsele aplicate, în cea mai grea, de 1 an și 4 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 8 luni închisoare, inculpatul T. N. A. urmând să execute pedeapsa finală de 2 ani închisoare.
În baza art. 45 al. 5 C.p. rap. la art. 45 al. 3 lit. a C.p. rap. la art. 65 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.p. rap. la art. 66, 67 C.p. se va dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În baza art. 91, 92 C.p. se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului T. N. A., pe un termen de supraveghere de 3 ani.
În baza art. 93 C.p., pe perioada termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T. la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 al. 2 C.p. se va impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 al. 3 C.p. se va impune inculpatului ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la una dintre următoarele instituții: . sau ..
În baza art. 94 al. 1 C.p. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 al. 1 lit. c – e Cod penal, se vor comunica Serviciului de Probațiune T..
În baza art. 404 al. 3 C.p.p. rap. la art. 96 C.p. se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse, precum și asupra săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, ori săvârșește o nouă infracțiune intenționată, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în regim de deținere.
În baza art. 241 al. 1 lit. b C.p.p. rap. la art. 399 C.p.p. se va constata încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar a inculpatului T. N. A., luată prin ordonanța din 18.06.2015 de D. – S. T. Timișoara în dosarul nr. 46/D/P/2014 (executorie la data pronunțării).
În baza art. 25 C.p.p. se va constata că nu există constituire de parte civilă în cauză față de inculpatul T. N. A..
În baza art. 274 al. 1 C.p.p. va fi obligat inculpatul la 1.500 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Se va dispune plata sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat oficiu Schiriac L. (pentru etapele camerei preliminare și a judecății), sumă care se va vira din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului T..
În baza art. 62 ind. 1 al. 2 din Legea nr. 303/2004 se va dispune comunicarea dispozitivului hotărârii în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă, către Consiliul Superior al Magistraturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renunțarea la cererea privind schimbarea încadrării juridice a faptei de șantaj prev. de art. 207 alin. 1 și 2 C.p. în cea de amenințare prev. de art. 206 C.p., formulată de inculpatul T. N. A..
În baza art. 216 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., cu aplic. art. 374 al. 4 C.p.p. și art. 396 al. 10 C.p.p., condamnă pe inculpatul:
-T. N. A. – CNP_, cetățean român, fiul lui M. și A., născut la 04.07.1973 în Timișoara, domiciliat în Timișoara, ., ., fără antecedente penale, la:
- 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a serviciilor unei persoane exploatate.
În baza art. 65 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 66, 67 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 207 al. 1 și 2 C.p. cu aplic. art. 374 al. 4 C.p.p. și art. 396 al. 10 C.p.p., condamnă pe același inculpat, la:
-1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
În baza art. 65 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 66, 67 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 269 al. 1 C.p. cu aplic. art. 374 al. 4 C.p.p. și art. 396 al. 10 C.p.p., condamnă pe același inculpat, la:
-1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului.
În baza art. 65 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 66, 67 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 38 al. 1 C.p. și art. 39 al. 1 lit. b C.p., contopește pedepsele aplicate, în cea mai grea, de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 8 (opt) luni închisoare, inculpatul T. N. A. urmând să execute pedeapsa finală de:
-2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 45 al. 5 C.p. rap. la art. 45 al. 3 lit. a C.p. rap. la art. 65 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.p. rap. la art. 66, 67 C.p. dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 91, 92 C.p. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului T. N. A., pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani.
În baza art. 93 C.p., pe perioada termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T. la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește cinci zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 al. 2 C.p. impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 al. 3 C.p. impune inculpatului ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la una dintre următoarele instituții: . sau ..
În baza art. 94 al. 1 C.p. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 al. 1 lit. c – e Cod penal, se comunică Serviciului de Probațiune T..
În baza art. 404 al. 3 C.p.p. rap. la art. 96 C.p. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse, precum și asupra săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, ori săvârșește o nouă infracțiune intenționată, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în regim de deținere.
În baza art. 241 al. 1 lit. b C.p.p. rap. la art. 399 C.p.p. constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar a inculpatului T. N. A., luată prin ordonanța din 18.06.2015 de D. – S. T. Timișoara în dosarul nr. 46/D/P/2014 (executorie la data pronunțării).
În baza art. 25 C.p.p. constată că nu există constituire de parte civilă în cauză față de inculpatul T. N. A..
În baza art. 274 al. 1 C.p.p. obligă inculpatul la 1.500 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat oficiu Schiriac L. (pentru etapele camerei preliminare și a judecății), sumă care se va vira din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului T..
În baza art. 62 ind. 1 al. 2 din Legea nr. 303/2004 dispune comunicarea dispozitivului hotărârii în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă, către Consiliul Superior al Magistraturii.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2016.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Gh.B./02.03.2016
Tehnored.A.B. 2 ex./ 03 Martie 2016
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 208/2016.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 648/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|








