Furt calificat. Art.229 NCP. Hotărâre din 23-10-2014, Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 23-10-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 889/A
Ședința publică din 23 octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea apelul declarat de inculpatul C. L. împotriva sentinței penale nr. 92/12.06.2014 pronunțată de J. S. M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru inculpatul apelant C. M. lipsă, se prezintă avocat ales N. A. Ș., în substituirea avocat M. M., reprezentată fiind partea civilă intimată . de avocat M. A. M..
P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror M. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul ales al inculpatului, avocat N. A. Ș., depune la dosar delegație de substituire și motive de apel și solicită reaudierea martorilor D. C. și D. C., întrucât declarațiile acestor martori relevă o neconcordanță asupra identității făptuitorului.
Instanța pune în discuție cererea de probațiune formulată de apărătorul ales al inculpatului apelant.
Apărătorul părții civile, avocat M. A. M., se opune cererii de probațiune.
Procurorul se opune cererii de probațiune, arătând că cei doi martori au fost audiați, iar din probe rezultă că inculpatul este autorul infracțiunii.
Instanța, în deliberare, în baza art. 100 al. 4 lit. b Cpp, respinge cererea privind reaudierea martorilor D. C. și D. C., dat fiind că nu există motive pertinente pentru a se dispune această măsură.
Se constată imposibilitatea audierii inculpatului, care are apărător ales, prin urmare are cunoștință de drepturile conferite de lege.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat N. A. Ș., solicită admiterea apelului așa cum a fost motivat în scris. Totodată, solicită amânarea pronunțării pentru ca titularul cauzei să depună concluzii scrise.
Apărătorul părții civile intimate, avocat M. A. M., solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.
Procurorul solicită respingerea apelului ca nefondat, considerând hotărârea pronunțată de prima instanță temeinică și legală.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 180/P/2011 din data de 10.10.2011, al Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. L., cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.208 al.1, 209 al.1 lit. a și i și al.4 Cod penal 1968, cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal 1968.
În motivarea actului de inculpare se reține că la data de 19.04.2011 a fost înregistrat la P. de pe lângă J. S. M., sub numărul 448/P/2011, plângerea penala formulată de către S.C. OMV P. S.A., prin care se solicita tragerea la răspundere penală a numitului D. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „Furt calificat”, prev. și ped. de art. 208 c.p., art. 209 c.p., constând în aceea că în perioada 28.03._11 a decopertat, debitat și sustras, împreună cu alte persoane, aproximativ 2,5 km de conductă colectoare de 16 țoli, situată între Depozitul Satchinez și Parcul Valcani, aparținând S.C. OMV P. S.A., prejudiciul reclamat fiind de 300.104,69 lei. Prin rezoluția Procurorului General al Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara numărul 180/P/2011, din data de 27.04.2011, s-a dispus preluarea dosarului în vederea efectuării urmăririi penale.
La data de 30.06.2011 a fost înregistrată la P. de pe lângă C. de A. Timișoara, sub numărul 297/P/2011, prin preluarea cauzei de la P. de pe lângă J. Sannicolau M. (dosar număr 717/P/2011) plângerea penală formulată de către S.C. OMV P. S.A., prin care se solicita tragerea la răspundere penala a numiților Malec I., P. D. S., S. M., N. A. și C. L., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „Furt calificat” și „Distrugere”, prev. și ped. de art. 208 c.p., art. 209 c.p. și art. 217 c.p., cu aplic. art. 33 lit. a c.p., constând în faptul că în data de 25.05.2011 au pătruns în parcul petrolier Valcani de unde au sustras bunuri.
La data de 26.09.2011 a fost înregistrată la P. de pe lângă C. de A. Timișoara, sub numărul 426/P/2011, prin preluarea cauzei de la P. de pe lângă J. Sannicolau M. (dosar număr 621/P/2011) o noua sesizare a organelor de poliție având același obiect, iar prin rezoluția numărul 426/P/2011, din data de 26.09.2011, a acestei unități de parchet s-a dispus, în temeiul art. 32 c.p.p., art. 34 lit. "d" c.p.p., art. 45 alin. 1 c.p.p., conexarea acesteia la dosarul numărul 297/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Ulterior, prin rezoluția numărul 180/P/2011, din data de 21.05.2012, în temeiul art. 34 lit. „d” c.p.p., s-a dispus conexarea dosarului numărul 297/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara la dosarul numărul 180/P/2011 al aceleași unități de parchet.
Din materialul probator administrat în cauze rezultă faptul că la data de 12.04.2011, în jurul orei 20,00, martorul T. I., ce deține funcția de maistru petrolier la secția 91 Foeni din cadrul S.C. OMV P. S.A., a fost încunoștințat cu privire la faptul că mai multe persoane sustrag țevi din rețeaua societății, din zona situata între localitățile Bulgaruș-Lovrin. Martorul T. I. a luat legătura, telefonic, cu superiorii săi, care i-au solicitat să se deplaseze la fața locului împreună cu angajații societății de paza ..
În împrejurările descrise anterior, martorul T. I., împreună cu angajații .., C. G., C. C. Baranyi N., s-au deplasat pe izlazul localității Lovrin, la aproximativ 2 km. SE de localitate în direcția localității Bulgaruș, unde au găsit un excavator condus de către o persoana de sex masculin. Întrucât aceasta a refuzat să se legitimeze, cei menționați anterior au apelat Serviciul telefonic de urgenta 112, solicitând intervenția unui echipaj de poliție.
La fața locului s-a deplasat echipajul de politie alcătuit din a.s. B. M., a.s.p. S. I. ag. L. A. care l-au legitimat pe cel care conducea excavatorul, stabilind ca se numește D. C..
Fiind audiat de către organele de poliție, D. C. a precizat că inculpatul C. L., pe care-l cunoaște din anul 2008, în data de 10.04.2011, l-a contactat telefonic l-a întrebat dacă nu dorește să lucreze pentru el la încărcat de fier vechi, promițându-i că va primi pentru fiecare zi de lucru suma de 60 de lei. D. C. a mai precizat ca s-a întâlnit cu inculpatul C. L. în data de 11.04.2011 la . dinspre A., prilej cu care primul i-a solicitat să-l urmeze până pe un câmp aflat pe raza localității Lovrin, unde i-a arătat un excavator, spunându-i că trebuie să-l păzească și să-i curețe șenilele. La plecare i-a lăsat un contract de închiriere a excavatorului pe care-l avea încheiat cu .., pentru a-i arată în situația în care i se vor pune întrebări cu privire la acesta. Făptuitorul D. C. a mai susținut ca nu are cunoștința despre decopertarea, debitarea și sustragerea de conductă colectoare de gaz.
Întrucât în câmp a mai fost găsit un excavator ce aparține S.C. Utilaje N. S.R.L., lucrătorii de poliție au luat legătura cu martora K. C., inspector de resurse umane în cadrul societății, care le-a precizat că, la data de 28.03.2011, inculpatul C. L. s-a prezentat singur la sediul unității și a încheiat contractul de închiriere numărul 49/28.03.2011, ce avea ca obiect un buldoexcavator. Martora a mai menționat că suma de bani ce trebuia plătită cu titlu de chirie nu a fost achitată pană în prezent.
Pe parcursul cercetărilor s-a mai stabilit ca din partea S.C. Utilaje N. S.R.L. a fost desemnat să lucreze pe buldoexcavatorul închiriat făptuitorul D. C..
Fiind audiat în legătură cu faptele pentru care este cercetat, inculpatul C. L. a negat săvârșirea acestora, susținând că nu cunoaște nici o persoană cu numele D. C., iar în ceea ce privește susținerile martorului D. C. acestea sunt adevărate numai cu privire la faptul că se cunosc de mai mult timp, negând celelalte susțineri, respectiv că în seara zilei în care a fost încheiat contractul de închiriere cu S.C. Utilaje N. S.R.L. s-ar fi deplasat la locuința acestuia pentru a discuta cu el, ca s-ar fi deplasat în ziua următoare în zona în care se afla conducta și că i-ar fi arătat martorului D. C. care este țeava pe care trebuie să o scoată, că s-ar fi deplasat în zona în care se afla conducta de mai multe ori.
S-a arătat că inculpatul C. L. a îngreunat desfășurarea urmăririi penale, conducând organele de urmărire penală pe mai multe piste, toate dovedindu-se a fi false.
Prin același rechizitoriu s-a mai dispus neînceperea urmăririi penale față de D. C. și D. C., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „Furt calificat în formă continuata” prev. și ped. art. 208 alin. 1 c.p., art. 209 alin. 1 lit. „a și i” c.p. și alin. 4 c.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 c.p. și disjungerea cauzei față învinuitul C. L. și făptuitorii Malec I., P. D. S., S. M., N. A., în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „Furt calificat în formă continuată”, prev. și ped. de art.208 alin. 1 c.p., art. 209 alin. 1 lit. „a și i” c.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 c.p. și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă J. S. M..
Prin sentința penală nr. 92 din 12.06.2014 pronunțată de J. S. M. în dosarul nr._, în baza 228 al.1 corob. cu art.229 al.1 lit.d și art.35 al.1 C.pen.2009, cu aplic. art.5 al.1 C.pen.2009, a fost condamnat inculpatul C. L. la o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei P. Nou sau Primăriei Timișoara pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96, 97 C.pen.
În baza art. 397 alin.(1) C.proc.pen. raportat la art. 1357 cod civil a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată S.C. OMV P. S.A. șia fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 300.104,69 lei reprezentând daune materiale.
În temeiul art. 274 alin. (1) C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, J. S. M. a reținut în fapt că în perioada 28.03._11, inculpatul C. L., profitând de faptul că traseul conductei colectoare aparținând S.C. OMV P. S.A., de pe traseul Depozitul Satchinez - Parcul Valcani, se află într-un loc izolat și că această conductă nu mai este folosită de aproximativ 20 de ani, a închiriat 2 buldoexcavatoare cu ajutorul cărora a decopertat, debitat și sustras, aproximativ 2,5 km de conductă colectoare.
Din declarația martorei K. C., inspector de resurse umane în cadrul societății, S.C. Utilaje N. S.R.L., prima instanță a reținut că la data de 28.03.2011, inculpatul C. L. s-a prezentat singur la sediul unității și a încheiat contractul de închiriere numărul 49/28.03.2011, ce avea ca obiect un excavator.
Din declarația martorului R. M., s-a reținut că în aceleași împrejurări inculpatul C. L. s-a prezentat însoțit de o persoană la sediul . și a încheiat un contract de închiriere, ce avea ca obiect un alt excavator. Martorul a arătat că discuțiile privind închirierea excavatorului le-a purtat cu inculpatul, însă nu a putut preciza persoana care i-a înmânat suma de bani reprezentând chiria.
Din declarațiile martorului D. C. s-a reținut că acesta îl cunoaște pe inculpatul C. L., din anul 2008 și că la data de 10.04.2011, inculpatul l-a contactat telefonic și l-a întrebat dacă nu dorește să lucreze pentru el la încărcat de fier vechi, promițându-i că va primi pentru fiecare zi de lucru suma de 60 de lei. S-a mai reținut că martorul D. C. a fost de acord, astfel că la data de 11.04.2011 s-a întâlnit cu inculpatul C. L. la . A., prilej cu care primul i-a solicitat să-l urmeze până pe un câmp aflat pe raza localității Lovrin, unde i-a arătat un excavator, spunându-i că trebuie să-l păzească și să-i curețe șenilele. La plecare i-a lăsat un contract de închiriere a excavatorului pe care-l avea încheiat cu ...
Prima instanță a reținut că martorul a mai declarat că din partea S.C. Utilaje N. S.R.L. a fost desemnat să lucreze pe excavatorul închiriat martorul D. C., din a cărei declarație instanța reține că martorul îl cunoaște pe inculpat de aproximativ 20 de ani, că în ziua în care s-a încheiat contractul de închiriere, martorul a plecat cu excavatorul acasă iar spre seara, a sosit inculpatul, care i-a comunicat că, începând cu ziua următoare, urmează să se deplaseze în zona Lovrin, pentru a scoate o țeavă. Martorul a mai precizat că inculpatul i-a prezentat mai multe documente și l-a asigurat că operațiunea este legală. În ziua următoare, martorul a fost așteptat de către inculpat în zona Bulgăruș, inculpatul spunându-i că trebuie să scoată țeava din pământ și să o depoziteze pe mal unde urma să fie secționată de alte persoane.
S-a constatat că martorul a mai declarat că a lucrat în zona respectivă aproximativ 10 zile, perioada de timp în care a extras aproximativ 2-3 km de țeavă, care a fost încărcată într-un camion cu numere de A. și că în acest interval de 10 zile, inculpatul a fost de câteva ori pentru a verifica cum merg lucrările.
Prima instanță a considerat că apărările inculpatului, potrivit cărora alte persoane au închiriat excavatoarele și au organizat operațiunea de scoatere și transport a țevii, nu au fost confirmate de cercetările efectuate în cauză. De altfel s-a reținut că inculpatul nu a identificat prin nume și adresă nici una din persoanele despre care a afirmat că sunt răspunzătoare pentru scoaterea țevilor. S-a constatat că în declarația din data de 12.04.2011 inculpatul a arătat că a împrumutat unul din excavatoare unei persoane din Timișoara pe nume V., despre care nu cunoștea nimic, iar la data de 25.05.2011 a declarat că aceleași persoane necunoscute i-a făcut un alt serviciu, în sensul că a închiriat celălalt excavator pentru aceasta. La data de 22.02.2013 inculpatul a relatat o altă stare de fapt, declarând că excavatorul l-a închiriat la rugămintea unei alte persoane aproape necunoscute, numită M. și care locuiește în G., după care în fața instanței inculpatul a declarat că este vorba de o persoană numită V. pe care o cunoaște martorul D. C..
Din fișa de cazier judiciar prima instanță a reținut că inculpatul nu are antecedente penale.
S-a constatat că în drept, fapta inculpatului C. L., care, în realizarea aceleași rezoluții infracționale, în perioada 28.03._11, împreună cu alte persoane a decopertat, debitat și sustras, aproximativ 2,5 km. de conducta colectoare de 16 toli, situată între Depozitul Satchinez și Parcul Valcani, aparținând S.C. OMV P. S.A., cauzând un prejudiciu părții civile de 300.104,69 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. „a și i” și alin. 4 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1968, legea în vigoare la data comiterii faptei cât și de art. 228 al.1 corob. cu art.229 al.1 lit.d și art.35 al.1 C.pen.2009 din Codul penal în vigoare de la data de 1.02.2014.
Au fost avute în vedere succesiunea de legi penale, prevederile art.5 din Codul penal și Decizia nr.265/2014 emisă de C. Constituțională a României, conform cărora instanța stabilește că legea penală mai favorabilă este Codul penal în vigoare față de prevederile codului penal anterior, întrucât legea nouă nu mai prevede ca circumstanțe agravante săvârșirea faptei de către două sau mai multe persoane împreună (art. 209 al.1 lit.a C.p. 1968) și nici producerea unor consecințe deosebit de grave (art. 209 al.4 C.p. 1968). De asemenea limitele legale de pedeapsă au fost reduse prin noua reglementare, de la 20 de ani la 5 ani.
La alegerea pedepsei precum și la individualizarea cuantumului acesteia prima instanță a avut în vedere pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat atât de modul de producere cât și de importanța valorilor sociale încălcate.
În concret, prima instanță a considerat că aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (228 al.1 corob. cu art.229 al.1 lit.d și art.35 al.1 C.pen.2009), este suficientă pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.
În ceea ce privește executarea pedepsei, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 91 C. pen., pedeapsa stabilită fiind de 3 ani închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța de fond apreciind că nu se impune executarea pedepsei în regim de detenție, dar se impune supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată.
De asemenea, s-a constatat faptul inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Deși s-a reținut că prin declarațiile date atât în faza de urmărire penală cât și în instanță, inculpatul a arătat că alte persoane sunt vinovate de comiterea furtului, instanța de fond nu a putut considera că prin aceste simple afirmații inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului. S-a remarcat faptul că inculpatul nu a identificat persoanele decât după prenume, respectiv „M.” și „V.”, arătând că nu cunoaște alte detalii.
Prin urmare, prima instanță a considerat că se poate dispune suspendarea executării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 92 C. pen., de 4 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dispunându-se ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Totodată, prima instanță a dispus ca în baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei P. Nou sau Primăriei Timișoara pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
Pe latură civilă instanța de fond a constatat că partea vătămată S.C. OMV P. S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 300.104,69 lei reprezentând valoarea de inventar a țevilor din oțel sustrase de către inculpat.
Prima instanță a reținut întrunirea în speță a condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 C.civ., respectiv existența prejudiciului, a faptei ilicite, a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu, precum și a vinovăției în săvârșirea faptei, vinovăție ce îmbracă forma intenției.
Reținându-se că inculpatul a sustras conducta colectoare de 16 țoli, pe o distanță de aproximativ 2,5 km și că partea civilă a depus la dosar lista de inventar ce cuprinde valoarea conductei, instanța, în baza art. 397 alin.(1) C.proc.pen. prima instanță a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată S.C. OMV P. S.A. și a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 300.104,69 lei reprezentând daune materiale.
Împotriva sentinței penale nr. 92 din 12.06.2014 pronunțată de J. S. M. în dosarul nr._, a declarat apel în termen legal inculpatul C. L., apel declarat la C. de A. Timișoara la data de 27.08.2014.
În motivarea apelului declarat de inculpat se solicită achitarea sa în temeiul art. 16 al. 1 lit. c Cpp, arătându-se că din probatorul administrat nu rezultă faptul că ar fi participat la săvârșirea infracțiunii. Consideră că sentința apelată este netemeinică întrucât depozițiile martorului D. C. și D. C. conțin neconcordanțe, iar depozițiile martorilor K. C. și R. M. nu sunt edificatoare, aceste persoane necunoscând nici un aspect cu privire la faptele descrise în rechizitoriu. De asemenea, se arată că cercetarea penală a fost sumară, nefiind audiate persoane importante în dovedirea adevărului. Se solicită a se avea în vedere că, așa cum a reținut și prima instanță, nu s-a sustras cercetării nici în faza de urmărire penală și nici în faza de judecată, întrucât nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din prisma motivelor de apel dar și din oficiu potrivit art. 417 al. 2 Cpp, instanța de apel apreciază că hotărârea penală atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și ansamblul probator administrat în cauză.
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul probelor administrate în cauză și din care rezultă că în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 28.03.2011 – 11.04.2011 împreună cu alte persoane, a decopertat, debitat și sustras 2,5 km de conductă colectoare de 16 țoli aparținând . situată între depozitul Satchinez și Parcul Valcani, cauzând un prejudiciu părții civile de_,69 lei.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa arătând în cuprinsul motivelor de apel că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt calificat întrucât nu a participat la săvârșirea infracțiunii și că depozițiile martorilor audiați nu sunt conforme cu realitatea. Așa cum rezultă din depoziția martorului T. I. – fila 27 dosar instanță și filele 44-46 dosar urmărire penală, la data de 12.04.2011 deținea funcția de maistru petrolier la Secția 91 Foeni din cadrul . și a fost încunoștințat cu privire la faptul că mai multe persoane sustrag țevi din rețeaua societății din zona situată între localitățile Bulgăruș – Lovrin, astfel că împreună cu angajații ., C. G., C. C. și Barany N., s-au deplasat pe islazul localității Lovrin la aproximativ 2 km SE de localitate, în direcția localității Bulgăruș, unde au găsit un excavator condus de către o persoană de sex masculin pe care ulterior au aflat că îl cheamă D. C.. Din declarația martorului D. C. – fila 42 dosar fond și fila 41 dosar urmărire penală, rezultă că a fost contactat telefonic de către inculpat la data de 10.04.2011, care i-a făcut propunerea de a lucra pentru el având ca sarcină încărcarea fierului vechi și promițându-i că va fi remunerat cu suma de 60 lei pe zi. Martorul arată că s-a întâlnit cu inculpatul la . dinspre A. și acesta i-a solicitat să-l urmeze pe un câmp aflat pe raza localității Lovrin unde i-a arătat un excavator pe care urma să-l păzească și să-i curețe șenilele, inculpatul prezentându-i un contract de închiriere cu privire la excavator în situația în care terțe persoane l-ar întreba despre actele deținute. Potrivit declarației martorei K. C. – fila 29 dosar fond și filele 51-53 dosar urmărire penală, aceasta este angajată la . în funcția de director resurse umane, iar la data de 28.03.2011 s-a prezentat la firmă inculpatul care a închiriat contractul nr. 49 pentru utilajul buldoexcavator pentru săpătură, neachitând chiria pentru folosința excavatorului, excavatorul în discuție fiind folosit de către D. C.. Cu ocazia audierii de către procuror – filele 37-39 și 39-40 dosar UP, martorul D. C. a arătat că: „Îl cunosc pe învinuitul C. L. de aproximativ 20 de ani, din perioada în car4e amândoi lucram la I.A.S. P. Nou. Menționez că în prezent, amândoi locuim în aceeași localitate, respectiv . ziua înc are s-a încheiat contractul de închiriere, eu am plecat cu buldoexcavatorul închiriat de către învinuitul C. L. la domiciliul meu. Spre seară, a sosit la domiciliul meu învinuitul C. Leeontin care mi-a comunicat că începând cu ziua următoare, urmează să mă deplasez în zona Lovrin pentru a scoate o țeavă, arătându-mi în acest sens mai multe hârtii și precizându-mi, totodată că toate actele sunt în regulă.
În ziua următoare, la locuința mea a sosit o persoană pe care o știu sub numele de C. și despre care cunosc că într-o vreme lucra pentru C. L. și care s-a deplasat cu un autoturism de culoare roșie în spatele buldoexcavatorului pe care-l conduceam, până în zona Bulgăruș. În momentul în care noi am ajuns în zona Bulgăruș, la fața locului sosise și învinuitul C. L., care mi-a arătat ce am de făcut, în sensul de a scoate țeava din pământ și de a o așeza pe mal, unde urma să fie secționată de către alte persoane pe care eu nu le cunosc. Eu am lucrat în zona respectivă aproximativ 10 zile, perioadă de timp în care am extras aproximativ 2-3 km de țeavă, pe care am încărcat-o într-un camion cu numere de A.. În acest interval de 10 zile, învinuitul C. L. a mai sosit de câteva ori pentru a verifica cum merg lucrările, iar într-una din zile, l-am observat că stă de vorbă cu o persoană ce a coborât dintr-un autoturism cu numere de A.. În perioada în care am lucrat în zona respectivă, am observat că a mai fost adus un excavator pe șenile, care, de asemenea, a scos din pământ țeava. Nu cunosc persoanele care mai lucrau în zona respectivă și nu știu dacă învinuitul C. L. era îndreptățit sau nu să scoată țeava respectivă, cu precizarea că acesta m-a asigurat că totul este legal”.
Inculpatul, cu ocazia audierii de către instanța de fond – fila 57 dosar fond, a negat săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, negând că ar cunoaște o persoană cu numele D. C., iar în ceea ce privește susținerile martorului D. C.,a cestea sunt adevărate numai cu privire la faptul că se cunosc de mai mult timp, negând celelalte susțineri, respectiv că în seara zilei în care a fost încheiat contractul de închiriere cu S.C. Utilaje N. S.R.L. s-ar fi deplasat la locuința acestuia pentru a discuta cu el, că s-ar fi deplasat în ziua următoare în zona în care se afla conducta și că i-ar fi arătat martorului D. C. care este țeava pe care trebuie să o scoată, că s-ar fi deplasat în zona în care se află conducta de mai multe ori.
Inculpatul a susținut, în declarația din data de 22.02.2013 că „…la data de 28.03.2011, fiind însoțit de M. am mers la S.C. Utilaje N. de unde am închiriat un buldoexcavator însă cel care a plătit a fost M.. Contractul l-am făcut pe numele meu deoarece acesta nu avea acte la el”, însă după ce declarația sa a fost contrazisă de către martora K. C., inspector de resurse umane din cadrul S.C. Utilaje N. S.R.L., a prezentat, în declarația dată în fața procurorului la data de 27.09.2013, o altă variantă, și anume că pasajul din cuprinsul declarației din data de 22.02.2013 „…astfel la data de 28.03.211, fiind însoțit de M. am mers la . unde am închiriat un excavator…” se referă de apt la contractul de închiriere încheiat cu .. Timișoara.
Și această variantă a inculpatului a fost infirmată de către martorul R. M., administrator al societății anterior menționate la data încheierii contractului care, în declarația din data de 08.10.2013 a precizat următoarele: „…Nu rețin cu exactitate dacă a venit sau nu însoțit de vreo persoană, însă afirm cu certitudine că am încheiat contractul de închiriere cu numitul C. L. el fiind și ce care a plătit suma de bani reprezentând contravaloarea închirierii buldoexcavatorului. Nu este adevărat că această sumă de bani a fost plătită de către o altă persană, după cum nu este adevărat că s-ar fi intenționat încheierea contractului de închiriere cu o altă persoană ce l-ar fi însoțit pe C. L., însă acest lucru nu a fost posibil întrucât persoana respectivă nu ar fi avut acte de identitate asupra sa”.
Prin urmare, instanța de apel apreciază că în mod corect s-a stabilit vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, în mod corect fiind identificată legea mai favorabilă ca fiind actualul Cod penal, respectiv prevederile art. 228, 229 al. 1 lit. d și art. 35 al. 1 din Codul penal.
Cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel are în vedere că, potrivit art. 72 C .pen., în vigoare la data soluționării cauzei de către instanța de fond, care stabilea criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului că nu are antecedente penale și și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.”
Raportat la aceste criterii, instanța de apel reține că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului de către instanța de fond este în măsură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind corect aleasă și modalitatea de executare a pedepsei, respectiv cu suspendare sub supraveghere. Deși instanța de apel constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 91 lit.c din Codul penal, referitoare la acordul inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, față de titularul căii de atac și principiul neagravării situației în propria cale de atac, instanța nu va putea înlătura nelegalitatea constatată.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel reține că prin constituirea de parte civilă – fila 9 dosar urmărire penală, . a indicat valoarea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită a inculpatului în cuantum de 30.104,69 lei reprezentând conducta colectoare de 16 țoli care face legătura dintre Depozit Satchinez și Parcul Valcani, pe o distanță de 2,5 km, depunându-se în dosarul de urmărire penală calculul defalcat al sumei de bani cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză. Văzând că sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de art. 1357 C.civil, precum și principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită, instanța va constata soluționată în mod corect latura civilă a cauzei prin obligarea inculpatului la plata sumei cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză.
Astfel, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va fi respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. L. împotriva sentinței penale nr. 92/12.06.2014 pronunțată de J. S. M. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. L. împotriva sentinței penale nr. 92/12.06.2014 pronunțată de J. S. M. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 100 lei, onorariu parțial avocatul din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N.
Grefier,
C. U.
Red.A.N.- 28.10.2014
Tehnored- .C.U.- 03.11.2014
Prima inst.: jud. A. O. S. – J. S. M.
| ← Uz de fals. Art. 291 C.p.. Sentința nr. 841/2014. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 872/2014.... → |
|---|
