Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1091/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 1091/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-10-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ operator 2711

DECIZIE PENALĂ Nr. 1091/A

Ședința publică de la 29 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. N.

Judecător L. Ani B.

Grefier A. J.

Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul B. R. I., împotriva sentinței penale nr. 272/28.07.2015, pronunțată de J. Reșița în dosar nr._ /2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant, asistat de avocat ales D. D., lipsă părțile civile intimate.

Procedura de citare îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-au depus la dosar motive de apel formulate de inculpat și procesele verbale întocmite de IPJ C. S. din care rezultă că inculpatul a respectat obligațiile stabilite de instanță.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și urmare rejudecării, aplicarea unei măsuri neprivative de libertate, pedeapsa aplicată de prima instanță fiind prea drastică, raportat la modalitatea de săvârșire a faptei și persoana inculpatului. Arată că inițiativa săvârșirii faptei nu a aparținut inculpatului și doar din cauza anturajului a participat la comiterea acesteia. În subsidiar, solicită reducerea perioadei aplicării măsurii privative de libertate la limita inferioară de 1 an, întrucât inculpatul a recunoscut și regretat fapta și a făcut eforturi de a achita prejudiciul.

Procurorul solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de prima instanță, care în mod corect a aplicat măsura privativă de libertate, având în vedere gravitatea faptei și comportamentul inculpatului.

Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 272/28.07.2015, pronunțată de J. Reșița în dosar nr._ /2014, în temeiul art. 124 C. pen. cu aplicarea art.113 și urm C. pen, s-a aplicat inculpatului minor B. R.-I., măsura educativă a internării într-un centru educativ, pe o durată de 1 (un) an și 6(șase) luni, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen cu aplic. art.113 și urm. din C.pen și cu aplicarea art. 375 C.pr.pen.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. s-a înlocuit măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă față de inculpatul B. R.-I. prin încheierea penală nr.77/02.07.2015 pronunțată de T. C.-S. în dosarul nr._ /a5, cu măsura preventivă a controlului judiciar, urmând ca inculpatul să respecte următoarele obligații: să se prezinte în fața organelor de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să informeze J. Reșița cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul I.P.J. C.-S., conform programului de supraveghere întocmit de către acesta sau ori de câte ori este chemat; să nu depășească limita teritorială a orașului Reșița, județul C.-S., decât cu încuviințarea prealabilă a Judecătoriei Reșița; să nu ia legătura cu niciunul dintre coinculpați,respectiv M. S.-V., A. I. G., D. Z.-P.-L.-D. ; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme, prin natura lor sau asimilate.

În baza art.215 al.3 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 al.4 C.pr.pen., s-a desemnat ca organ de supraveghere a îndeplinirii de către inculpat a dispozițiilor prezentei sentințe I.P.J. C.-S. – Serviciul de Investigații Criminale – Biroul de Supravegheri Judiciare.

În temeiul art. 399 C.pr.pen s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului B. R.-I., arestat la domiciliu prin încheierea penală nr.77/02.07.2015 pronunțată de T. C.-S. în dosarul nr._ /a5, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

În temeiul art.127 C. pen rap la art 72 alin 1 C.pen s-a dedus din durata măsurii educative aplicată inculpatului B. R.-I., durata arestului la domiciliu si a arestării preventive din data de 27.03.2015 până la data de 28.07.2015, inclusiv.

Prin aceiași sentință penală au mai fost condamnați: inculpatul M. S.-V., în baza art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) și d) C. pen cu aplicarea art.375, art.396 al.10 C. pr.pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat și interzicerea unor drepturi. S-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatului i-a fost aplicată măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o durată de 3 (trei) ani, prin sentința penală nr.19/29.01.2015, pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 28.05.2015, prin decizia nr._ a Curții de Apel Timișoara, este concurentă cu infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză.În temeiul art.129 alin 2 lit b C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pe care o va majora cu 2 (doi) ani închisoare, urmând ca, în final, inculpatul M. S.-V. să execute pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, în regim de detenție ; inculpatului minor A. I. G., în temeiul art. 124 C. pen. cu aplicarea art.113 și urm C. pen, i s-a aplicat măsura educativă a internării într-un centru educativ, pe o durată de 1 (un) an, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen cu aplic. art.113 și urm. din C.pen și cu aplicarea art. 375 C.pr.pen. și s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat; inculpatului D. Z.-P.-L.-D., în baza art. 118 C. pen. cu aplicarea art.113 și urm C. pen., i s-a aplicat măsura educativă a supravegherii, pe o durată de 6 (șase) luni, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea, tentativei la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen cu aplic. art.113 și urm. din C.pen și cu aplicarea art. 375 C.pr.pen. S-a impus în temeiul art. 121 alin. (1) lit. a și e C.pen., inculpatului minor, să respecte obligațiile prevăzute de lege.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.1357, art.1370 și art.1372 C.civ, s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de către partea civilă C. Județean A.P.I.A. C. S., prin director executiv D. Stepanescu și, în consecință, au fost obligați în solidar inculpații M. S.-V. și A. I. G. (în solidar cu persoanele responsabile civilmente A. I. și N. J.), la plata către partea civilă a sumei de 1445 lei, reprezentând despăgubiri materiale.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prinrechizitoriul Parchetuluidepe lângă J. Reșița din data de23.04.2015, înregistrat sub nr._ /23.04.2015 perolul Judecătoriei Reșița, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. S. V., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) și d) C. pen, B. R. I., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, art.229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 113 alin. 3 C. pen, A. I. G., sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 113 alin. 3 C. pen și D. Z.-P.-L.-D., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, art.229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) și art. 113 alin. 2 C. pen. Totodată, prin același rechizitoriu, în baza art. 315 alin. 1 lit. b) rap. la art. 16 alin. 1 lit. g) C. pr. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind pe inculpatul A. I. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen., în dauna persoanei vătămate R. L., întrucât a intervenit împăcarea.

S-a reținut, în esență că, în seara zilei de 26.02.2015, în jurul orelor 20,30, incupații M. S. V., B. R. I., A. Ș. G. și D. Z.-L.-D., au pătruns, prin forțarea grilajului și spargerea unui geam, în sediul Centrului Local A.P.I.A. Reșița, din municipiul Reșița, ., de unde au încercat să sustragă mai multe unități de calculator, monitoare LCD, imprimante, un copiator și un router secure service, pe care le-au scos din birouri și le-au depozitat pe holul instituției, în scopul sustragerii, fiind surprinși de organele de poliție.

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, instanța a reținut aceiași stare de fapt cu cea descrisă în rechizitoriu.:

În cursul judecății, inculpații M. S. V., B. R. I., A. I. G. și D. Z.-P.-L.-D. prin declarațiile de la filele 64-72 vol. II, s-au prevalat de procedura recunoașterii învinuirii, sens în care au arătat că recunosc integral faptele reținute în sarcina lor în actul de sesizare a instanței, și au solicitat că judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu au solicitat administrarea de probe noi. Recunoașterea inculpaților se coroborează cu probele administrate în cauză în faza de urmărire penală,

În drept, fapta inculpatului B. R. I., care în seara zilei de 26.02.2015, în jurul orelor 20,30, împreună cu inculpații M. S. V., A. Ș. G. și D. Z.-L.-D., a pătruns prin efracție, în sediul Centrului Local A.P.I.A. Reșița, din municipiul Reșița, ., de unde au încercat să sustragă mai multe unități de calculator, monitoare LCD, imprimante, un copiator și un router secure service, pe care le-au scos din birouri și le-au depozitat pe holul instituției, în scopul sustragerii, acțiune ce nu a putut fi dusă până la capăt întrucât au fost prinși în flagrant de către organele de poliție, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de furt calificat, prev. prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 lit. b) C. pen.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii a constata în acțiunea inculpatului care a pătruns, în incinta sediul Centrului Local A.P.I.A. Reșița, cu intenția de a sustrage bunuri, acțiune ce nu a putut fi dusă până la capăt, inculpatul fiind surprins de către organele de poliție și jandarmerie.Urmarea imediata a faptei a constatat in producerea unei stări de pericol în legătură cu patrimoniul părții vătămate.Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată a fost dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză.Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, conform art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului prin săvârșirea faptei, intenție calificată prin scopul ei, și anume, acela al însușirii pe nedrept a bunurilor părții vătămate (A.P.I.A. ).

Instanța a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin.2 C. pen, deoarece faptele au fost săvârșite în timpul nopții, prin efracție și prin violarea sediu profesional al persoanei vătămate.De asemenea, s-au reținut și circumstanțele agravante prev de art 75 lit. a C. pen., întrucât faptele au fost săvârșite de către inculpatul B. R. I. împreună cu ceilalți trei inculpați, respectiv M. S. V., A. I. G. și D. Z.-P.-L.-D..

Întrucât la data săvârșirii infracțiunii inculpatul B. R. I. era minor, având vârsta de 17 ani, s-a făcut și aplicarea art. 113 și urm. C.pen.

În consecință, instanța a apreciat că s-a făcut dovada existenței tentativei la infracțiunea de furt calificat, faptă pentru care inculpatul B. R. I. a fost trimis în judecată, a săvârșirii acesteia cu vinovăție, astfel că, în temeiul art. 396 alin. 2 din C.pr.pen., a aplicat acestuia o măsură educativă.

Cu privire la inculpatul minor B. R. I., la alegerea măsurii educative ce urmează a fi aplicate, instanța, de asemenea, a avut în vedere, atitudinea anterioară și ulterioară săvârșirii infracțiunii. În acest sens, s-a reținut că, ambii inculpați au săvârșit prezenta infracțiune în timp ce erau judecați pentru săvârșirea altor fapte prevăzute de legea penală. Astfel, inculpatul B. R. I., a săvârșit prezenta faptă după ce i se aplicase măsura educativă a supravegherii, pe o durată de 3 (trei) luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev de art. 228 alin. 1, 229 alin 1 lit b C.pen.( sentința penală nr. 19/29.01.2015, pronunțată de către J. Reșița în dosar nr._, definitivă la data de 28.05.2015 prin decizia penală nr. 561/A/28.05.2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara-filele 135-146 vol.I dos. ins.). ceea ce denotă perseverență infracțională deosebită, precum și faptul că, nu conștientizează gravitatea acțiunilor sale.

În ceea ce privește atitudinea ulterioară săvârșirii prezentei infracțiuni, s-a constatat că, inculpatul B. R. I. a dat dovadă de sfidare totală față de clemența organelor judiciare, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și pe parcursul judecății, încălcând, cu rea-credință, obligațiile impuse, ceea ce a condus, inițial, la înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul la domiciliu și, ulterior, a măsurii preventive a arestului la domiciliu cu arestul preventiv( filele 60-63 volI dos_, filele 19-22 dosar_ ).

Din cuprinsul referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă T. C.-S.(filele 22-24 vol II dos. inst), a rezultat că minorul B. R. I., provine dintr-o relație de concubinaj a mamei sale, N. N., cu numitul B. G.(decedat în urmă cu 10 ani), iar, în prezent, locuiește cu mama sa, în chirie, într-o garsonieră proprietatea Primăriei Reșița; situația financiară a familiei fiind dificilă; mama sa este încadrată în gradul II de handicap și beneficiază de o indemnizație lunară de 270 lei, iar pentru a suplimenta veniturile, mai prestează servicii de curățenie. În ceea ce privește nivelul educațional, minorul a absolvit cu dificultate 6 clase în cadrul Scolii Gimnaziale „ M. P.” din Mun. Reșița, după care a abandonat procesul educativ. În concluzii, Serviciul de Probațiune, a propus ca fiind potrivită, luarea față de minor a măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice, cu respectarea obligațiilor de a se prezenta la serviciul de probațiune și de a nu se apropia și de a nu comunica cu coinculpații M. S. V., A. I. G. și D. Z.-P.-L.-D..

Față de toate aceste considerente, instanța a apreciat că pentru îndreptarea minorului B. R. I. este necesară luarea unei măsuri educative privative de libertate, măsura educativă a asistării zilnice, propusă de Serviciul de Probațiune de pe lângă T. C.-S., nefiind suficientă.

La alegerea și dozarea cuantumului măsurii educative, instanța a avut în vedere faptul că, pe parcursul procesului penal, inculpatul a recunoscut faptele săvârșite, iar în faza judecăți s-a prevalat de procedura recunoașterii învinuirii prev de art.375 C.pr.pen.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că, în cursul urmăririi penale, persona-vătămată C. Județean A.P.I.A. C.-S., prin adresa de fila nr. 56 d.u.p., s-a constituit parte civilă în procesul penal, împotriva inculpaților, cu suma de 2.890 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor și înlocuirii geamurilor, unităților de calculator, cablajelor la internet și a ușilor metalice distruse în urma infracțiunii, iar în fața instanței de judecată au fost menținute pretențiile.

Instanța a reținut că autorii faptei de tentativă la infracțiunea de furt calificat sunt cei patru inculpați, care au acționat cu vinovăție, provocând prejudicii patrimoniul părții civile în momentul în care au încercat să sustragă bunurile menționate cu ocazia reținerii stării de fapt, că există o legătură certă de cauzalitate între prejudiciu și faptele deduse judecății, astfel că a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile angajării răspunderii civile delictuale pe art. 1357 C.civ.

Întrucât, conform chitanțelor nr._ și_ ( filele 77-78 vol. II dosar), inculpații B. R. I. și D. Z.-P.-L.-D. au achitat, parțial, prejudiciul produs părții civile, respectiv sumele de câte 722,50 lei fiecare, instanța, în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art.1357, art.1370 și art.1372 C.civ, a admis în parte acțiunea civilă exercitată de către partea civilă C. Județean A.P.I.A. C. S., prin director executiv D. Stepanescu.

Împotriva sentinței penale nr.272/28.07.2015 pronunțată de J. Reșița a declarat apel în termen legal inculpatul B. R. I., apel înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 18.08.2015.

În motivele de apel formulate de inculpat s-a solicitat aplicarea unei măsuri neprivative de libertate sau reducerea perioadei aplicării acestei măsuri la limita inferioară de 1 an. S-a arătat că măsura aplicată de prima instanță este mult prea aspră în raport de fapta săvârșită, de persoana inculpatului și de concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune. Mai mult, inculpatul a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptei și este singurul ajutor al mamei sale, fiind cel care o ajută la treburile gospodărești.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din prisma motivelor de apel precum și din oficiu potrivit art. 417 al.2 cpp, instanța de apel apreciază că hotărârea penală atacată este legală și temeinică în deplină concordanță cu starea de fapt și ansamblul probator administrat în cauză.

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cauză și din care rezultă că în seara zilei de 26.02.2015 în jurul orelor 20,30, inculpatul B. R. I., împreună cu inculpații M. S. V., A. Ș. și D. Z. L., a pătruns prin efracție în sediul Centrului local AĂIA din Reșița, situată pe ., de unde au încercat să sustragă mai multe unități de calculator, monitoare LCD, imprimante, un copiator și un router secure service, pe care le-au scos din birouri și le-au depozitat pe holul instituției, în scopul sustragerii, acțiune ce nu a putut fi dusă până la capăt, întrucât inculpații au fost surprinși în flagrant de către organele de poliție. De altfel, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor adm în cursul urmăririi penale pe care și le însușește - fila 71 dosar fond - vol.II . Încadrarea juridică dată faptei comise de către inculpatul B. R. I. este corectă fiind în prezența tentativei la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit. b și d, alin.2 lit.b C.p cu aplic.art. 77 lit.a C.p, fapta fiind comisă în timpul nopții, prin efracție și prin violarea sediului profesional al Centrului Local APIA, la momentul comiterii faptei inculpatul fiind însoțit de ceilalți trei coinculpați M. S. V., A. Ș. și D. Z. L..

În ceea ce privește individualizarea judiciară, instanța de apel constată că potrivit art. 114 C.p „ față de minorul care la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate „, alin. 2 al aceluiași articol prevăzând cazurile în care față de minori se poate lua o măsură privativă de libertate, respectiv: a) dacă a mai săvârșit o infracțiune pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat; b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare, ori detențiunea pe viață „. Regula impusă de legiuitor este că minorului îi vor fi aplicate măsuri educative neprivative de libertate, și doar în cazul în care sunt întrunite cele două situații de excepție prevăzute de alin.2 lit.a și b, pot fi luate față de minor măsuri educative privative de libertate, fiind o posibilitate lăsată la latitudinea instanței de judecată, ținând seama de gravitatea faptei, valoarea socială lezată, personalitatea făptuitorului și a celorlalte coordonate ce țin de activitatea infracțională comisă.

Potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.”. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.74 C.pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.

Deși articolul citat se referă la criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar minorului nu i se aplică o pedeapsă ci o măsură privativă sau neprivativă de libertate, în evaluarea și alegerea uneia dintre cele două măsuri ce pot fi aplicabile, se vor avea în vedere criteriile menționate. În acest sens stau și prevederile art. 216 CP potrivit cărora „ în vederea efectuării evaluării minorului conform criteriilor prevăzute la art.74 C.p, instanța va solicita Serviciului de probațiune întocmirea unui referat care va cuprinde și propuneri motivate referitoare la natura si durata programelor de reintegrare socială pe care minorul ar trebui să le urmeze, precum și la alte obligații ce pot fi impuse acestuia de către instanță.” Referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă T. C. S. a stabilit ca factori de natură să favorizeze comportamentul infracțional, debutul infracțional timpuri, neconformarea la dispoziția organelor judiciare, conștientizarea parțială a consecințelor săvârșirii infracțiunilor, situația financiară dificilă a familiei, precum și nivelul cultural și educațional redus, inculpatul absolvind cu dificultate 6 clase în cadrul scolii gimnaziale M. P. din Reșița. În același referat de evaluare este evidențiat și comportamentul inculpatului din prezentul dosar, astfel că, deși se luase măsura preventivă a controlului judiciar, datorită încălcărilor repetate a obligațiilor stabilite, aceasta a fost înlocuită cu măsura arestului preventiv și ulterior a arestului la domiciliu. Astfel, prin încheierea penală nr. 4/27.03.2015 a Judecătoriei Reșița s-a admis solicitarea Parchetului de pe lângă J. Reșița având ca obiect înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura preventivă a arestului la domiciliu față de inculpații M. S. V. și B. R. I. ca urmare a încălcării obligației impuse acestora de a nu lua legătura și de a nu comunica între ei. În acest sens, ofițerii desemnați cu supravegherea inculpaților au încheiat procese verbale în datele de 27/28.02.2015, 28.02/1.03.2015,1/2.03.2015, 2/3.03.2015, 3/4/03.2015 și 7.03.2015 din care rezultă că inculpatul B. R. I. l-a găzduit pe inculpatul M. S., deși avea interdicția de a comunica cu acesta. Ulterior, prin încheierea din 30.04.2015 pronunțată de J. Reșița s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului B. R. I. cu măsura arestării preventive - fila 60-63 vol.I dosar fond, deoarece inculpatul cu rea credință nu a respectat obligația impusă in sarcina sa de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Reșița, în sensul că acesta a nesocotit itinerariul de deplasare stabilit pentru prezența sa în fața Curții de Apel Timișoara, respectiv nu s-a prezentat la instanța de judecată conform citației sale, a petrecut timpul în alte locații decât în cele în care avea permisiunea și erau menționate în itinerariul stabilit, iar la întoarcerea din Timișoara nu s-a deplasat la sediul IPJ C. S. din Reșița pentru predarea cărții de identitate. De altfel, cu ocazia audierii de către instanța de fond- fila 55- 56 vol.I dosar fond, inculpatul B. R. I. confirmă cele mai sus reținute, în sensul că ajuns în Timișoara pentru a se prezența în fața Curții de Apel Timișoara, a stat în Gara de Nord într-un bar, ajuns în fața sediului Curții de Apel a stat pe o bancă 5 minute, apoi a intrat în sala de judecată nr. 280 aprox.15 minute, coborând la parter să fumeze o țigară, iar la întoarcerea în sală a aflat că toate cauzele au fost amânate. În continuarea declarației inculpatul arată că a plecat de la sediul Curții de Apel Timișoara în centrul orașului la MC Donalds unde a mâncat, s-a plimbat prin centru, apoi s-a deplasat cu autobuzul la gară unde a stat într-un bar. Ajuns la Reșița inculpatul a mers mai întâi acasă, iar ulterior s-a deplasat la sediul IPJ pentru a preda actul de identitate. Ulterior, la data de 02.07.2015 T. C. S. în dosar nr._ /2014 a admis contestația formulată de inculpatul B. R. I. împotriva încheierii din 25.06.2015 a Judecătoriei Reșița și a înlocuit măsura arestării preventiv cu măsura arestului la domiciliu a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile începând cu 2.07.2015 și până la data de 31.07.2015. La data de 08.07.2015 – fila 298-300 vol.I dosar fond, s-a permis inculpatului B. ca pe durata măsurii arestului la domiciliu dispusă la data de 2.ș07.2015 de către T. C. S. să părăsească domiciliul în vederea prezentării la Serviciul de probațiune de pe lângă T. C. S. la data ce orele ce urmează să fie stabilite de această instituție în vederea executării măsurii educative a supravegherii dispusă prin Sentința penală nr. 19 din 29.01.2015 a Judecătoriei Reșița, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 581/28.05.2015 a Curții de Apel Timișoara ( sentință penală aflată la filele 135- 146 vol.I dosar fond). Hotărârea primei instanțe a fost pronunțată la data de 28.07.2015, față de inculpatul apelant dispunându-se măsura educativă a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an și 6 luni, dispunându-se în temeiul art. 399 punerea de îndată în libertate a inculpatului B. R. I. - arestat la domiciliu, urmare a înlocuirii măsurii preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Investită cu soluționarea apelului declarat de către inculpatul B. R. I. instanța de apel a admis sesizarea motivată formulată de IPJ C. S. – Serviciul Investigații Criminale – fila 15 dosar apel și a constatat încălcarea de către inculpat a obligațiilor instituite în sarcina acestuia prin hotărârea penală atacată, în sensul că acesta nu s-a prezentat la data și orele la care a fost chemat de către Biroul de Supravegheri judiciare din cadrul IPJ C. S., sau s-a prezentat cu întârziere, astfel încât la data de 18.09.2015, instanța de apel a înlocuit măsura preventivă a controlului judiciar cu măsura preventivă a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile de la data de 18.09.2015 până la data de 17.10.2015,, măsura prelungită ulterior până la data soluționării apelului.

Din analiza comportamentului inculpatului pe durata soluționării procesului, instanța de apel concluzionează că acesta nu a conștientizat caracterul infracțional al faptei comise, respectiv tentativă de furt, a nesocotit obligațiile impuse de către instanță în sarcina acestuia, fapt ce a atras înlocuirile succesive a măsurilor preventive dispuse în cauză și care permite concluzia că aplicarea unei măsuri neprivative de libertate nu este justificată în cauză și nu va trezi în conștiința inculpatului necesitatea schimbării comportamentului infracțional. În același timp instanța de apel constată că deși inculpatul B. R. I. avea interdicția de a se întâlni cu coinculpatul M. S., l-a găzduit pe acesta în repetate rânduri căutându-i compania, astfel încât apărarea acestuia că a fost atras în câmpul infracțional de anturajul frecventat nu este conformă cu realitatea, câtă vreme chiar și sub imperiul unor măsuri neprivative de libertate și a unor interdicții stabilite în mod precis de organele judiciare, inculpatul le-a încălcat, petrecându-și timpul liber cu celălalt coinculpat. De altfel nu lipsită de importanță este și împrejurarea că măsura neprivativă de libertate a supravegherii pe o perioadă de 3 luni dispusă prin sentința penală nr. 19/29.01.2015 a Judecătoriei Reșița a fost luată într-un dosar penal în care inculpatul a fost trimis în judecată alături de inculpatul M. S. pentru săvârșirea în cazul inculpatului B. R. a infracțiunii de furt calificat, care la propunerea inculpatului M. de a deposeda persoane de sex feminin de poșetele purtate, a intrat în scara unui . vătămată și profitând de neatenția acesteia și fără a exercita acte de violență i-a sustras poșeta după care a fugit din imobil. Câtă vreme măsura educativă aplicată de instanța de fond la data de 29.01.2015 chiar nedefinitivă având în vedere că în cauză s-a exercitat de către inculpații M. S. și B. R. I. calea de atac a apelului, nu a fost suficientă pentru reeducarea inculpatului, instanța de apel apreciază nefondate susținerile apărătorului ales al inculpatului în ceea ce privește aplicarea în cauză a unei alte măsuri neprivative de libertate. Prin urmare, instanța de apel apreciază că în cauză se impune scoaterea inculpatului din mediul în care trăiește pentru a-l despărți de anturajul format din persoane aplecate spre un comportament infracțional și plasarea lui într-un centru educativ pe durata de 1 an și 6 luni apreciată ca fiind suficientă pentru prevenirea comiterii de noi fapte antisociale.

Astfel, în baza art. 421 alin. 1, lit. b Cpp. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. R. I., împotriva sentinței penale nr. 272/28.07.2015, pronunțată de J. Reșița.

În temeiul art. 127 C.p. raportat la art. 72 Cp. e va deduce din durata măsurii educative aplicate inculpatului B. R. I. durata arestului la domiciliu de la data de 18.09.2015 la zi.În temeiul art. 241 alin. 1, lit. c Cpp. va constata încetată măsura arestului la domiciliu luată față de inculpatului, prin pronunțarea soluției definitive.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 Cpp,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art. 421 alin. 1, lit. b Cpp. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. R. I., împotriva sentinței penale nr. 272/28.07.2015, pronunțată de J. Reșița.

În temeiul art. 127 C.p. raportat la art. 72 Cp. deduce din durata măsurii educative aplicate inculpatului B. R. I. durata arestului la domiciliu de la data de 18.09.2015 la zi.

În temeiul art. 241 alin. 1, lit. c Cpp. constată încetată măsura arestului la domiciliu luată față de inculpatului, prin pronunțarea soluției definitive.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cpp. obligă inculpatul la plata sumei de 360 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2015.

Președinte, Judecător,

A. N. L. Ani B.

Grefier,

A. J.

Red. AN/3.11.2015

Tehnored A.J. /2 ex3.11.2015

Prima instanță: Judec.Reșița-P. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1091/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA