Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr. 123/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 123/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 05-08-2015
Dosar nr._
Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 123/PI
Ședința publică din 05 august 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. V.
GREFIER: A. S.
P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror E. B..
Pe rol fiind soluționarea cererii de strămutare formulată de petiționarul B. C. cu privire la dosarul nr._ * al Judecătoriei O..
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă petiționarul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar prin serviciul registratură la data de 14.07.2015 de către Tribunalul C.-S.– Secția Penală adresa nr. 377/C/09.07.2015, prin care a fost înaintată informarea privind temeinicia motivelor invocate de petiționar.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe cererea de strămutare.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea cererii de strămutare, întrucât din referatul depus la dosar reiese că nu sunt indicii că ar fi fost afectată imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului, nefiind astfel îndeplinite condițiile de admisibilitate.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de A. Timișoara sub nr._ din 25.06.2015, petiționarul B. C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ * al Judecătoriei O..
În motivarea cererii petiționarul a arătat că, între procurorul care a instrumentat dosarul în faza de urmări penală și tatăl celuilalt inculpat, în speță D. T.-senior,avocat în Baroul București, exista o vădită dușmănie,care s-a concretizat prin numeroase plângeri penale formulate unul împotriva altuia cu diverse ocazii, adresate Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara. Acestea au fost instrumentate în dos. nr. 447/P/2010; 346/P/2011; 369/P/2012. Precizează că acestea sunt doar o parte din dosarele instrumentate de P. de pe lângă C. de A. Timișoara, iar această dușmănie este de notorietate în localitatea O. Jud. C.-S..
Judecătorii de la Judecătoria O. s-au abținut pe rând de la judecare dosarului petiționarului, în mod nejustificat – după aprecierea acestuia, chiar încălcând Iegea, întrucât judecătorul de la ultimul complet de judecată (C3) a procedat la termenul din 19.04.2013 la audierea petiționarului și a respins unele cereri formulate de apărătorul său ales, iar pe cale de excepție, a dispus citare martorilor din rechizitoriu, a părții vătămate,apoi în mod nejustificat s-a abținut de ia judecarea cauzei.
De asemenea, au fost respinse cererile prin care petiționarul a solicitat ca dosarul să se restituie parchetului, care să procedeze trimițând dosarul parchetului competent să efectueze urmărirea penală, și anume P. de pe lângă C. de A. Timișoara.
Se mai arată de către petiționar că a considerat că urmărirea penală nu s-a făcut de organul competent, fiind un motiv de nulitate, întrucât se menționează că ar fi săvârșit faptele de care este acuzat împreună cu D. T.-senior, care are calitatea de avocat în Baroul București. Martorii au fost intimidați de către procurorul care a instrumentat dosarul la P. de pe lângă Judecătoria O., deoarece prin rechizitoriu față de toți martorii s-a dispus disjungerea și cercetarea acestora într-un dosar separat, pentru infracțiunea de favorizarea infractorului. Au fost făcute consemnări denaturate în încheierea de ședință din 19.04.2013, cu privire la susținerile pe care petiționarul le-a făcut, și anume la fapt că ar fi solicitat prin avocat să îi fie încuviințat un probatoriu cu martori în apărare, iar aceste solicitări nu au fost menționate în Încheierea de ședință.
Concluzionând, petiționarul B. C. consideră că în astfel de cazuri strămutarea judecării cauzei la o altă instanță de același grad devine un fapt imperativ.
În drept, cererea nu a fost motivată.
În temeiul art. 72 și următoarele C.pr.pen. s-a solicitat Tribunalului C.-S. să comunice dacă informațiile din cererea de strămutare au suport real, precum și a comunica dacă la instanța vizată sunt asigurate condițiile pentru corecta soluționare a cauzelor. S-a solicitat totodată a scurtă prezentare a stării de fapt din dosar, termenele acordate și soluția în cazul în care a fost pronunțată.
În informarea comunicată Curții, Tribunalul C.-S. arată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria O., din 22.08.2012, înregistrat la Judecătoria O. sub nr._ din 24.08.2012, au fost trimiși în judecată inculpații: D. T. jr., pentru săvârșirea infracțiunii de „tâlhărie", faptă prev. și ped. de art.211 al.l, 2 lit.b) și al.2/1 lit.b) și c) din Cp., „șantaj", faptă prev. și ped. de art. 194 al.l C.pen. și „violare de domiciliu", faptă prev. și ped. de art. 192 al.2 din Cp. cu aplic, art.33 Cp. și B. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de „șantaj", faptă prev. și ped. de art. 194, al.l Cp., „favorizarea infractorului", faptă prev. și ped. de art. 264, al.l Cp. și „încercarea de a determina mărturia mincinoasă", faptă prev. și ped. de art. 261 Cp., cu aplicarea art. 33 Cp..
Cu referire la inculpatul B. C., în actul de sesizare s-a reținut în fapt că la data de 06.07.2012 partea vătămată N. A.-G. domiciliat în O., ..E9, ., jud. C.-S. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în noaptea de 05/06.07.2012 în jurul orelor 23,00 în timp ce se afla în locuința martorului P. C. V. din O., .. E 9, ., . deposedat prin acte de violență și folosirea unei arme albe de inculpatul D. Tofil, de suma de 1000 lei. Cu același prilej inculpatul Drugarin T.-junior a solicitat părții vătămate suma de 1000 euro sub imperiul amenințării.
în noaptea de 06/07.07.2012, partea vătămată N. A. G. și martorul P. C. V., au fost contactați telefonic de D. T. sen. și inculpatul B. C. care i-a amenințat cu acte de violență și le-a cerut să retragă afirmațiile făcute cu ocazia declarațiilor date în cauză, urmând să-i determine pe aceștia să-și schimbe declarațiile, pentru a asigura exonerarea de răspunderea penală a inculpatului D. T. jr., pentru faptele comise.
La 07.07.2012, ora 03:13:23, postul telefonic utilizat de partea vătămată N. A. G., a fost contactat de numărul de telefon utilizat de B. C., în sensul celor imputate.
De asemenea, în data de 07.07.2012, în jurul orelor 12:00, inculpatul B. C. și numitul D. T. sen., însoțiți de C. V., s-au deplasat la locuința părții vătămate și a martorului P. C. V., ocazie cu care inculpatul i-a amenințat din nou cu acte de violență, urmărind să-i determine să facă declarații favorabile inculpatului D. T. jr. După ce partea vătămată N. A. G. în împrejurarea dată a afirmat că dorește să-i fie restituite sumele de bani de care a fost deposedată prin violență și șantaj de către D. T. jr., inculpatul B. C. s-a oferit să-i restituie personal aceste sume, condiționând restituirea sumelor de schimbarea declarațiilor date anterior organelor judiciare. La scurt timp, inculpatul B. C. i-a înmânat părții vătămate N. A. G. suma de 2.400 de lei, moment la care partea vătămată a prezentat organelor judiciare suma de 2.400 de lei, declarând că această sumă a primit-o de la inculpatul B. C..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei O., sub nr._, repartizată aleatoriu la complet C 4, judecător P. R..
Prin sentința penală nr. 151/09.10.2012 a Judecătoriei O., pronunțată în dosar 1638/273/ 2012 s-a dispus: în baza art. 211 alin 1, alin. 2, lit b, alin 21 lit. b,c Cod penal, cu aplicațiunea art. 320/1 alin 7 Cod Pr. Penala și a art. 33 lit. a Cp. condamnarea inculpatului D. T. jr. la o pedeapsă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare; conform dispozițiilor art. 71 alin. (2) Cpen. cu referire la dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a Cpen. s-a aplicat, alături de pedeapsa închisorii, și pedeapsa accesorie având ca obiect interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice începând de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare si până ia terminarea executării pedepsei închisorii sau, după caz, până la grațierea totala sau a restului de pedeapsa ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei; în baza art.65 alin 2 Cp. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua si lit."b" Cp. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei; în baza art. 350 Cod Pr. Penala, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului D. T. jr.; în baza art. 357 Cod Pr. Penala rap. la art. 88 Cod Penal, a fost scăzută din durata pedepsei de 4 ani si 8 luni închisoare, aplicată inculpatului D. T. jr. durata arestului preventiv și a reținerii inculpatului, începând cu data de 07.07.2012, la zi.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus disjungerea și judecarea separată a laturii penale privind pe inculpatul B. C. cu privire la săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prevăzută de art. 194 alin 1 Cod penal, favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin 1 Cod penal și încercarea de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261 Cod Penal.
Prin decizia penală nr. 88/R din 23.01.2013 pronunțată de C. de A. Timișoara, în temeiul art. 385/15 pct.1 lit.a C.p.p. a fost respins recursul declarat de inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr. 151 din 09.10.2012 pronunțată de Judecătoria O. în dosarul nr._, ca inadmisibil; în temeiul art. 385/15 pct.1 lit.b C.p.p. au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpatul D. T. jr. și P. de pe lângă Judecătoria O., împotriva aceleiași sentințe.
In urma disjungerii, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei O., sub nr._ din 10.10.2012, la complet C 4, judecător P. R., având ca părți: inculpat B. C. și partea vătămată N. A. G., cu obiect infracțiunile de „șantaj", faptă prev. de art. 194 alin.1 Cod penal, „favorizarea infractorului", prev. de art. 264 alin.1 Cod penal și „încercarea de a determina mărturia mincinoasă", prev. de art. 261 Cod penal.
La termenul din 13.11.2012, cauza s-a amânat în vederea soluționării cererii de abținere, formulată de judecător P. R., ce a invocat că și-a exprimat părerea cu privire la faptele imputate de inculpat B. C..
Prin încheierea din 15.11.2012, dată în dosar 1638/273/10.10.2012, s-a dispus admiterea cererii de abținere formulată de judecător P. R..
Cauza a fost repartizată aleatoriu la complet C 2, judecător G. A..
In urma delegării domnului judecător G. A., pe o perioadă de 6 luni, începând cu 01.12.2012, la o altă instanță, cauza a fost repartizată ciclic, la 06.12.2012, la complet C3, judecător T. M..
La termenul din 11.12.2012, cauza s-a amânat pentru pregătirea apărării, ca urmare a cererii formulată de avocatul inculpatului B. C..
La termenul din 11.01.2013, s-a amânat cauza pentru atașarea dosarului 1405/ 273/ 2012, în care s-a pronunțat sentința penală 151/ 09.10.2012, sens în care s-a efectuat adresă la C. de A. Timișoara.
La termenul din 08.02.2013, s-a amânat cauza pentru repetarea adresei către C. de A. Timișoara, cu privire la cele dispuse la termenul din 11.01.2013.
La termenul din 22.03.2013, s-a amânat cauza, pentru apărare, cerere formulată de avocatul inculpatului B. C., dată fiind comunicarea de către C. de A. Timișoara a dosarului_, în care s-a pronunțat sentința penală 151/09.10.2012, la care este atașat actul de sesizare, rechizitoriul, dosarul de urmărire penală.
La termenul din 19.04.2013, s-a amânat cauza la 13.05.2013, pentru citarea părții vătămate și a martorilor din rechizitoriu.
Prin încheierea din 22.04.2013, dată în dosar 1638/273/10.10.2012, s-a admis cererea de abținere formulată la 22.04.2013, de judecător T. M..
Cauza a fost repartizată aleatoriu la complet C 1, judecător R. O.
C..
La termenul din 13.05.2013, cauza a fost amânată în vederea soluționării cererii de abținere, formulată de judecător R. O., care a invocat că a soluționat propunerea de arestare preventivă, cu privire la inculpatul B. C., în faza de urmărire penală; respectiva cerere de abținere a fost admisă.
Cauza a fost repartizată aleatoriu la complet C 5, judecător P. M. L..
La termenul din 10.06.2013, s-a amânat cauza în vederea constituirii legale a completului de judecată.
La termenul din 25.06.2013, cauza a fost amânată în vederea constituirii legale a completului de judecată.
La termenul din 25.07.2013, s-a admis cererea formulată de P. de pe lângă Judecătoria O., în vederea pregătirii apărării, față de cererea de restituire a cauzei către procuror, cu refacerea urmării penale, formulată de inculpatul B. C..
La termenul din 19.09.2013, inculpatul B. C. a invocat că a formulat o cerere de strămutare a judecății cauzei, înregistrată la înalta Curte de Casație și Justiție; s-a pus în vedere inculpatului B. C. să facă dovezi în acest sens.
Prin sentința penală nr. 222 /PI din 26.09.2013, a Curții de A. Timișoara, dată în dosar_, s-a respins ca inadmisibilă cererea de strămutare formulată de inculpatul B. C., cu privire la dosarul 1638/273/ 2012, al Judecătoriei Oravita.
La termenul din 03.10.2013, s-au închis dezbaterile și s-a amânat pronunțarea la 10.10.2013.
La data de 10.10.2013, din lipsă timp pentru deliberare a fost amânată pronunțarea la 17.10.2013.
Prin sentința penală nr. 166 din 17 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Oravita în dosarul nr._, în baza art. 332 alin 2 Cod Procedură. Penală, rap. la art. 281 alin 1 lit b, art. 35 alin 1, art. 45 Cod Pr. Penală și disp. art. 210 Cod Pr. Penală, instanța s-a desesizat și a restituit cauza procurorului in vederea înaintării dosarului privind pe inculpatul B. C., trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal, favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. 1 Cod Penal și încercarea de a determina mărturia mincinoasă, prev. de art. 261 Cod penal, Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara, competent a efectua urmărirea penală în cauză, având în vedere calitatea persoanei în ceea ce privește coinculpatul Drugarin T. - avocat, față de care, prin rechizitoriul din 22.08.2012, dat în dosar 979/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria O., s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal, favorizarea infractorului prev. de art. 264 alin. 1 Cod Penal și încercarea de a determina mărturia mincinoasă prev. de art. 261 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 231/CO/14.04.2014 pronunțată în dosar_, C. de A. Timișoara a admis contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria O., desființând sentința contestată și, în urma rejudecării cauzei, a trimis dosarul Judecătoriei O., pentru continuarea judecării cauzei pe fond.
După desființare, cauza a fost reînregistrată sub nr. 1638/273/ 2012* pe rolul Judecătoriei O., la data de 27.05.2014, complet C 5, judecător P. M. L..
La termenul din 19.06.2014, judecătorul P. M. L. a invocat incompatibilitatea, urmare a admiterii cererii de abținere prin încheierea din 19.06.2014, formulată la 18.06.2014; a amânat cauza la 08.07.2014, în vederea constituirii legale a completului de judecată.
Cauza a fost repartizată aleatoriu la complet C 2, judecător G. A..
La termenul din 08.07.2014, în baza art. 3 și 6 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, s-a trimis cauza judecătorului de cameră preliminară, complet C2 CP.
Prin încheierea din 10.09.2014, a Judecătoriei O., dată în dosar_ *, definitivă prin încheierea nr. 118/13.10.2014, a Tribunalului C.-S., judecătorul de cameră preliminară a respins excepția invocată de inculpatul B. C., cu referire la neregularitatea rechizitoriului; a fost respinsă cererea inculpatului B. C. de excludere a probei privind înregistrarea și redarea discuției telefonice din 07.07.2014, dintre partea vătămată N. A. G. și nr. tel._; s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din 22.08.2012, al Parchetului de pe lângă Judecătoria O., întocmit în dosar nr. 979/P/2012; s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul B. C..
Prin rezoluția din 29.10.2014, dată în dosar 1638/273/ 2012*, urmare a celor dispuse definitiv prin încheierea din 10.09.2014, a Judecătoriei O., s-a fixat termen de judecată a fondului cauzei, pentru 19.11.2014, cu citarea părților.
Termenul din 19.11.2014, completul de permanență C5 - judecător P. M. L., în lipsa judecătorului titular, a reținut incompatibilitatea în soluționarea pe fond a cauzei și în vederea constituirii legale a completului, a amânat cauza.
La termenul din 03.12.2014, s-a amânat cauza în vederea citării inculpatului B. C. și a părții vătămate N. A. G., s-a admis cererea de amânare formulată în scris de avocat C. C., ce s-a aflat în imposibilitatea de a se înfățișa în fața instanței; s-a admis cererea de amânare formulată în scris de avocat B. N., pentru apărare.
La termenul din 17.12.2014, s-au depus dovezi medicale privind lipsa justificată a inculpatului; s-a admis cererea inculpatului de amânare a cauzei în vederea ascultării.
La termenul din 28.01.2015, în vederea ascultării inculpatului, s-a emis mandat de aducere pe numele acestui inculpatului.
La termenul din 25.02.2015, inculpatul prezent a învederat că nu dorește a face declarații față de fondul cauzei, după care prin avocat C. I. C., a formulat oral și motivat o cerere de recuzare față de judecător G. A., complet C2; cauza a fost amânată în vederea soluționării cererii de recuzare.
Prin încheierea din 27.02.2015, a Judecătoriei O., dată în dosar_ * s-a dispus respingerea ca nefondată a cererii de recuzare, formulată de inculpat B. C., față de judecător G. A., președinte complet C2.
La termenul din 11.03.2015, a fost respinsă cererea formulată de apărătorul inculpatului cu privire la aducerea părții vătămate N. A. G. cu mandat de aducere, în vederea ascultării, ca neîntemeiată; a fost încuviințată inculpatului proba cu doi martori în apărare; s-a pus în vedere inculpatului să indice numele și adresa martorilor în termen de 5 zile și să îi prezinte personal, sub sancțiunea decăderii din probă. Cauza a fost amânată la data de 8 aprilie 2015, termen cunoscut de inculpatul B. C. și pentru care s-a citat partea vătămată N. A. G..
La termenul din 08.04.2015, a fost admisă cererea de amânare formulată în scris de avocat B. N., în calitate de apărător al inculpatului, pentru imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței. A fost amânată judecarea cauzei la data de 6 mai 2015, termen cunoscut de inculpatul B. C. și pentru care s-a dispus citarea părții vătămate N. A. G. și a martorilor C. G. și D. T. sn.
La termenul din 06.05.2015, s-a dispus atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei O., privind trimiterea în judecată a inculpatului B. C., cauză din care s-a disjuns dosarul nr._ ; a fost aprobată inculpatului B. C., în apărare, consultarea interceptării telefonice din data de 07.07.2012, ora 03.13.23, existentă la dosar, în programul de lucru cu publicul al arhivei Judecătoriei O.; a fost încuviințată, din oficiu, ascultarea martorilor P. C. V. și C. V.; s-a prorogat punerea în discuție a cererii formulată de inculpatul B. C., de confruntare cu partea vătămată N. A. G.. S-a acordat termen de judecată la data de 20 mai 2015, termen cunoscut de inculpatul B. C. și pentru care s-a citat partea vătămată N. și martorii P. C. V. și C. V. la adresele indicate în rechizitoriu.
La termenul din 20.05.2015, față de lipsa martorului P. C. V., cauza a fost amânată cu reluarea dispozițiilor de citare și cu aducerea cu mandat.
La termenul din 17.06.2015, s-a admis cererea în prelungire a probatoriului cu martorii C. A. F., B. E. și B. F.. S-a acordat termen de judecată la data de 23 septembrie 2015, termen cunoscut de inculpatul B. C. și pentru care s-a citat partea vătămată N., în vederea ascultării martorilor încuviințați în prelungirea probatoriului.
Tribunalul C.-S., arată că, din cele prezentate mai sus rezultă că la Judecătoria O. există o anumită reticență în ceea ce privește soluționarea cauzei, motivată de faptul că într-o comunitate mică există suficiente motive pentru a fii invocate ca temeiuri al unor cereri de abținere. În acest context apreciind că pentru a nu există nicio suspiciune în ceea ce privește soluționarea cu obiectivitate a cauzei s-ar putea dispune strămutarea acesteia, deși din punct de vedere strict legal motivele invocate de petent nu sunt dovedite. Lasă la aprecierea Curții de A. Timișoara soluționarea cererii de strămutare.
În conformitate cu dispozițiile art. 73 alin.3 Cod procedură penală au fost anexate dovezile de înștiințare a inculpatul B. C. și a părții vătămate N. A. G., despre introducerea cererii de strămutare și termenul fixat pentru soluționarea acesteia.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport cu motivele cererii de strămutare și cu informațiile comunicate, C. va respinge cererea, având în vedere considerentele care urmează:
Potrivit art. 71 alin. 1 C. proc. pen., curtea de apel competentă „strămută judecarea unei cauze de la un tribunal, sau după caz de la o judecătorie din circumscripția sa la o instanță de la același grad din circumscripția sa, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice, ori când una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al 4-lea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței”.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.
C. Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. În speță nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorului învestit cu soluționarea cauzei sau la concluzia că pe rolul Judecătoriei O. nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil. Relațiile de dușmănie dintre procurorul care a instrumentat dosarul și tatăl celuilalt inculpat nu știrbesc imparțialitatea judecătorului, iar admiterea sau respingerea unor cereri formulate de inculpatul petent s-a făcut motivat.
În consecință, constatându-se că motivele invocate de petent nu se confirmă, și prin urmare, neexistând motive legale și temeinice care să justifice strămutarea judecării dosarului, cererea urmează a fi respinsă.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. instanța va obliga petiționarul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 74 C.pr.pen., respinge ca neîntemeiată cererea de strămutare a judecării dosarului nr._ *, aflat pe rolul Judecătoriei O., formulată de petentul B. C..
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05.08.2015.
Președinte,
D. V.
Grefier,
A. S.
Red.:D.V./06.08.2015
Tehnored.-AS – 05.08.2015/5ex
| ← Tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art.371 NCP. Decizia... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1091/2015. Curtea de... → |
|---|
