Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 173/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 173/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 12-03-2014

ROMÂNIA

C. DE A. TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._ cod operator 2711

DECIZIA PENALĂ NR. 173/A

Ședința publică din 12 martie 2014

Completul constituit din:

PREȘDINTE: F. I.

JUDECĂTOR: D. V.

GREFIER: V. R.

Ministerul Public este reprezentat de procuror L. D. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpații apelanții Z. M. și M. S., împotriva sentinței penale nr. 180 din 23.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .

Mersul dezbaterilor și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 10 martie 2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și potrivit căreia având în vedere complexitatea cauzei, din lipsă de timp pentru deliberare, deliberarea a fost amânată pentru termenul de astăzi, când,

C.,

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 180 din 23.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în temeiul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal, art. 320-1 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul Z. M., fiul lui V. și E., născut la data de 28.03.1980 în mun. Slobozia, jud. Ialomița, domiciliat în .. Ialomița, fără forme legale în Șeitin, ., jud. A., CNP –_, în prezent aflat în P. A., la pedeapsa de:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În temeiul art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75lit. c Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal și art. 320-1 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul M. S., fiul lui N. și M., născut la data de 18.03.1963 în ., domiciliat în com. Șeitin, .. 55, jud. A., CNP –_, în prezent aflat în P. A. la pedeapsa de:

3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal a interzis inculpaților exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64. lit. a, b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpaților.

În temeiul art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților măsura reținerii precum și durata arestului preventiv din data de 07.11.2013 până la zi.

În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea 99 și următoarele Cod penal și cu aplicarea art. 320-1 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul R. A. B., fiul lui N. și D., născut la data de 23.08.1988 în A., jud. A., cetățean român, fără studii, fără antecedente penale, fără ocupație, domiciliat în comuna Șeitin, .. 8, jud. A., CNP –_, la pedeapsa de:

1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 110 Cod Penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 71 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod Penal, referitoare al revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare.

În baza art. 14, 16-1 alin. 3, art. 346 Cod procedură penală, instanța a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. D. și a obligat pe inculpații Z. M. și M. S., în solidar, să plătească părții civile suma de 26.000 lei și 740 euro, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14, 16-1 alin. 3, art. 346 Cod procedură penală, judecătoria a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. D., și a obligat inculpații Z. M. și M. S., în solidar, iar pe inculpatul R. A. B. în solidar și cu partea responsabilă civilmente R. N., să plătească părții civile suma de 800 lei, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 191 cod procedură penală, a obligat pe inculpați în solidar, iar pe inculpatul R. A. B. în solidar și cu partea responsabilă civilmente R. N., să plătească fiecare statului suma de câte 400 lei, cheltuieli judiciare.

A dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului A. a sumei de 600 lei, onorariu avocat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A., emis în dosarul nr. 6920/P/2011, înregistrat la Judecătoria A. la data de 01.02.2012, au fost trimiși în judecată inculpații Z. M., M. S. și R. A. B. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 75 Cod penal în cazul inculpatului Z. M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, în cazul inculpatului M. S. și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal în cazul inculpatului R. A. B..

S-a reținut prin actul de sesizare că:

Inculpații Z. M. și M. S., împreună cu inculpatul minor R. A. B., pentru a face rost de bani, au luat hotărârea de a sustrage bunuri și bani din locuința părții vătămate C. D., imobil situat în loc. Semlac nr. 1237, județul A..

Astfel, în seara zilei de 22.09.2013, inculpații și inculpatul minor s-au deplasat din localitatea de domiciliu Șeitin în ., luând cu ei o șurubelniță pentru a putea forța ușile de acces în locuință și mai multe perechi de mănuși pentru a nu lăsa urme. Ajunși în . deplasat întâi la locuința martorei U. R. A. D., unde au consumat băuturi alcoolice.

Apoi, în data de 23.09.2013 în jurul orelor 05,00, inculpații Z. M., M. S. și inculpatul minor R. A. B. s-au deplasat la locuința părții vătămate C. D. din localitatea Semlac nr. 1237, județul A.. Ajunși în fața imobilului, inculpatul M. S. a rămas în stradă pentru a asigura paza, în timp ce inculpatul Z. M. împreună cu învinuitul minor R. A. B. prin escaladarea gardului au pătruns în curte, după care prin forțarea cu ajutorul șurubelniței ce o aveau asupra lor au reușit să deschidă ușa de acces în locuință. Inculpatul Z. M. și învinuitul minor R. A. B., au pătruns în interiorul locuinței răvășind lucrurile, căutând sume de bani.

Învinuitul minor R. A. B. a găsit în bucătărie un telefon mobil marca „SAMSUNG WAVE 5750” și mai multe bonuri de pâine pe care le-au sustras, după care au ieșit din curte pe poarta de acces auto.

Cu aceste bunuri inculpații și învinuitul minor au revenit la locuința martorei U. R. A. D. (domiciliată în localitatea Semlac nr. 1243, județul A.).

Imediat după ce au ajuns la locuința martorei, inculpații Z. M. și M. S. s-au hotărât să revină singuri la locuința părții vătămate, pentru a căuta sume de bani.

Astfel, după ce au revenit la locul faptei, în timp ce inculpatul M. S. a rămas în stradă în fața imobilului părții vătămate C. D., inculpatul Z. M. a pătruns în curte pe poarta de acces auto pe care a lăsat-o deschisă, după care a pătruns în interiorul locuinței de unde a sustras o pungă în care se aflau suma de 26.000 lei și 740 euro, iar dintr-o cămară a sustras o bormașină marca „Einhell”.

Cu bunul sustras și banii asupra lor, inculpații M. S. și Z. M. au părăsit locul faptei, revenind la locuința martorei U. R. A. D..

Inculpații și învinuitul minor au împărțit ulterior între ei sumele de bani provenite din furt, sume care au fost cheltuite de aceștia în interes personal, iar telefonul mobil marca „SAMSUNG WAVE 5750” și bormașina marca „EINHELL” sustrase, au fost ridicate în cursul urmăririi penale de către organele de poliție de la inculpați și învinuitul minor și restituite părții vătămate (filele 135, 149,150 dosar)

În declarațiile date la organele de poliție martora U. R. A. a precizat că nu a cunoscut despre activitatea infracțională a inculpaților și învinuitului minor.

Prejudiciul în valoare totală de 27.480 lei și 740 euro (filele dosar) cauzat părții vătămate C. D., a fost reparat parțial prin restituire de bunuri (filele 135, 149,150 dosar), condiții în care partea vătămată în declarația de la fila 29 verso dosar precizează că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 26.000 lei și 740 euro, reprezentând sumele de bani sustrase de inculpați și învinuitul minor.

În cursul urmăririi penale inculpații și învinuitul minor au recunoscut comiterea faptelor pentru care sunt cercetați.

Analizând actele si probele administrate in cauza: în faza de urmărire penală: rezoluție de începere a urmăririi penale (f.15), rezoluție de confirmare a începerii urmăririi penale (f.14), ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale (f.198-199), procese verbale de reconstituire (f.48-51 ), procese verbale (f.80), plângerea și declarațiile părții vătămate (f.23-29), proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (f.4), proces verbal de cercetare la fața locului (f.30-33), declarațiile martorilor (f.81,84,86,88,90,91,95,98,103,108,109,111,112,117,121), procese verbale de confruntare (f.124-134), planșă fotografică (f.36-37,53-63), dovezi predare-primire bunuri (f.135,147,149,150), raport de constatare tehnico științifică (f.140-145), raport de expertiză medico-legală psihiatrică (f.180-182), caziere judiciare (f.163,169,175-176,193), procese verbale de aducere la cunoștință a învinuirii și dreptului la apărare (f.157,161,186), declarațiile inculpaților (f.153-156,166-167,170-173,195,197) și ale învinuitului minor (f.183-184,187-189 ), ordonanțe de reținere (f.162,174), încheiere nr.44 /07.11.2013 a Judecătoriei A. (f.6), mandate de arestare preventivă nr.61/07.11.2013 (f.8) nr.62/07.11.2013 (f.9), procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (f.205,206,207) și declarațiile inculpaților date în fața instanței, în temeiul art. 320 indice 1 Cod procedură penală, prin care aceștia recunosc în totalitate starea de fapt astfel cum a fost descrisă prin actul de sesizare, solicitând totodată efectuarea judecății în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunosc și le însușesc, instanța a reținut o stare de fapt similară întru-totul cu cea prezentată în actul de sesizare al instanței, situație de fapt redată mai sus.

Starea de fapt reținută de instanță a fost susținută de declarațiile inculpaților de recunoaștere integrală a faptei comise, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare, declarații care s-au coroborat cu depozițiile martorilor audiați în faza de urmărire penală (filele 81-121 dosar urmărire penală), cu declarațiile părții vătămate, precum și cu concluziile procesului verbal de cercetare la fața locului de la filele 30-31 dosar urmărire penală.

Instanța a reținut de asemenea că inculpații Z. M. și R. A. B. nu sunt cunoscuți cu antecedente penale după cum a rezultat din fișele de cazier judiciar de la filele 175-176 dosar urmărire penală. Inculpatul M. S. este cunoscut cu numeroase antecedente penale, fapta ce face obiectul prezentei cauze fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

Instanța a luat act că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 26.000 lei și 740 euro, reprezentând prejudiciul cauzat rămas nerecuperat. Suplimentar, partea a mai solicitat și valoarea de 800 de lei reprezentând contraechivalentul bunurilor alimentare sustrase de inculpatul R. A. B..

ÎN D.:

Fapta inculpatului Z. M., care în data de 23 septembrie 2013, în baza unei rezoluții unice, împreună cu inculpații M. S. și R. A. B. a sustras, prin efracție, pe timp de noapte, în scopul de însușirii pe nedrept suma de 26.000 lei, 740 euro și alte bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a),g), i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal.

Fapta inculpatului M. S., care în data de 23 septembrie 2013, în baza unei rezoluții unice, i-a ajutat pe inculpații Z. M. și R. A. B. la sustragerea, prin efracție, pe timp de noapte, în scopul de însușirii pe nedrept a sumei de 26.000 lei, 740 euro și a altor bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a),g), i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal.

Fapta inculpatului R. A. B., care în data de 23 septembrie 2013, împreună cu inculpații M. S. și Z. M. a sustras, prin efracție, pe timp de noapte, în scopul însușirii pe nedrept un telefon mobil și mai multe bunuri alimentare în valoare de 800 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a),g), i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal.

La individualizarea sancțiunilor aplicabile inculpaților s-a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal. Instanța a avut astfel în vedere atitudinea sinceră a inculpaților în fața organelor de urmărire penală și a instanței, recunoașterea faptelor reținute în sarcina lor, conduita în baza căreia se va da eficiență dispozițiilor art. 320/1 Cod procedură penală, dar și antecedentele penale ale inculpatului M. S., contribuția concretă a fiecărui inculpat la săvârșirea infracțiunii, precum și consecințele faptei infracționale.

Față de aceste considerente instanța a apreciat că pedepsele de:

-3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a),g), i) Cod penal, cu aplicarea cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal și art. 320/1 Cod procedură penală, este de natură a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal în cazul inculpatului Z. M.;

-3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a),g),i) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal și 320/1 Cod procedură penală, este de natură a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal în cazul inculpatului M. S.;

-1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a),g), i) Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal și art. 320/1 Cod procedură penală, este de natură a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal în cazul inculpatului Z. M.;

Ca pedeapsă accesorie, pe durata și în condițiile stabilite de art.71 Cod penal, inculpaților le-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal. Instanța în temeiul Art. 3 din Protocolul nr. 1. Dreptul de a vota - Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența în materie Hotărârea din 30 martie 2004 „Hirst c. Marea Britanie”, nu a interzis inculpaților dreptul a alege reținând că față de natura infracțiunii care a atras pedeapsa accesorie nu se impune interzicerea acestui drept, inculpaților fiindu-le interzis doar dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

Având în vedere că au fost întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 81 și art. 110 Cod penal și întrucât inculpatul R. A. B. nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei, instanța apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare efectivă, în baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare ce urmează a fi aplicată inculpatului R. A. B.. În baza art. 110 Cod penal a stabilit pentru inculpat un termen de încercare de 3 ani (compus din durata pedepsei de 1 an și 6 luni și intervalul de timp de 1 an și 6luni), iar în baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privitoare la revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal instanța a suspendat de asemenea executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului R. A. B. pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților Z. M. și M. S. măsura reținerii precum și durata arestului preventiv din data de 07.11.2013 până la zi și a menținut măsura arestării preventive a acestor inculpați.

În baza art. 14, 16-1 alin. 3, art. 346 Cod procedură penală, văzând și poziția procesuală a inculpaților de recunoaștere integrală a prejudiciului cauzat, instanța a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. D., și a obligat pe inculpații Z. M. și M. S., în solidar, să plătească către partea civilă suma de 26.000 lei și 740 euro, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14, 16-1 alin. 3, art. 346 Cod procedură penală, instanța a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. D., și a obligat pe inculpații Z. M. și M. S., în solidar, iar pe inculpatul R. A. B. în solidar și cu partea responsabilă civilmente R. N., să plătească către partea civilă C. D. suma de 800 lei, cu titlu de daune materiale. La stabilirea fracțiunii de prejudiciu pusă în sarcina inculpatului R. A. B. instanța a avut în vedere pagubele produse efectiv prin actele materiale la care a participat acest inculpat – astfel în sarcina sa a fost reținută participarea la sustragerea unui telefon mobil și a mai multor produse alimentare, inculpatul minor necontribuind în nicio măsură la sustragerea sumelor de bani în cuantum de 26.000 lei și 740 euro.

Inculpații fiind condamnați, instanța, în baza art. 349 Cod procedură penală raportat la art. 191 Cod procedură penală i-a obligat pe inculpați în solidar, iar pe inculpatul R. A. B. în solidar și cu partea responsabilă civilmente R. N., să plătească fiecare statului suma de câte 400 lei, cheltuieli judiciare.

S-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului A. a sumei de 600 lei, onorariu avocat din oficiu.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații Z. M. și M. S., apel nemotivat prin cererea de declarare a apelului.

Cu ocazia dezbaterilor inculpații apelanți prin apărător au solicitat aplicarea articolului 5 C.pen., arătând că legea mai favorabilă este Codul penal în vigoare, reindividualizarea pedepselor aplicate, iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia în motivele de apel, precum și din oficiu, în limitele art. 417 și art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, C. constată că apelurile declarate de inculpați sunt fondate pentru cele ce vor fi expuse în continuare:

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății.

Din probatoriul administrat rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în seara zilei de 22.09.2013, inculpații Z. M. și M. S. și inculpatul minor R. A. B. s-au deplasat din localitatea de domiciliu Șeitin în ., la locuința martorei U. R. A. D., unde au consumat băuturi alcoolice.

Apoi, în data de 23.09.2013 în jurul orelor 05,00, cei trei inculpați s-au deplasat la locuința părții vătămate C. D. din localitatea Semlac nr. 1237, județul A.. Ajunși în fața imobilului, inculpatul M. S. a rămas în stradă pentru a asigura paza, în timp ce inculpatul Z. M. împreună cu inculpatul minor R. A. B., prin escaladarea gardului au pătruns în curte, după care au forțat ușa de acces în locuință cu ajutorul unei șurubelnițe ce o aveau asupra lor, reușind astfel să o deschidă. Cei doi au pătruns în interiorul locuinței răvășind lucrurile, căutând sume de bani.

Inculpatul minor R. A. B. a găsit în bucătărie un telefon mobil marca „SAMSUNG WAVE 5750” și mai multe bonuri de pâine pe care le-au sustras, după care au ieșit din curte pe poarta de acces auto.

Cu aceste bunuri cei trei inculpați au revenit la locuința martorei U. R. A. D.. Imediat după ce au ajuns la locuința martorei, inculpații Z. M. și M. S. s-au hotărât să revină singuri la locuința părții vătămate, pentru a căuta sume de bani.

Cu bunul sustras și banii asupra lor, cei doi inculpați au părăsit locul faptei, revenind la locuința martorei U. R. A. D..

Inculpații au împărțit ulterior între ei sumele de bani provenite din furt, sume care au fost cheltuite de aceștia în interes personal, iar telefonul mobil marca „SAMSUNG WAVE 5750” și bormașina marca „EINHELL” sustrase, au fost ridicate în cursul urmăririi penale de către organele de poliție de la inculpați și restituite părții vătămate.

Fapta inculpatului Z. M., care în data de 23 septembrie 2013, în baza unei rezoluții unice, împreună cu inculpații R. A. B. și M. S. a sustras, prin efracție, escaladare pe timp de noapte, în scopul de însușirii pe nedrept suma de 26.000 lei, 740 euro și alte bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat.

Fapta inculpatului M. S., care în data de 23 septembrie 2013, în baza unei rezoluții unice, i-a ajutat pe inculpații Z. M. și R. A. B. la sustragerea, prin efracție, escaladare, pe timp de noapte, în scopul de însușirii pe nedrept a sumei de 26.000 lei, 740 euro și a altor bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat.

Fapta săvârșită de inculpatul Z. M., așa cum a fost descrisă mai sus, este încriminată în Codul penal de la 1969 la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a,g, i, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal, ( fapta săvârșită de două sau mai multe persoane împreună, în timpul nopții și prin efracție, escaladare și de un infractor major împreună cu un minor, în formă continuată ), iar în Codul penal în vigoare la art. 228 alin 1, art. 229 lit. b,d alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 77 lit. a, d Cod penal, (fapta săvârșită în timpul nopții, prin efracție, escaladare și prin violare de domiciliu, de trei sau mai multe persoane împreună și de un infractor major împreună cu un minor).

Fapta săvârșită de inculpatul M. S., așa cum a fost descrisă mai sus, este încriminată în Codul penal de la 1969 la 26 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a,g, i, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 75 lit. c Cod penal, (complicitate la infracțiunea de furt săvârșită de două sau mai multe persoane împreună, în timpul nopții și prin efracție, escaladare și de un infractor major împreună cu un minor, în formă continuată), iar în Codul penal în vigoare la art. 48 raportat la art. 228 alin 1, art. 229 lit. b,d alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 77 lit. a, d Cod penal, (complicitate la infracțiunea de furt săvârșită în timpul nopții, prin efracție, escaladare și prin violare de domiciliu, de trei sau mai multe persoane împreună și de un infractor major împreună cu un minor, în formă continuată).

Este de observat că art. 229 Cod penal nu mai prevede în conținutul agravant al infracțiunii ca element circumstanțial săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, însă această împrejurare – săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună – este prevăzută 77 lit. a Cod penal, ca circumstanță agravantă legală. Cum în cazul de față, fapta a fost săvârșită de trei persoane împreună, va fi reținută în sarcina inculpaților circumstanța agravantă generală legală prevăzută de art. 77 lit. a Cod penal.

Potrivit art. 5 Cod penal, „În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Pentru determinarea legii penale mai favorabile trebuie comparate legile penale succesive (cea din momentul săvârșirii faptei și cea din momentul judecării faptei) în raport de normele și instituțiile care guvernează răspunderea penală în cauza concretă dedusă judecății. Folosirea criteriilor de determinare a legii penale mai favorabile trebuie să conducă la găsirea acelei legi care oferă soluția cea mai favorabilă pentru infractor.

Analizând modalitatea de săvârșire a infracțiunii, dispozițiile cuprinse în cele două legi penale care încrimiează fapta și în funcție de împrejurările care atenuează sau agravează pedepasa, instanța identifică legea penală mai favorabilă ca fiind atât Codul penal în vigoare cât și Codul penal de la 1969.

Astfel, în raport de limitele de pedeapsă, reduse cu o treime (dispoziții prevăzute în ambele legi procesuale - art. 320 ind. 1 alin. 7 C.pr.pen. de la 1968, respectiv art. 396 alin. 10 C.pr.pen.), este mai favorabilă legea nouă, art. 228 alin 1, art. 229 lit. b,d alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 77 lit. a, d Cod penal, ce prevede o pedeapsă cu închisoarea având ca limite speciale între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni închisoare, față de limitele de 2 ani închisoare și 10 ani închisoare prevăzute de art. art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a,g, i C.pen. de la 1969.

În ce privește infracțiunea continuată reținută în sarcina inculpaților, instanța constată că sub aspectul condițiilor de existență, acestea sunt îndeplinite astfel cum sunt prevăzute în ambele legi (art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969, art. 35 Cod penal – bunurile sustrase de aceeași inculpați, în executarea aceleiași rezoluții infracționale, prin două acte de executare săvârșite la intervalle scurte între ele, de la aceeași persoană vătămată).

Cu privire la tratamentul sancționator al infracțiunii continuate, se observă că dispozițiile art. 42 cod penal de la 1969, prevăd că infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită la care se poate adăuga un spor de până la 5 ani când pedeapsa este închisoarea, iar dispozițiile art. 36 Cod penal, prevăd că maximul pedepsei se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul închisorii.

Referitor la inculpatul M. S., din actele dosarului rezultă că acesta a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie.

Comparând sistemul de sancționare al recidivei postexecutorii prevăzut în cele două legi, instanța constată că legea veche (Codul penal de la 1969) cuprinde dispoziții mai favorabile pentru inculpat. Astfel, potrivit art. 39 alin. 4 Cod penal de la 1969, în cazul recidivei postexecutorii se poate aplica o pedeapsă până la maximul special, iar dacă acest maxim este neîndestulător, în cazul închisorii se poate aplica un spor de până la 10 ani. Potrivit art. 43 alin. 5 Cod penal, în cazul recidivei postexecutorii, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, deși la prima vedere ar părea mai favorabile dispozițiile art. 43 alin. 5 Cod penal, în realitate însă dispozițiile art. 39 alin. 4 Cod penal de la 1969 sunt mai favorabile, în cazul art. 43 alin. 5 Cod penal majorarea limitelor de pedeapsă este obligatorie, pe când în cazul art. 39 alin. 4 Cod penal de la 1969 sporul este facultativ.

Conchizând în raport de toate toate aceste criterii - condițiile de încriminare, limitele de pedeapsă, sistemul de sancționare al infracțiunii comntinuate și sistemul de sancționare în cazul recidivei postexecutorii – instanța identifică că legea penală mai favorabilă în speța de față este Noul Cod Penal, respectiv, art. 228 alin. 1, art. 229 lit. b,d alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 77 lit. a, d Cod penal sub aspectul condțiiilor de încriminare și al limitelor de pedeapsă, și vechiul cod penal, respectiv art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal de la 1969 în cazul infracțiunii continuate și al stării de recidivă postexecutorie.

În acest cadru, procedând la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va ține seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 Cod Penal, care arătă că stabilirea duratei ori a cumulului pedepsei se face în raport de cu gravitatea infracțiunii și cu periculozitatea infractorului care se evaluează în raport de împrejurările și modul de comitere al infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate situația familială și socială. Astfel, se are în vedere caracterul grav al faptei săvârșite: aceasta fiind săvârșită în timpul nopții, prin efracție, prin violare de domiciliu, de trei persoane împreună, de majori împreună cu minor, dar și de persoana inculpaților, de atitudinea procesuală a acestora, care au colaborat cu organele judiciare, au recunoscut săvârșirea faptei, solicitând ca judecata să aibă loc în condițiile art. 320 ind. 1 C.pr.pen. de la 1968, precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens instanța reține că inculpatul M. S. a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie.

Referitor la inculpatul minor R. A. B., întrucât acesta nu a declarat apel, în privința sa hotărârea primei instanțe rămânând definitivă, instanța de apel efectuând controlul asupra sentinței atacate în limitele prevăzute de art. 417 și art. 418 C.pr.pen..

În consecință, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelurile declarate de inculpații Z. M. și M. S. împotriva sentinței penale nr. 180/23.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .

Va desființa parțial hotărârea atacată, în privința inculpaților Z. M. și M. S. (numai sub aspectul laturii penale).

Rejudecând în aceste limite:

În baza art. 48 Cod penal coroborat cu art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 77 lit. a, d Cod penal, art. 78 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, art. 37 alin. 1 lit. b și art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală din 1968 va condamna pe inculpatul M. S., la pedeapsa principală de 2(doi) ani închisoare cu executare în regim de detenție pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal va deduce din durata pedepsei principale aplicate inculpaților Z. M. și M. S. prevenția începând cu data de 07.11.2013 până în data de 12.03.2014 inclusiv.

Va menține în rest sentința atacată.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Va dispune plata sumei de 600 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariu avocat oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de inculpații Z. M. și M. S. împotriva sentinței penale nr. 180/23.01.2014 pronunțată de Judecătoria A., Secția penală în dosarul nr._ .

Desființează parțial hotărârea atacată, în privința inculpaților Z. M. și M. S. (numai sub aspectul laturii penale).

Rejudecând în aceste limite:

În baza art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 77 lit. a, d Cod penal, art. 78 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968 și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală din 1968 condamnă pe inculpatul Z. M., fiul lui V. și E., născut la data de 28.03.1980 în mun. Slobozia, jud. Ialomița, domiciliat în .. Ialomița, fără forme legale în Șeitin, ., jud. A., CNP –_, în prezent aflat în P. A., la pedeapsa principală de 2(doi) ani închisoare cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În baza art. 48 Cod penal coroborat cu art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 77 lit. a, d Cod penal, art. 78 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, art. 37 alin. 1 lit. b și art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală din 1968 condamnă pe inculpatul M. S., fiul lui N. și M., născut la data de 18.03.1963 în ., domiciliat în com. Șeitin, .. 55, jud. A., CNP –_, în prezent aflat în P. A., la pedeapsa principală de 2(doi) ani închisoare cu executare în regim de detenție pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal deduce din durata pedepsei principale aplicate inculpaților Z. M. și M. S. prevenția începând cu data de 07.11.2013 până în data de 12.03.2014 inclusiv.

Menține în rest sentința atacată.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata sumei de 600 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 12.03.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

F. I. D. V.

GREFIER,

V. R.

Red.D.V./09.04.2014

Tehnored. V.R.

Judecătoria A.

Judecător L. M. U.

← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 205/2014. Curtea de...		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 185/2014.... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 173/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 173/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA