Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 2/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-03-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 261/A
Ședința publică din 27 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul V. M. împotriva sentinței penale nr. 297/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant V. M., în stare de arest, asistat de avocat din oficiu Visi I., lipsă fiind persoanele vătămate intimate S. M., M. Sașa G., B. A. K., R. E. A.,S. R. și I. R. M..
P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror L. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, avocat Visi I., solicită admiterea apelului avându-se în vedere că inculpatul a recunoscut faptele comise, a cooperat cu organele de urmărire penală, iar pe latura civilă a fost de acord cu plata despăgubirilor civile.
Procurorul solicită respingerea apelului da nefondat, arătând că în favoarea inculpatului operează vechiul Cod penal, pedeapsa dispusă de prima instanță fiind legală și temeinică.
Inculpatul apelant V. M., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 28.11.2013 sub nr._ /2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin. 1 CP, art. 209 alin.1 lit. i CP cu aplicarea art. 41 alin.2 CP și art. 37 lit. a CP.
În fapt s-a reținut că, inculpatul V. M. a pătruns prin folosirea fără drept a unei chei mincinoase, în baza aceleiași hotărâri infracționale, la diferite intervale de timp cuprinse în perioada 14.02-03.10.2013, pe timp de zi, în locuințele părților vătămate S. M., M. Sașa G., Bereczi A., R. E. A., de unde a sustras diferite bunuri, săvârșind faptele în stare de recidivă postcondamnatorie,.
Prin sentința penală nr. 297/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în temeiul art. 334 CPP a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice solicitate de reprezentanta Ministerului Public și, în consecință, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului V. M., din infracțiunea de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. i) CP, cu aplicarea art. 41 alin. 2 CP și art. 37 lit. a) CP în infracțiunea de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1, lit. i) CP, cu aplicarea art. 41 alin. 2 CP și art. 37 lit. b) CP.
În temeiul art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i) CP, cu aplicarea art. 41 alin. 2 CP și art. 37 lit. b) CP, cu aplic. art. 3201 alin. 7 CPP a fost condamnat inculpatul V. M., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, cu executare în regim de detenție conform art. 57 CP.
A fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit b) CP pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 CP.
În temeiul art. 88 CP s-a dedus durata reținerii preventive de 24 de ore din data de 03.10.2013, precum și durata arestului preventiv din data de 04.10.2013 la zi.
În temeiul art. 350 alin. (1) CPP s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 14, 346 alin.1 CPP raportat la art. 1349 alin. 1 și 2 NCC și la art 1357 NCC, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă M. Sașa G. și a fost obligat inculpatul să-i achite părții civile suma de 3700 de lei, reprezentând daune materiale.
În baza art. 14, 346 alin.1 CPP raportat la art. 1349 alin. 1 și 2 NCC și la art 1357 NCC, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă R. E. A. și a fost obligat inculpatul să-i achite părții civile suma de 1800 de lei, reprezentând daune materiale.
S-a luat act că părțile vătămate S. M. și B. A. K. nu s-au constituit parte civilă în cauză.
S-a luat act că cumpărătorii de bună credință I. M. R. și S. R. nu s-au constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b) CP, s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui butuc de yală cu două chei (furt locuință B. A. K.) și un butuc de yală cu două chei (furt de locuință R. E.).
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e) CP, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1000 de lei.
În temeiul art. 191 alin. 1 CPP, a fot obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Timișoara a reținut următoarea stare de fapt:
În dimineața de 14.02.2013, inculpatul V. M., folosindu-se de una din cheile pe care le avea prinse într-o legătură asupra sa, a descuiat yala de la ușa de acces și a pătruns în locuința părții vătămate B. A. K., situată în Timișoara, .. 18, ., ., de unde a sustras un lap-top marca HP Compaq și suma de 200 lei. Ulterior, lap-top-ul l-a vândut martorului B. G. V., care la rândul lui l-a vândut martorului S. R.. Pe baza documentelor deținute de parte vătămată, s-a stabilit adresa M. a plăcii de rețea a lap-top-ului sustras, . că din data de 01.03.2013 adresa M. a fost conectată la rețea și figura la adresa martorului D. S. A.. Cu ocazia audierii acesteia și a concubinului ei S. R., a rezultat că cel din urmă a cumpărat lap-top-ul de la martorul B. G. V.. Lap-top-ul a fost ridicat de la D. S. A. și predat părții vătămate B. A. K..
S-a constatat că partea vătămată a arătat că valoarea prejudiciului cauzat este de 2200 lei, dar având în vedere că și-a recuperat lap-top-ul de la organele de poiliție, nu se mai constituie parte civilă în procesul penal.
De asemenea, s-a reținut că în dimineața de 20.03.2013, inculpatul V. M., folosindu-se de una din cheile pe care le avea prinse într-o legătură asupra sa, a descuiat yala de la ușa de acces și a pătruns în locuința părții vătămate R. E. A., situată în Timișoara, ., ., de unde a sustras două lap-top-uri, mărcile Dell și Acer, un inel din aur și un stick pentru internet. Ulterior, lap-top-ul marca Dell l-a vândut martorului B. G. V.. Pe baza documentelor deținute de partea vătămată, s-a stabilit adresa M. a plăcii de rețea a lap-top-ului marca Dell sustras, iar . comunicat că din data de 08.04.2013, adresa M. a fost conectată la rețea și figura la adresa martorului U. S.. În urma audierii acesteia și a concubinului său I. R. M., a rezultat că cel din urmă a cumpărat lap-top-ul de la martorul Szoboszlai I., cu suma de 100 euro, acesta cumpărându-l la rândul său de la martorul B. G. V., căruia i-l vânduse inculpatul, după comiterea faptei, cu suma de 300 lei. S-a reținut că lap-top-ul marca Dell a fost ridicat de către organele de poliție de la U. S., fiind predat ulterior părții vătămate, aceasta precizând că valoarea prejudiciului cauzat este de 600 euro, dar având în vedere că și-a recuperat lap-top-ul marca Dell, s-a mai constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 400 euro ( 1800 lei) .
S-a mai reținut că în dimineața de 30.09.2013, inculpatul V. M. s-a deplasat la blocul unde domiciliază partea vătămată M. Sașa G., în Timișoara, .-11, ., a intrat în scara blocului și a verificat vizual yalele de la ușile apartamentelor pentru a stabili care se pot descuia cu una din cheile ce le avea prinse în două legături asupra sa. În acest mod a stabilit că cele două yale de la ușa de acces în locuința părții vătămate se pot deschide cu aceste chei. Astfel, după ce a bătut la ușă pentru a se asigura că nu este nimeni acasă, a deschis cele două yale ale ușii și a pătruns în interiorul locuinței, iar din dormitor, de pe pat, a sustras un lap-top Sony Vaio, cu încărcătorul aferent, bunuri pe care le-a introdus într-o plasă din plastic cu sigla Auchan, găsită tot în locuință. A părăsit locuința, după ce în prealabil a asigurat una din yale și s-a deplasat în Piața Josefin, unde a vândut lap-top-ul martorului Szoboszlai I., cu suma de 500 lei, acesta cunoscând că bunul provine din săvârșirea infracțiunii de furt. Pentru a se întâlni cu martorul Szoboszlai I. și a-i comercializa lap-top-ul, înculpatul V. M. l-a sunat în prealabil, spunându-i codificat să coboare să-i dea un ,, la,la,la ”, așa cum rezultă din procesele verbale de redare integrală a convorbirilor telefonice purtate de inc. V. M., interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor autorizațiilor nr.132 și 132 emise de Judecătoria Timișoara, aspecte ce conduc la concluzia că martorul Szoboszlai I. cunoștea că lap-top-ul Sony Vaio pe care l-a cumpărat provine din săvârșirea infracțiunii de furt, împrejurare ce a fost recunoscută atât de martor cât și de inculpatul V. M. în cuprinsul declarațiilor date în faza de urmărire penală.
S-a reținut că ulterior, lap-top-ul a fost comercializat de învinuitul Szoboszlai I. la persoane necunoscute, prin dezmembrarea și vânzarea pieselor, astfel că partea vătămată M. Sașa G. a precizat că valoarea prejudiciului cauzat este de 3700 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal.
Referitor la această faptă, s-a constatat că la data de 23.10.2013, organele de cercetare penală au efectuat, în prezența martorilor asistenți P. M. și Pau M. M., o reconstituire a modului de deblocare a celor două yale ridicate de la ușa părții vătămate M. Sașa G., stabilindu-se că două dintre cele 29 de chei găsite asupra inculpatului V. M., cu ocazia prinderii în flagrant din data de 03.10.2013, au deschis, prin răsucire, cele două yale de la ușa părții vătămate, fiind întocmită și o planșă fotografică în acest sens.
Prima instanță a mai reținut că în data de 03.10.2013, organele de poliție din cadrul IPJ T. - Serviciul de Investigații Criminale, în baza autorizațiilor nr. 132 și 132 emise de Judecătoria Timișoara, pentru interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice, a convorbirilor ambientale și a imaginilor privindu-l pe inculpatul V. M., au desfășurat activități de supraveghere și documentare a activității infracționale a acestuia, constând în aceea că, în jurul orei 10.30, l-au urmărit în timp ce s-a deplasat de la reședința sa din Timișoara, . Iosefin, unde s-a întâlnit cu martorul Szoboszlai I.. Acesta i-a înmânat o legătură cu mai multe chei de yală, după care inc. V. M. s-a deplasat pe . intrat în blocul B4, . pe aceeași stradă, a intrat în blocul 16, ., la adresa părții vătămate S. M.. Aici, a folosit o cheie potrivită din legătura de chei ce o avea asupra sa pentru deschiderea ușii de la intrare și a pătruns în interiorul locuinței, de unde a sustras o brățară, o verighetă și două inele din aur. După ce a părăsit locuința, a asigurat yala de la ușă cu aceeași cheie și s-a deplasat pe ..34, la bijuteria ., unde a prezentat bijutierului B. A. bijuteriile sustrase, în vederea comercializării lor. După ce le-a cântărit, martorul B. A. i-a spus inculpatului să revină după 10 minute cu bijuteriile, urmând să-l anunțe pe administratorul bijuteriei despre cumpărarea acestor obiecte. Ieșind din interiorul bijuteriei, inculpatul V. M. a fost reținut și imobilizat de organele de poliție, în prezența martorului T. Z., fiind identificate asupra sa, pe lângă alte bunuri personale, legătura de chei și bijuteriile sustrase din locuința părții vătămate. Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, astfel că a fost efectuată o conducere în teren cu acesta, în prezența martorilor asistenți C. I. și R. Neta, precum și a părții vătămate S. M., care fusese anunțată între timp despre faptă. În aceste împrejurări, înculpatul a arătat modalitatea în care a deschis ușa cu cheia potrivită, indicând părții vătămate locul din care a sustras bijuteriile, această recunoscându-și obiectele sustrase, respectiv brățara, cele două inele și verigheta, care i-au fost restituite pe bază de dovadă de către organele de poliție. S-a reținut de asemenea că partea vătămată a mai arătat că valoarea acestor bijuterii este de aproximativ 7000 lei, însă recuperându-și în totalitate prejudiciul, nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.
Înainte de finalizarea cercetării judecătorești, instanța de fond a pus în discuție și a admis în temeiul art. 334 CPP, cererea de schimbarea a încadrării juridice solicitate de reprezentanta Ministerului Public și, în consecință, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului V. M., din infracțiunea de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. i) CP, cu aplicarea art. 41 alin. 2 CP și art. 37 lit. a) CP în infracțiunea de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1, lit. i) CP, cu aplicarea art. 41 alin. 2 CP și art. 37 lit. b) CP. Schimbarea încadrării juridice este motivată de faptul că, infracțiunea a fost săvârșită de inculpat în stare de recidivă postexecutorie. Pentru a reține starea de recidivă postexecutorie instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a fost liberat condiționat din executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1368/02.06.2008 a Judecătoriei Timișoara în data de 17.04.2012, cu un rest neexecutat de 302 zile. Pedeapsa a fost considerată ca executată în data de 13.02.2013. Raportat la faptul că primul act material din cadrul infracțiunii pentru care este judecat inculpatul în prezenta cauză a fost săvârșit la 14.02.2013, reiese că infracțiunea a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.
Prima instanță a constatat că faptele inculpatului V. M., de a pătrunde prin folosirea fără drept a unei chei mincinoase, în baza aceleiași hotărâri infracționale, la diferite intervale de timp cuprinse în perioada 14.02-03.10.2013, pe timp de zi, în locuințele părților vătămate enumerate mai sus, de unde a sustras diferite bunuri, săvârșind faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii unice de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208, alin. l - art.209, alin. l, lit. i), cu aplic.art.41 alin.2 și art.37, lit. b) CP (4 acte materiale).
S-a reținut că latura obiectivă: a) elementul material a constat din acțiunea de luare a unor bunuri mobile (lap-top Compaq, lap-top Dell, lap-top Acer, lap-top Sony Vaio, bijuterii din aur, suma de 200 de lei) din posesia unor alte persoane (părțile vătămate S. M., M. Sașa G., R. E. A. și B. A. K.); b) urmarea imediată a constat din deposedarea de bunurile enumerate mai-sus a părților vătămate; c) legătura de cauzalitate: ieșirea din posesia părților vătămate a bunurilor enumerate a fost cauzată de acțiunile de luare săvârșite de inculpatul V. M..
Cu privire la latura subiectivă, prima instanță a reținut că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) CP, inculpatul prevăzând și urmărind producerea rezultatului faptei sale.
La individualizarea judiciară a pedepsei inculpatului V. M., s-a ținut seama seama de criteriile prevăzute de art. 72 CP și anume de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală a acestuia.
Instanța de fond a avut în vedere faptul că inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior pentru mai multe infracțiuni de furt calificat, precum și de gradul de pericol social concret al faptei sale rezultat prin modalitatea de săvârșire a acesteia, prin pătrunderea pe timp de zi în locuința mai multor persoane..
Cu privire la atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, prima instanță a reținut că acesta a recunoscut și a regretat comiterea faptei.
În consecință, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 3201 CPP, limitele speciale ale pedepsei avute în vedere la individualizare fiind închisoarea de la 2 ani la 10 ani și l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de: 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, cu executare în regim de detenție conform art. 57 CP.
Cu privire la pedepsele accesorii ce au fost aplicate, instanța de fond a reținut că prin hotărârea pronunțată în cauza Hirst contra Marii Britanii, 06.10.2005, C. Europeană a Drepturilor Omului a decis că interzicerea generală și nediferențiată a dreptului de vot al deținuților, indiferent de durata pedepsei principale și independent de natura și gravitatea infracțiunii pe care a comis-o și de situația lor personală, este incompatibilă cu art.3 din protocolul 1 la convenție și prin urmare, apreciază că față de natura infracțiunii nu se impune și interzicerea dreptului de a alege, prev. de art.64 lit. a teza I CP.
S-a constatat că prin decizia nr. LXXIV/2007, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art.71 din CP referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c din CP nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin.3 din CP.
Având în vedere că inculpatul nu s-a folosit în săvârșirea faptei de o funcție sau profesie prima instanță nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. c) CP.
I-a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit b) CP pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 CP, deducându-se durata reținerii preventive de 24 de ore din data de 03.10.2013, precum și durata arestului preventiv din data de 04.10.2013 la zi și fiind menținută starea de arest a inculpatului.
Totodată, prima instanță a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă M. Sașa G. și a obligat inculpatul să-i achite părții civile suma de 3700 de lei, reprezentând daune materiale dovedite prin factura fiscală . nr._ emisă de ., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă R. E. A. și a obligat inculpatul să-i achite părții civile suma de 1800 de lei, reprezentând daune materiale solicitate prin constituirea de parte civilă din faza de urmărire penală și a luat act că părțile vătămate S. M. și B. A. K. nu s-au constituit parte civilă în cauză, precum și că cumpărătorii de bună credință I. M. R. și S. R. nu s-au constituit parte civilă în cauză.
De asemenea, prima instanță a dispus confiscarea de la inculpat a unui butuc de yală cu două chei (furt locuință B. A. K.) și un butuc de yală cu două chei (furt de locuință R. E.) și a sumei de 1000 de lei, constituită din sumele de 500 de lei provenită din vânzarea lap top-ului sustras de la partea vătămată M. Sașa G., 300 de lei provenită din vânzarea lap top-ului sustras de la partea civilă R. E. A. și 200 de lei sustrași de la partea vătămată B. A. K..
Împotriva sentinței penale nr. 297/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ a declarat apel, în termen legal, inculpatul V. M., apel înregistrat la C. de A. Timișoara la data de 19.02.2014, fără a arăta motivele de netemeinicie și nelegalitate.
Analizând apelul declarat de inculpat prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 417 alin.2 C.p.p C.p.p., instanța constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut fapta, beneficiind de aplicarea dispozițiilor art. 3201 C.p.p, având corespondent în legea nouă în prev. art.396 alin.10 C.p.p rap. la art. 375 C.p.p. În fapt s-a reținut că inculpatul, în perioada 14.02.2013-3.10.2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de zi a pătruns fără drept cu chei mincinoase în locuințele a patru părți vătămate de unde a sustras bunuri, la momentul comiterii faptelor aflându-se în stare de recidivă postexecutorie.
Încadrarea juridică dată faptei potrivit legii vechi, respectiv infracțiunea de furt calificat este cea prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. i C.P anterior, reținându-se varianta agravată a infracțiunii de furt comisă prin efracție și care este pedepsită cu închisoare de la 3 la 15 de ani. Infracțiunea de furt în varianta agravată pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, are corespondent în legea nouă în prevederile art. 228, 229 alin.1 lit.d și alin.2 lit.b din Codul penal actual, care incriminează infracțiunea cu același conținut juridic în ceea ce privește forma tip, iar din variantele calificate reglementate de art. 229 cod penal actual s-a menținut – alin.1 lit.d - comiterea infracțiunii de furt prin efracție, limitele de pedeapsă fiind de la 3 la 10 ani, iar ca variantă mai grava a fost incriminată comiterea faptei prin violare de domiciliu, condiție care este îndeplinită în speță relativ la modalitatea concretă de comitere a faptei, prin pătrunderea fără drept în locuințele părților vătămate cu ajutorul unor chei mincinoase.
Având în vedere dispozițiile art. 5 din codul penal actual referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, instanța de apel apreciază că inculpatului îi este mai favorabil noul cod penal adoptat prin legea 286/2009, astfel că se impune în temeiul art.386 C.p.p schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea prevăzută de art.208, 209 alin.1 lit.i C.penal anterior cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. anterior, art.37 lit.b din Codul penal anterior și art. 3201 alin. 7 C.p.p. anterior, în infracțiunea prevăzută de art. 228,229 alin.1 lit.d și alin.2 lit.b C.penal actual cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal anterior, art.43 alin.5 Cod penal și art. 396 alin. 10 C.p.p. actual. Instanța de apel apreciază că dispozițiile penale actuale incriminează un regim sancționator cu limite de pedeapsă reduse pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, urmând ca acesta să beneficieze de dispozițiile acestei legi, iar la limitele de pedeapsă stabilite de codul penal actual se vor aplica cauzele de reducere a pedepsei stabilite de către instanța de fond, care a reținut în sarcina inculpatului prevederile art.320/1 C.pr.pen, atitudinea de recunoaștere a săvârșirii faptei și de judecare a sa pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, având corespondent in prevederile art.396 al.10 și art.375 actualul Cod de procedură penală. Starea de recidivă postexecutorie în care se afla inculpatul în momentul comiterii infracțiunii continuate se menține, fiind îndeplinite condițiile și potriivt noului cod penal.
Potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.”
Raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 74 actualul Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările și modul de comitere a faptei, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii, instanța de apel apreciază că se impune reducerea pedepsei aplicată inculpatului V. M. de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.
Potrivit noului cod penal, pedeapsa a fost concepută ca o măsură de constrângere proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului și un mijloc eficient de reeducare a condamnatului și recuperare socială a acestuia.; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise.
Infracțiunea de furt aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv siguranța patrimonială, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În speță, pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului apelant este situată la limita minimă a pedepsei prevăzute de lege din reglementarea anterioară, pentru fapta comisă impunându-se, în calea de atac a inculpatului, asigurarea aceluiași tratament sancționator. Din acest motive, instanța de apel va proceda la reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond la limita minimă prevăzută de codul penal în vigoare pentru săvârșirea faptei.
Astfel, În temeiul art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p. va fi admis apelul declarat de inculpatul V. M. împotriva sentinței penale nr. 297/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Va fi desființată sentința penală atacată și rejudecând, în temeiul art. 386 C.p.p. și art. 5 alin. 1 din C.p. actual va fi schimbată încadrarea juridică dată faptei inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 208, 209 alin 1 lit. i C.p. anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. anterior, art. 37 lit. b C.p. anterior și art. 3201 C.p.p. anterior în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. d C.p. actual cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. anterior, art. 43 alin. 5 C.p. actual și art. 396 alin. 10 C.p.p. actual, texte de lege în baza cărora va fi condamnat inculpatul susmenționat la pedeapsa de 2 ani închisoare în regim de deținere.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În temeiul art. 424 alin. 2 C.p.p. se va menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 alin. 1 C.p. se va deduce în continuare din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la data de 30.01.2014 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul V. M. împotriva sentinței penale nr. 297/30.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală atacată și rejudecând:
În temeiul art. 386 C.p.p. și art. 5 alin. 1 din C.p. actual schimbă încadrarea juridică dată faptei inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 208, 209 alin 1 lit. i C.p. anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. anterior, art. 37 lit. b C.p. anterior și art. 3201 C.p.p. anterior în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. d C.p. actual cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. anterior, art. 43 alin. 5 C.p. actual și art. 396 alin. 10 C.p.p. actual, texte de lege în baza cărora condamnă inculpatul susmenționat la pedeapsa de 2 ani închisoare în regim de deținere.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În temeiul art. 424 alin. 2 C.p.p. menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 alin. 1 C.p. deduce în continuare din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la data de 30.01.2014 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N.
Grefier,
C. U.
Red.-A.N...- 03.04.2014
Tehnored- .C.U.-. 09.04.2014
Prima inst. Jud. N. Comaroni – Judecătoria Timișoara
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 233/2014.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 845/2014. Curtea de... → |
|---|
