Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 385/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 385/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 28-03-2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 385/R

Ședința publică din 28 martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. ANI B.

JUDECĂTOR: A. N.

JUDECĂTOR:G. B.

GREFIER: C. U.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă J. L. împotriva sentinței penale nr. 387/20.11.2012 a Judecătoriei L. pronunțată în dosarul nr._ privind pe inculpatul M. A. P..

La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru inculpatul intimat M. A. P. lipsă, se prezintă avocat din oficiu Ț. O., nereprezentată fiind partea civilă intimată Agenția Națională de Administrare F., A. Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror E. B..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Procurorul solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei soluții temeinice și legale, considerând că soluția pronunțată de prima instanță este nelegală raportat la pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, această pedeapsă fiind aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege, respectiv sub limita legală.

Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat, avocat Ț. O., solicită ca la individualizarea pedepsei să se aibă în vedere circumstanțele atenuante și aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. L. din data de 31 iunie 2012, întocmit în dosarul nr. 505/P/2012 înregistrat la această instanță sub numărul_ la data de 02.08.2012 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. A. P., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 296 ind. 1 alin.1 lit. l din Legea 571/2003, și art. 270 alin. 3 din legea 86/2006 cu aplicarea art., 33 lit. „a” Cod penal

Sub aspectul stării de fapt s-au reținut, în esență următoarele:

Inculpatul M. A. P. a achiziționat din Timișoara țigări netimbrate pe care le-a depozitat în localitatea Mănăștiur la domiciliul mamei sale, urmând ca ulterior să le comercializeze în scopul obținerii de profit.

În data de 15.03.2012 s-a deplasat în localitatea Mănăștiur pentru a ridica țigările fiind însoțit cu acea ocazie de concubina sa F. C. I. și S. N. (în calitate de conducător auto), la serviciile căruia a apelat pentru a-i asigura transportul.

După ce a ridicat marfa, pe care învinuitul a introdus-o în trei sacoșe,s-au întors spre municipiul L. cu autoturismul condus de S. N., iar pe . opriți pentru control de lucrătorii Poliției municipiului L., care efectuau o acțiune pe linia traficului cu produse accizabile.

Cu acea ocazie au fost descoperite în autoturism în cele trei sacoșe cantitatea de 510 pachete de țigări netimbrate (100 pachete marca FAST,400 pachete marca PARTNER și 10 pachete marca CODE) bunuri ce au fost ridicate și predate Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

Prin adresa nr._/27.03.2012 Agenția Națională de Administrare F., A. Națională a Vămilor –Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara a comunicat că prin fapta învinuitului s-a creat bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 4.727 lei,cu care se constituie parte civilă în proces.

De asemenea s-a stabilit că inculpatul a deținut bunurile în afara antrepozitului fiscal.

Inculpatul a semnat procesul verbal de constatare necontestând conținutul acestuia, a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, nesolicitând a fi asistat de apărător și neavând probe de propus în apărarea sa.

La termenul de judecată din 19.10.2011, audiat fiind, inculpatul M. A. P. a solicitat aplic. disp. art. 3201 C.p.p, învederând instanței că recunoaște săvârșirea faptelor în modalitatea expusă în rechizitoriu și învederând faptul că înțelege să-și însușească probele administrate în cursul urmăririi penale.

Prin sentința penală nr. 387 din 20.11.2012 pronunțată de J. L. în dosarul nr._, în baza art. 296 ind. 1 alin.1 lit. l din Legea 571/2003, raportat la limitele pedepsei prevăzute de art. 296 ind. 1 al. 2 lit. a din Legea nr. 571/2003, reduse conform art. 320 ind. 1 C. pr. pen., a fost condamnat inculpatul M. A. P., la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării sau marcate necorespunzător, peste limita a 10.000 de țigarete.

În baza art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, raportat la limitele pedepsei reduse conform art. 320 ind. 1 C. pr. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și transport de bunuri, categoria țigarete, care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatului, aplicându-i-se acestuia pedeapsa rezultantă de un an închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor și îi interzice acestuia drepturile prevăzute la art. 64 alin. 1 lit. a și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe toată durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe un termen de încercare de trei ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 82 alin. 1 C. pen.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii, pe termenul și în condițiile stabilite pentru pedeapsa principală.

Potrivit art. 359 C. pr. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 14, 346 C. p. p., raportat la art. 1357 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă a părții civile A. Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

A fost obligat inculpatul să-i plătească părții civile sus-indicate suma de 4.727 lei cu majorările de întârziere aferente, începând cu data de 15.03.2012 și până la data achitării efective.

În baza art 118 lit. „f” Cod pen, s-a dispus confiscarea de la inculpat a 100 pachete țigări marca „FAST”, 400 pachete țigări marca „PARTNER”, 10 pachete țigări marca „CODE”, ridicate de la inculpat la 15.03.2012 de către A. Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

În baza art. 191 alin. 1 Cod proc. penală, a fost obligat inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință penală, J. L. a reținut următoarele:

Inculpatul M. A. P. a achiziționat din Timișoara țigări netimbrate pe care le-a depozitat în localitatea Mănăștiur la domiciliul mamei sale, urmând ca ulterior să le comercializeze în scopul obținerii de profit.

În data de 15.03.2012 s-a deplasat în localitatea Mănăștiur pentru a ridica țigările fiind însoțit cu acea ocazie de concubina sa F. C. I. și S. N. (în calitate de conducător auto), la serviciile căruia a apelat pentru a-i asigura transportul.

După ce a ridicat marfa, pe care învinuitul a introdus-o în trei sacoșe,s-au întors spre municipiul L. cu autoturismul condus de S. N., iar pe . opriți pentru control de lucrătorii Poliției municipiului L., care efectuau o acțiune pe linia traficului cu produse accizabile.

Cu acea ocazie au fost descoperite în autoturism în cele trei sacoșe cantitatea de 510 pachete de țigări netimbrate (100 pachete marca FAST,400 pachete marca PARTNER și 10 pachete marca CODE) bunuri ce au fost ridicate și predate Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

S-a reținut că întreaga cantitate de țigarete a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor potrivit adeverinței de reținere a bunurilor . nr._, fila 21 din dosarul penal.

Prima instanță a constatat că starea de fapt reținută mai sus rezultă din declarațiile inculpatului care se coroborează cu declarația martorului S. N.(fila 10 d.u.p.) precum și procesul – verbal de constatare întocmit în data de 15.03.2012(fila 4 d.u.p.), procesul verbal încheiat la data de 26.03.2012, adeverința de reținere a bunurilor . nr._, (fila 21 d.u.p.).

J. a reținut că în drept, fapta inculpatului M. A. P. care la data de 15.03.2012, a fost depistat pe . L., în timp ce deținea în autoturismul marca Opel Astra Cabrio cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 10.200 țigarete de diferite mărci (peste limita a 10.000 țigarete), fără a fi marcate și marcate necorespunzător (cu timbre sârbești) care se aflau pe bancheta din spate a autoturismului în trei sacoșe, și pentru care nu au fost prezentate documente justificative pentru comercializarea pe teritoriul României constituie elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.2961 alin.l lit. L din Legea nr.571/2003.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, s-a reținut că elementul material al acesteia s-a realizat prin simpla deținere a unei cantități de 10.200 de țigarete, peste limita legală (10.000), țigaretele reprezentând produse accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, din aceeași lege și care nu erau sau erau marcate necorespunzător în sensul că prezentau timbre de producție externă ( sârbă).

În ceea ce privește încadrarea țigaretelor în categoria produselor accizabile, au fost avute în vedere dispozițiile art.125 indice 1 din legea nr. 571/2003 potrivit cărora produsele accizabile sunt produsele energetice, alcoolul și băuturile alcoolice, precum și tutunul prelucrat, astfel cum sunt definite la titlul VII din prezenta lege, (…) coroborate cu dispozițiile art. 206 ind. 2 lit. b și 206 ind.15, dispoziții care reglementează aplicarea accizelor la tutun și care definesc noțiunea de tutun prelucrat, categorie în care se încadrează și țigaretele.

Sub aspectul laturii subiective, prima instanță a constatat că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, inculpatul a avut reprezentarea faptului că deținerea unei cantități de 10.200 de țigarete cu încălcarea dispozițiilor legale, respectiv prin neplata accizelor constituie infracțiune, însă a urmărit producerea rezultatului, respectiv neplata taxelor datorate bugetului de stat, deținerea având drept scop comercializarea ulterioară a bunurilor.

S-a reținut că legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă rezultă chiar din săvârșirea acesteia, simpla deținere a bunurilor în condițiile arătate prezentând din punctul de vedere al legiuitorului pericol social.

Cu privire la fapta aceluiași inculpat M. A. P. de colectare, deținere și transport a bunurilor, respectiv cele 10.200 țigarete care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, prima instanță a reținut că constituie elementele constitutive ale infracțiunii prev de art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr. 86/2006, modificată prin OUG 54/2010.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, s-a reținut că fapta inculpatului care a deținut și transportat în mașină cantitatea de 10.200 țigarete sustrase de la controlul vamal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, unele cu timbre de producție externă (sârbă), pentru care aceasta nu a prezentat acte justificative, țigaretele fiind produse accizabile supuse unui regim vamal și despre care inculpatul cunoștea că provin din săvârșirea contrabandei, pricinuind o pagubă patrimoniului părții vătămate, întrunește elementul material ale infracțiunii prev. de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 modificate prin OUG nr.54/2010.

Pentru existența laturii obiective a infracțiunii asimilate contrabandei,s-a reținut că infracțiune prev. de art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006 este necesară pe lângă realizarea elementului material și îndeplinirea unei condiții constând în cunoașterea faptului că bunurile fie provin din săvârșirea contrabandei.

Sub aspectul cunoașterii de către inculpat a faptului că bunurile au fost introduse în țară prin sustragerea de la controlul vamal, prima instanță a constatat că chiar inculpatul a recunoscut faptul că țigaretele nu erau timbrate sau erau marcate necorespunzător, aspect sesizat când a achiziționat respectivele bunuri.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că atitudinea inculpatului M. A. P. față de fapta săvârșită și față de urmările acesteia îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, conform art.19 al.1 pct.1 lit.a C.pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale - atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la regimul de deținere și transport a produselor accizabile precum și la regimul vamal-, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.

În cauză s-a constatat că sunt incidente prevederile art. 33 lit. a C.p. privind concursul real de infracțiuni, faptele fiind comise prin acțiuni distincte înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele.

La stabilirea și aplicarea sancțiunii, prima instanță a ținut seama, în baza art. 52, 72 C.penal, de faptul că inculpatul M. A. P. nu are antecedente penale, precum și de gradul de pericol social redus al faptelor acestuia.

S-a reținut căinculpatul M. A. P. a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 320 1 alin. 7 C.p.p.

Prin urmare, prima instanță a aplicat inc. M. A. P. pedepse orientate spre minimul special astfel redus, respectiv:

- un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 296 1 alin.1 lit. l din Legea 571/2003

- un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin.3 din Legea 86/2006

În baza art.34 lit. b Cod penal raportat la art.33 lit. a Cod penal, au fost contopite pedepsele, aplicând inculpatului M. A. P. pedeapsa cea mai grea, de 1 an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de:un an închisoare.

Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de persoana inculpatului, de periculozitatea socială a acestuia, s-a apreciat că reeducarea sa, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse chiar fără executare în regim de detenție.

Astfel, văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 C.penal, se s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului.

Prin urmare, în temeiul art. 82 C.penal s-a stabilit în sarcina inculpatului M. A. P. un termen de încercare cu durata de 3 ani, iar în baza art.359 C.proc.penală va fi atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 C.pen., în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară, respectiv că dacă, până la expirarea termenului de încercare inculpatul nu a stabilit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța va dispune revocarea suspendării pedepsei, dispunând executarea pedepsei.

În baza art.71 alin.2 C.penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a și lit.b C.penal.

Cu privire la acest aspect, prima instanță a reținut că prin hotărârea pronunțată în cauza Hirst contra Marii Britanii, 06.10.2005, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că interzicerea generală și nediferențiată a dreptului de vot al deținuților, indiferent de durata pedepsei principale și independent de natura și gravitatea infracțiunii pe care a comis-o și de situația lor personală, este incompatibilă cu art.3 din protocolul 1 la convenție și prin urmare, apreciază că față de natura infracțiunii nu se impune și interzicerea dreptului de a alege, prev. de art.64 lit.a teza I C.pen..

S-a reținut că prin decizia nr. LXXIV (74), admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art.71 din C.penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c din C.penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin.3 din C.penal.

În acest sens, instanța de fond a reținut că nu este aplicabil art.64 lit.c, întrucât inculpatul nu s-a folosit de o funcție, o profesie sau de o activitate pentru săvârșirea infracțiunii.

În temeiul art.71 alin.5 C.penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Sub aspectul laturii civile, prima instanță a reținut că A. Națională a Vămilor prin reprezentant – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara s-a constituit partea civilă a sumei de 4.727 lei și majorări de întârziere de la data săvârșirii faptei până la data plății integrale a prejudiciului.

S-a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prev. de art. 1357 C.civ, respectiv: i) existența faptei ilicite a inculpatului, reprezentată de infracțiunile prev. de art.2961 alin.l lit.l din Legea nr.571/2003 si art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 modificate prin OUG nr.54/2010; ii) faptă a fost săvârșită cu intenție astfel cum s-a reținut în soluționarea laturii penale a cauzei; iii) existența raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, astfel cum reiese din materialul probator; iiii) existența unui prejudiciu material constând în sumele de sumele de bani constând în taxe vamale, accize și TVA și care sunt în cuantum de 4.727 lei, din care suma de 338 lei reprezintă cuantumul taxelor vamale a căror achitare revine inculpatului potrivit dispozițiilor codului vamal român ( legea nr. 86/2006 ) și codului vamal comunitar ( Regulamentul Consiliului nr. 2913/1992). Astfel potrivit art. 224 alin. 1 lit. a din legea nr. 86/2006 și art. 202 alin. 1 lit. a din Regulamentul Consiliului, datoria vamală ( care potrivit art. 9 din același act normativ reprezintă obligația unei persoane de a achita valoarea drepturilor de import care se aplică anumitor mărfuri prin dispozițiile în vigoare ale Comunității și care potrivit art. 4 din legea nr. 86/2006 reprezintă taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri) ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import și potrivit art. 224 alin. 3 inculpatul este debitorul vamal deoarece aceasta este persoana care a cumpărat sau deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal.

Prima instanță a mai reținut în ceea ce privește această sumă că nu a fost achitată de către inculpat și nici nu s-a stins datoria vamală prin altă modalitate, potrivit art. 256 din Legea nr. 86/2006.

- suma de 3360 lei reprezintă cuantumul accizelor și este datorată de inculpat potrivit prevederilor art. 206 indice 5 coroborat cu 206 indice 7 din legea nr. 571/2003 și art. 206 indice 9 alin. 1 lit. b, texte de lege care prevăd obligația de plată a acestora în sarcina persoanei care deține produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deținerea acestora în situația în care produsele sunt deținute în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispozițiile legale. Instanța mai reține că acciza s-a calculat raportat la valoarea în vamă a țigărilor.

- suma de 1029 lei reprezentând TVA este datorată de inculpat deoarece din coroborarea prevederilor art. 126 alin.2, art. 131, art. 134, art. 136 alin.1 și art. 139 din Legea 571/2003 rezultă că importatorul este obligat la plata acestei taxe care se calculează în funcție de valoarea bunurilor în vamă, astfel că odată introduse bunurile în țară taxa se datorează bugetului de stat ( exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe vamale), iar persoana obligată la plata acesteia este inculpatul, asupra acestuia găsindu-se bunurile.

În ceea ce privește plata majorărilor de întârziere s-a constatat că acestea se datorează, în lipsa cunoașterii momentului în care au fost introduse în țară țigările, de la data de 15.03.2012,data la care a fost constatată săvârșirea infracțiunilor de către inculpat, până la plata integrală a debitului în conformitate cu dispozițiile art. 119 și următoarele din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală. Inculpatul a fost obligat la plata majorărilor, întrucât trebuie să acopere și beneficiul nerealizat constând în lipsa de folosință a sumelor de bani pe care le datora bugetului de stat. În consecință, având în vedere și principiul reparării integrale a prejudiciului, acțiunea civilă a fost admisă sub aspectul acordării majorărilor de întârziere până la data plății efective.

Prin urmare, în baza art. 14, 346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 C.civ., a fost obligat inculpatul să achite părții civile Agenția Națională de Administrare F. - A. Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara, suma de 4.727 lei și majorări de întârziere de la data săvârșirii infracțiunii până la data achitării integrale a prejudiciului, cu titlu de despăgubiri.

În baza art. 118 al.1 lit. f C.p., s-a dispus confiscarea cantității de 10.200 țigarete (100 pachete țigări marca „FAST”, 400 pachete țigări marca „PARTNER”, 10 pachete țigări marca „CODE”, ridicate de la inculpatul M. A. P. la 15.03.2012 de către A. Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală, a fot obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 400 lei.

Împotriva sentinței penale nr. 387 din 20.11.2012 pronunțată de J. L. a declarat recurs în termen legal P. de pe lângă J. L., recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 11.02.2013.

În motivarea recursului declarat de către parchet se solicită admiterea acestuia, casarea sentinței penale recurate și aplicarea unei pedepse legale, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu potrivit art. 385 ind. 6 Cpp, instanța de recurs apreciază că hotărârea atacată este nelegală, fiind incident cazul de casare prev. de art. 385 ind. 9 pct. 14 Cpp, pentru considerentele ce vor fi prezentate:

Inculpatul M. A. P. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului legal de produse accizabile supuse marcării, sau marcate necorespunzător, peste limita a 10.000 de țigarete și cea de deținere și transport de bunuri, categoria țigarete care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, fapte prev. de art. 296 ind. 1 al. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 și art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006.

Instanța de fond, reținând conduita procesuală a inculpatului care a solicitat ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale – fila 29 dosar fond, a făcut aplicarea disp.art. 320 al. 7 Cpp care prevăd că în situația în care va pronunța condamnarea inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Pentru infracțiunea de deținere și transport de bunuri, categoria țigarete care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă prev. de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, pedeapsa prevăzută de textul incriminator este închisoare de la 2 la 7 ani iar prin aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 Cpp, limitele de pedeapsă urmau a fi reduse cu o treime, respectiv între 1 an și 4 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare. Prin urmare, pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni și în condițiile în care nu au fost reținute circumstanțe atenuante este nelegală, fiind incident cazul de casare prev. de art. 385 ind.9 pct. 14 Cpp, astfel că în baza art.38515 pct.2 lit.d C.p.p., va fi admis recursul declarat de P. de pe lângă J. L. împotriva sentinței penale nr. 387/20.11.2012 a Judecătoriei L., va fi casată sentința penală recurată și rejudecând, va fi majorată pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 de la 1 an închisoare la 1 an și 4 luni închisoare.

Va fi majorată pedeapsa rezultantă la 1 an și 4 luni închisoare.

Va fi majorat termenul de încercare la 3 ani și 4 luni.

Se va menține în rest sentința penală recurată.

Văzând și disp.art. 192 alin. 3 C.p.p.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.38515 pct.2 lit.d C.p.p., admite recursul declarat de P. de pe lângă J. L. împotriva sentinței penale nr. 387/20.11.2012 a Judecătoriei L..

Casează sentința penală recurată și rejudecând:

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 de la 1 an închisoare la 1 an și 4 luni închisoare.

Majorează pedeapsa rezultantă la 1 an și 4 luni închisoare.

Majorează termenul de încercare la 3 ani și 4 luni.

Menține în rest sentința penală recurată.

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, către Baroul T..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28.03.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, pentru JUDECĂTOR,

L. ANI B. A. N. G. B.

aflat în concediu medical,

semnează președintele completului

de judecată

L. ANI B.

Grefier,

C. U.

Red.-A.N..-05.04.2013

Tehnored- .C.U.- 12.04.2013

Prima inst.: jud.E. C. P. – J. L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 385/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA