Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 1244/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1244/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 03-12-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1244/A
Ședința publică de la 03 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Judecător C. I. M.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A. din cadrul D. – S. T. Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul G. (fost Ț.) S. împotriva sentinței penale nr. 200 din 3.06.2013 a Tribunalului A..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant personal, în stare de arest, asistat de avocat ales F. D. din cadrul Baroului A., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul ales al inculpatului apelant, avocatul F. D., solicită amânarea judecării cauzei pentru ca atât apărătorul cât și inculpatul să poată consulta dosarul pentru a pregăti apărarea.
Instanța pune în discuție cererea de amânare a judecării cauzei.
Procurorul se declară de acord cu amânarea cauzei.
Instanța pune în discuție excepția tardivității apelului formulat de inculpat și arată că inculpatul a fost încarcerat la 21.10.2015, apelul a fost formulat în scris la 3.11.2015 și a fost înregistrat la instanță la 5.11.2015.
Raportat la faptul că nu mai există apel peste termen, ci doar repunerea în termenul de apel, instanța solicită totodată apărătorului ales al inculpatului apelant să precizeze dacă mai susține cererea de amânare formulată.
Avocatul F. D. solicită amânarea cauzei.
Inculpatul apelant arată că la P. R. a fost în carantină, că nu i s-au dat plicuri, pixuri și timbre pentru a putea formula apelul și că nu au fost anunțați avocatul și familia pentru a putea rezolva această problemă.
Instanța constată neîntemeiată cererea de amânare formulată în cauză, pe care o respinge, inculpatul fiind titularul căii de atac și are apărător ales, astfel că se putea pregăti apărarea până la acest moment, instanța urmând să pună în discuție tardivitatea apelului declarat în cauză, fiind prioritară excepția tardivității invocată din oficiu de către instanță.
Instanța procedează la audierea inculpatului apelant cu privire la tardivitatea apelului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și depusă la dosar.
Instanța întreabă inculpatul apelant dacă a mai fost încarcerat, sens în care se ia un supliment de declarație acestuia cu privire la acest aspect.
Instanța din oficiu pune în discuție excepția tardivității apelului declarat de inculpat.
Procurorul arată că apelul nu a fost declarat în 10 zile de la comunicarea minutei soluției primei instanțe, inculpatul știa despre existența procesului, a avut cunoștință de cheltuielile de judecată și putea să declare apel în termen, iar cele susținute de acesta nu constituie motive de repunere în termenul de apel. Solicită admiterea excepției și pune concluzii de respingere a apelului ca tardiv.
Avocatul F. D. consideră că s-ar putea emite o adresă la P. R. prin care să se comunice instanței dacă inculpatul G. (fost Ț.) S. a solicitat plicuri și instrumente de scris. Solicită respingerea excepției tardivității în cauză existând temeiuri de împiedicare a declarării apelului de către inculpat, care a formulat calea de atac în termen de 10 zile de la momentul când această cauză a încetat. Susține că inculpatul nu avea nici o obligație, ci instanța trebuia să comunice hotărârea pentru declararea apelului de către inculpat. Acesta a fost prezent la urmărirea penală, însă nu înseamnă că i se impune obligația ca pe viitor să se intereseze inculpatul de proces, deoarece comunicarea hotărârii și citarea acestuia sunt obligatorii. Solicită respingerea excepției tardivității declarării apelului invocată de instanță și judecarea pe fond a apelului.
Inculpatul apelant G. (fost Ț.) S., având ultimul cuvânt, se declară de acord cu cele susținute de avocatul său ales.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 200 din 3 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul A., în baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, a fost condamnat inculpatul Ț. S. P., cetățean moldovean, la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire grup infracțional organizat.
În baza art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b, cu excepția dreptului de a alege, pe durata a 2 ani.
În baza art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și art. 35 alin. 1 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentință în pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b, cu excepția dreptului de a alege, pe durata a 2 ani.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 88 Cod penal a fost scăzută din pedeapsa aplicată inculpatului partea de pedeapsă executată de la data de 07.11.2007 la data de 30.12.2008.
În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 189 C.p.p. s-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul BA A. a sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S. T. Timișoara - Biroul T. A., emis la data de 07.11.2005 în dosar nr. 200D/P/2005, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ț. S. P., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 modificată și republicată.
Acțiunea penală a fost pusă în mișcare împotriva inculpatului în cursul urmăririi penale prin ordonanța procurorului emisă la data de 15.09.2005, pentru săvârșirea acelorași infracțiuni.
P. rechizitoriu s-a reținut în fapt că în perioada august - septembrie 2005 învinuiții C. L., C. N., C. T., C. U., E. E., G. S., G. T., G. L., G. A., M. Eugeniu, M. E., M. D., M. I., P. V., P. M., Roabeș E., S. R., Șișianu V., S. G. și U. M., au intrat legal în România prin vămile din estul țării și au fost dirijați spre zona de vest de către numiții „Valea”, „Murică” și inculpatul Ț. S. P.. Cei 20 de cetățeni moldoveni au fost preluați de către inculpații D. C. și P. G. și cazați în condiții precare în zona Circumvalațiunii din municipiul Timișoara. Cu privire la condițiile de transport fraudulos a acestora peste frontiera României, respectiv data transportului, mijlocul de transport aferent, numărul persoanelor și suma de bani ce va fi remisă pentru fiecare au fost purtate discuții mai multe discuții: în data de 12.09.2005 a avut loc o discuție telefonică între inculpatul D. C. și colaboratorul acoperit Gaziuk V., iar în zilele de 12 și 13.09.2005 câte o discuție ce a avut loc la două terase din Timișoara, la care au participat inculpații D. C. și P. G., colaboratorul acoperit Gaziuk V. și investigatorul acoperit I. G.. În noaptea de 13/14.09.2005 cei 20 de cetățeni moldoveni au fost îmbarcați în două microbuze și însoțiți din Timișoara în municipiul A. de către inculpata P. G., fiind așteptați de către Gaziuk V. și conduși în zona hipodromului din municipiul A., unde a sosit investigatorul acoperit I. G., care împreună cu inculpata P. G. și colaboratorul acoperit Gaziuk V. i-au urcat pe cei 20 într-un camion, la finalul operațiunii de îmbarcare șoferul I. G. primind de la inculpata P. G. suma de 7500 euro. Transportul migranților de la ieșirea din municipiul A. până la vama Nădlac a fost efectuat de către investigatorul acoperit I. G., acțiunea fiind filmată de către DGCOO București, iar în acest interval de timp între inculpații Ț. S. P., P. G., D. C. și colaboratorul acoperit Gaziuk V. au fost purtate discuții telefonice.
În PCTF Nădlac, cu ocazia controlului efectuat, cei 20 de cetățeni moldoveni au fost surprinși de către organele Poliției de frontieră și cele vamale în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera de stat a României în Ungaria, ascunși în partea din spate a camionului, aceștia fiind reținuți pentru cercetări, investigatorului sub acoperire fiindu-i ridicată suma de 7500 euro primită de la inculpata P. G. pentru transport. Concomitent cu acțiunea de prindere în flagrant a migranților din vama Nădlac, au fost organizate descinderi la două imobile din municipiul Timișoara, la primul dintre ele fiind identificați doi cetățeni chinezi care o cunoșteau pe inculpata P. G., iar la cea de a doua locație - unde de fapt au fost găzduiți cetățenii moldoveni, fiind prinși inculpatul D. C., fiica acestuia învinuita D. B. și inculpata P. G.. Printre obiectele ridicate de la ultima adresă s-au găsit trei telefoane mobile, mai multe cartele telefonice de fix și mobil și agende, respectiv foi volante cu numele tuturor persoanelor de origine moldoveană ce au fost prinse în noaptea de 13/14.09.2005 în PCTF Nădlac, precum și mențiuni privind sumele de bani pe care le-au încasat sau urmau să le primească membrii rețelei de la cetățenii moldoveni sau rudele acestora din Italia.
Inculpatul Ț. S. P. nu a putut fi audiat în cauză, acesta fiind arestat în lipsă de către Tribunalul A. prin încheierea nr. 40, fiind emis pe numele acestuia mandatul de arestare preventivă nr. 51/15.09.2005.
Cei douăzeci de învinuiți cetățeni moldoveni au avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, regretând săvârșirea faptelor.
Acțiunea penală a fost soluționată prin sentința penală nr. 74/10.02.2006 a Tribunalului A.. P. decizia penală nr. 85/22.05.2008 a Curții de Apel Timișoara, s-a admis apelul declarat de inculpatul Ț. S., a fost desființată sentința penală nr. 74/10.02.2006 a Tribunalului A. și s-a dispus rejudecarea cauzei, aceasta fiind reînregistrată la Tribunalul A. la data de 28.04.2009.
Analizând probele administrate în cauză: proces verbal de sesizare din oficiu (fila 4); autorizații de folosire a investigatorului acoperit și colaboratorului acoperit (filele 5-6); încheierea și autorizația nr. 17 a Tribunalului A. privind autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice și înregistrării audio-video (filele 10-12); procese verbale conținând convorbirile telefonice efectuate între colaboratorul acoperit, inculpați și numitul „Murică” (filele 13-16, 267-295); autorizații de percheziție nr. 14 și 15/P/2005 a Tribunalului A. (filele 21-22, 29-30); procese verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare (filele 23-24, 31); declarații martori (filele 32-35, 302-303); proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 36-37), dovezi de predare a sumei de 7500 euro la San Paolo IMI Bank (filele 39-40); declarații inculpați P. G. (filele 202-203), D. C. (filele 211-214); raport investigator I. G. (filele 250-251); proces verbal conținând înregistrările de imagini video de pe CD-urile „prima întâlnire” și „dimineața flagrant” (fila 306); încheierea și procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice și imaginilor audio-video (filele 309-310); referat privind imposibilitatea prezentării materialului de urmărire penală inculpatului Ț. S. P. (fila 333), declarație investigator sub acoperire I. G., Tribunalul A. a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul Ț. S. împreună cu inculpații D. C. și P. G., au racolat 20 cetățeni moldoveni care doreau să ajungă în Uniunea Europeană pentru a munci, i-au transportat de la București la Timișoara unde i-au cazat câteva zile, într-un apartament de trei camere închiriat de inculpata P. G., pentru a organiza transportul acestora în Ungaria, cu trecerea frauduloasă a frontierei de stat.
În data de 12.09.2005, Gaziuc V., colaboratorul sub acoperire, l-a contactat pe investigatorul sub acoperire I. G., pentru a-i propune acestuia să transporte mai mulți cetățeni moldoveni, din România în Ungaria, cu trecerea în mod ilegal a frontierei de stat, ascunși în autovehiculul TIR pe care I. G. îl conducea. Propunerea era făcută după discuție telefonică avută cu inculpatul D. C., discuție înregistrată, discuție din care rezultă numărul de persoane ce urmau să fie trecute frontiera, suma de 1000 euro, pentru fiecare persoană, ce urma să fi plătită etc. (f:13-14 dosar up).
I. G. acceptă propunerea dar solicită să se întâlnească personal cu D. C.. În aceeași zi, 12.09.2005, I. G. și Gaziuc V. se întâlnesc în localitatea Timișoara, pe terasa unui ., cu inculpații D. C. și P. G., I. G. discutând cu aceștia despre transportul unui grup de cetățeni moldoveni, ascunși în tirul său, în noaptea de 13/14 septembrie 2005. I. G. și cei doi inculpați s-au înțeles ca I. G. să mai fie contactat pentru alte amănunte.
În data de 13.09.2005, I. G. s-a deplasat din nou din A. în Timișoara unde s-a întâlnit pe o altă terasă din același cartier cu inculpații D. C. și P. G. dar și cu inculpatul Ț. S.. Toți cei trei inculpați au discutat cu investigatorul sub acoperire despre transport, numărul de persoane ce urmau să fie transportate-20- și suma pe care investigatorul trebuia să o primească-7500 euro.
În noaptea de 13/14.09.2005, în jurul orei 24 Gaziuc V. l-a contactat pe I. G., spunându-i să se deplaseze la ieșirea din oraș pentru a se întâlni cu P. G. care a îmbarcat cetățenii moldoveni în două autocare și se deplasează dinspre A. înspre Timișoara.
Martorul I. G. s-a deplasat la locul indicat, s-a întâlnit cu P. G., a preluat cei 20 de cetățeni moldoveni și a primit de la aceasta suma de 7500 euro, i-a transportat până la granița cu Ungaria, PTF Nădlac, unde s-a organizat un flagrant cei douăzeci de cetățeni fiind identificați (f:36-37).
Din declarațiile martorilor, a inculpatei P. G., din înregistrările telefonice (f:271, 273, 282 și urm.) rezultă că inculpatul Ț. S. a racolat și transportat parte dina aceste persoane, la Timișoara, a participat la discuțiile pentru transportul acestora în Ungaria, cu investigatorul sub acoperire I. G. care de asemenea l-a recunoscut. Între inculpatul Ț. S. și inculpatul D. C. au loc mai multe discuții pentru transportul cetățenilor moldoveni de la Timișoara la A., de unde urmau să fie preluați, în seara zilei de 13.09.2005, toate aceste probe conducând la concluzia că inculpatul Ț. S. a comis cu vinovăție faptele anterior descrise.
Fapta inculpatului Ț. S. de a se alătura inculpaților D. C. și P. G., pentru ca împreună să racoleze, transporte, cazeze, cetățeni moldoveni, și apoi să organizeze trecerea în mod fraudulos a frontierei de stat a României cu Ungaria a acestora, în scopul unor sume de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și pedepsită cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Fapta inculpatului Ț. S. de a racola cetățeni moldoveni în scopul de a-i trece în mod fraudulos frontiera de stat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art. 71 alin. 1 din OUG 105/2001 aprobată prin Legea 243/2002 și pedepsită cu închisoare de la 2 ani la 7 ani.
Având în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, dispozițiile părții generale ale Codului penal și limitele de pedeapsă stabilite pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite de acest inculpat, faptul că inculpatul nu are antecedente penale dar și numărul mare de persoane traficate, modalitatea în care a comis infracțiunile, alături de cei doi inculpați dar și de alte persoane care nu au putut fi identificate, lipsa unui lor de muncă sau a altor mijloace de subzistență și transformarea activității infracționale într-o adevărată „ocupație”, tribunalul l-a condamnat pe inculpatul Ț. S. la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare, și potrivit art. 65 Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe durata a 2 ani și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.
Având în vedere că cele două infracțiuni au fost comise prin acțiunile diferite ale inculpatului, mai înainte de a fi intervenit condamnarea acestuia pentru vreuna dintre ele, instanța a reținut comiterea acestora în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a Cod penal, și pentru că pentru fiecare infracțiune se aplică pedeapsa închisorii, iar pentru una dintre acestea și pedeapsă complementară, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal, a contopit cele două pedepse principale cu închisoare în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b, cu excepția dreptului de a alege, pe durata a 2 ani.
Inculpatul fiind condamnat la pedeapsa închisorii, instanța a aplicat acestuia și pedeapsa accesorie, și pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b, cu excepția dreptului de a alege.
Inculpatul a fost încarcerat pentru executarea pedepsei până la desființarea hotărârii pronunțate în primul ciclu procesual, de la data de 07.11.2007 la data de 30.12.2008, motive pentru care instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 88 Cod penal și a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta sentință partea de pedeapsă executată între datele menționate.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpatul G. (fost Ț.) S. P., care nu a fost motivat.
Examinând apelul declarat de către inculpat prin prisma excepției de tardivitate a formulării apelului, excepție invocată din oficiu de către instanță, se poate constata că apelul declarat de inculpatul G. (fost Ț.) S. P. este tardiv formulat, pentru următoarele considerente.
Se poate constata că sentința penală apelată nr. 200 din 03.06.2013 a Tribunalului A., prin care s-a dispus condamnarea inculpatului Ț. (actualmente G.) S. P. la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din L. 39/2003, precum și trafic de migranți prev. de art. 71 al. 1 din OUG 105/2001, a fost comunicată prin procedeul afișării la C. L. A., dovadă fiind în acest sens adresa Primăriei A., precum și procesele-verbale de afișare și dezafișare a minutei sentinței penale aflate la filele 255-257 dosar primă instanță, întrucât procedura de comunicare prin intermediul unei cereri de asistență judiciară internațională către autoritățile judiciare din Republica M. nu s-a putut realiza din motive obiective, respectiv lipsa inculpatului de la domiciliul cunoscut, orașul Basarabeasca, ., Republica M..
Având în vedere că sentința penală menționată mai sus a rămas definitivă prin neapelare la data de 29.10.2013, Tribunalul A. a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 257/2013 din 29.10.2013, care a fost pus în executare ca urmare a extrădării inculpatului din Republica Rusă, fiind încarcerat la data de 21.10.2015 la P. București-R., conform adresei de la fila 421 dosar fond.
Se poate observa că încarcerarea s-a produs la data de 21.10.2015, ocazie cu care inculpatul a luat cunoștință în mod oficial de hotărârea de condamnare a sa, acesta a formulat apelul împotriva sentinței penale nr. 200 din 03.06.2013 a Tribunalului A. abia la data de 03.11.2015 conform ștampilei poștei aplicate pe plicul care însoțește apelul declarat (fila 4 dosar apel), fiind înregistrat la data de 05.11.2015 la Tribunalul A., astfel că inculpatul a formulat apelul cu încălcarea dispozițiilor art. 410 C.p.p. care prevede un termen de 10 zile pentru acest fapt.
Cu ocazia audierii, inculpatul a arătat că deși a avut cunoștință de condamnarea sa, întrucât la momentul introducerii în penitenciar i-a fost comunicat acest lucru, întârzierea declarării apelului s-a datorat faptului că nu a avut la dispoziție hârtie, plicuri, instrumente de scris pentru a redacta apelul în scris, și mai mult decât atât nu a avut posibilitatea efectivă să contacteze apărătorul ales sau familia.
Din suplimentul de declarație care s-a luat aceluiași inculpat rezultă că inculpatul în esență cunoștea de existența procesului penal, cu atât mai mult că a fost arestat în cauză până în momentul în care s-a dispus desființarea sentinței primei instanțe în primul ciclu procesual și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, ocazie cu care a fost pus în libertate, iar la adresa cunoscută autorităților judiciare, unde a fost citat prin intermediul unor cereri de asistență judiciară internațională către organele judiciare din Republica M., inculpatul nu a răspuns la aceste citații, fiind găsit la adresa din localitatea Basarabeasca, ., Republica M., un unchi de-al său, numitul Serdiucov I., astfel că invocarea necunoașterii existenței pe rol a unui proces penal de către inculpat apare ca fiind necredibilă.
Inculpatul, cu toate că a fost asistat de apărător ales, nu a solicitat repunerea în termenul de apel conform disp. art. 411 C.p.p. care permit ca instanța să considere ca fiind făcută în termen cererea de apel dacă a constatat că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.
Se constată astfel că apărătorul inculpatului nu a formulat o cerere de repunere în termenul de apel, iar faptul că inculpatul în declarația sa a arătat că întârzierea declarării apelului s-a datorat unor împrejurări care au avut legătură cu lipsa unor instrumente de scris, hârtie, plicuri, însă acest motiv nu poate reprezenta un motiv de întârziere întemeiat în opinia instanței, nefiind credibilă o asemenea susținere.
În aceste condiții, este incidentă excepția tardivității apelului, motiv pentru care, în baza art. 421 pct. 1 lit. a C.p.p. se va respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul G. (fost Ț.) S. împotriva sentinței penale nr. 200 din 3.06.2013 a Tribunalului A..
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va fi obligat inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. a C.p.p. respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul G. (fost Ț.) S. împotriva sentinței penale nr. 200 din 3.06.2013 a Tribunalului A..
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 decembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. B. C. I. M.
GREFIER,
A. B.
Red. Gh.B./11.12.2015
Tehnored.A.B.
2 ex./17 Decembrie 2015
Prima instanță: M.M.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1246/2015. Curtea... | Extrădare activă. Legea 302/2004. Sentința nr. 201/2015.... → |
|---|
