Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 65/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 65/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 28-02-2014
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 65/CO
Ședința publică de la 28 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror D. L. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află judecarea contestației formulate de condamnatul M. C. împotriva sentinței penale nr. 181 din 03.02.2014 a Tribunalului A..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul condamnat personal, în stare de detenție, fiind asistat de avocat din oficiu Ș. A. din cadrul Baroului T., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației.
Avocatul din oficiu solicită admiterea contestației și reducerea pedepsei.
Procurorul pune concluzii de respingere a contestației formulate de condamnat, sentința fiind legală și temeinică.
Condamnatul contestator, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și reducerea pedepsei.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 181 din 03.02.2014 a Tribunalului A., în baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 modificată, a fost admisă sesizarea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor și în consecință:
În baza art. 6 din Noul Cod Penal rap. la art. 38 și 39 alin.1 lit. b din Noul Cod Penal a fost redus de la 5 ani închisoare la 4 ani și 4 luni închisoare sporul de pedeapsă aplicat ca urmare a contopirii pedepselor, condamnatului M. C., deținut în P. A., prin sentința penală nr.89 din 18.02.1988, a Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin decizia penală nr. 871/03.03.2000 a CSJ – secția penală, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 24 ani și 4 luni închisoare.
A fost scăzută din pedeapsa aplicată acestuia prin prezenta hotărâre durata executată de la 30.09.1995 până la zi.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale.
A fost anulat mandatul de executare nr.157 din 24.03.2000,emis de T. București – secția I penală, și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform sentinței.
În baza art. 275 alin.3 din NCPP cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, T. A. a reținut că prin referatul Comisiei de evaluare a aplicării incidenței legii penale mai favorabile, constituite la nivelul Penitenciarului A., în baza H.G. nr.836/2013, înregistrată la instanță la data de 20 ianuarie 2014, instanța a fost sesizată pentru a se pronunța dacă sunt incidente dispozițiile Noului Cod Penal privind aplicarea legii penale de dezincriminare/mai favorabile privind pe condamnatul M. C..
Din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei tribunalul a reținut că prin sentința penală nr. 89 din 18.02.1999, a Tribunalului București, secția I penală, i-a fost aplicată condamnatului o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru art. 174, 175 lit. b Cod penal cu aplic.art. 13 Cod penal ; 3 ani închisoare pentru art. 319 Cod penal; 3 ani închisoare pentru art. 293 alin.1 Cod penal; 3 ani închisoare pentru art. 288 alin.1 cu aplic. art. 13 Cod penal; 2 ani închisoare pentru art. 291 cu aplic. art. 13 Cod penal; 3 ani închisoare pentru art. 215 alin.2 cu aplic. art. 13 Cod penal; 7 ani închisoare pentru art. 211 alin.1 cu aplic. art. 13 Cod penal.
Au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare, care a fost sporită cu 5 ani închisoare rezultând de executat de către condamnat o pedeapsă de 25 ani.
În executarea acestei pedepse a fost emis mandatul de executare nr. 157 din 24.03.2000 al Tribunalului București – secția I penala, în prezent acesta fiind încarcerat în P. A..
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin.1 din Noul Cod Penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
T. A. a reținut că sesizarea este fondată raportat la reducerea sporului de pedeapsă aplicat condamnatului, acesta fiind în conformitate cu prevederile art. 38, 39 din NCP, de 4 ani și 4 luni închisoare, respectiv 1/3 din restul pedepselor aplicate, aceasta pentru că pedepsele de 3 ani au fost grațiate cu ½ în baza Legii 137/1997, iar pedeapsa de 2 ani închisoare a fost grațiată integral.
Așa fiind, tribunalul în baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 modificată și art.595 Noul Cod procedură penală a admis sesizarea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor și în consecință, în baza art. 6 din Noul Cod Penal rap. la art. 38 și 39 alin.1 lit. b din Noul Cod Penal, a redus de la 5 ani închisoare la 4 ani și 4 luni închisoare sporul de pedeapsă aplicat ca urmare a contopirii pedepselor, condamnatului M. C., deținut în P. A., prin sentința penală nr.89 din 18.02.1988, a Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin decizia penală nr. 871/03.03.2000 a CSJ – secția penală, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 24 ani și 4 luni închisoare.
A scăzut din pedeapsa aplicată acestuia prin prezenta hotărâre durata executată de la 30.09.1995 până la zi.
A menținut restul dispozițiilor sentinței penale.
A anulat mandatul de executare nr.157 din 24.03.2000,emis de T. București – secția I penală, și a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație contestatorul M. C., arătându-se că se impune reducerea pedepsei aplicate raportat la noua lege mai favorabilă.
Examinând sentința penală contestată prin prisma criticilor formulate, instanța constată că contestația formulată de condamnatul M. C. este nefondată, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 6 din Noul Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Examinând situația condamnatului M. C., instanța constată că acesta se află în executarea unei pedepse rezultante de 25 ani închisoare, în baza mandatului de executare nr. 157 din 24.03.2000 emis de T. București – Secția I Penală, aplicându-i-se o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174, 175 alin. 1 lit. b, Cod penal vechi; o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de profanare de morminte prev. de art. 319 Cod penal vechi; 3 ani închisoare pentru fals privind identitatea, prev. de art. 293 al. 1 Cod penal vechi; 3 ani închisoare fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de 288 al. 1 Cod penal vechi; 2 ani închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal vechi; 3 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215 al. 2 Cod penal vechi; 7 ani închisoare pentru tâlhărie prev. de art. 211 al. 1 Cod penal vechi, toate cu aplicarea art. 13 Cod penal vechi și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal vechi.
Instanța de fond în mod judicios a dispus reducerea sporului de pedeapsă aplicat inculpatului, de la 5 ani la 4 ani și 4 luni închisoare, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 24 ani și 4 luni închisoare, ca urmare a aplicării disp. art. 38, 39 Noul C.p. care prevede un spor obligatoriu de 1/3 din totalul pedepselor stabilite, iar în speță a intervenit și grațierea prev. de Legea nr. 137/1997, întrucât pedeapsa de 3 ani aplicată pentru art. 319 Cod penal vechi; de 3 ani aplicată pentru art. 293 Cod penal vechi și pedeapsa de 3 ani aplicată pentru art. 288 al. 1 Cod penal vechi, au fost grațiate cu ½ în baza art. 2 din Legea nr. 137/1997, iar pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru art. 291 Cod penal vechi a fost grațiată integral în baza prev. art. 1 din Legea nr. 137/1997.
În această procedură a aplicării legii mai favorabilă, instanța nu mai poate efectua o nouă reindividualizare a pedepselor aplicate pentru infracțiunile arătate mai sus, întrucât textele de lege care reglementează în prezent faptele pentru care a fost condamnat petentul, respectiv art. 188, 189 lit. b Noul Cod penal (omor calificat), art. 383 al. 1 Noul Cod penal (profanare de morminte), art. 327 al. 1 Noul Cod penal (fals privind identitatea), art. 320 alin. 1 Noul Cod penal (fals în înscrisuri oficiale), art. 323 Noul Cod penal (uz de fals), art. 244 al. 1 și 2 Noul Cod penal (înșelăciune), art. 233 Noul Cod penal (tâlhărie), nu prevăd pedepse maxime care să depășească pedepsele aplicate în concret condamnatului M. C., încadrându-se între limita minimă și maximă prevăzută de noua lege penală, iar instanța are obligația doar de a reduce pedeapsa aplicată definitiv numai în situația în care aceasta ar depăși maximul prevăzut de legea nouă, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Pentru toate aceste considerente, văzând că sentința penală contestată este legală și temeinică, instanța va respinge contestația formulată de condamnat.
În baza art. 275 alin.2 Noul C.p.p. va fi obligat contestatorul la 200 lei cheltuieli judiciare față de stat și se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 595 Noul C.p.p. rap. la art. 23 din Legea nr. 255/2013 respinge contestația formulată de condamnatul M. C. împotriva sentinței penale nr. 181 din 03.02.2014 a Tribunalului A..
În baza art. 275 alin.2 Noul C.p.p. obligă contestatorul la 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Gh.B./13.03.2014
Tehnored. A.B.
2 ex./ 27 Martie 2014
Prima instanță: C.V.L.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... → |
|---|
