Luarea de mită. Art.289 NCP. Decizia nr. 963/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Comentarii

0

Decizia nr. 963/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 13-11-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ operator 2711

DECIZIE PENALĂ Nr. 963/A

Ședința publică de la 13 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. N.

Judecător L. Ani B.

Grefier A. J.

Ministerul Public este reprezentat de procuror L. M., din cadrul D.N.A S. T. Timișoara.

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. – S. T. Timișoara și inculpații A. R. P. și J. T. I. împotriva sentinței penale nr. 407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații apelanți A. R. P., asistat de avocat R. B. I., J. T. I., asistat de avocat Gaita M., inculpatul intimat R. G.,asistat de avocat F. M. A..

Procedura de citare îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța a procedat la audierea inculpatului R. G., declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată în filă separată la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul susține apelul declarat de D. S. T. Timișoara, solicitând admiterea acestuia, întrucât hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente: instanța de fond a combinat prevederile din legi penale succesive, astfel că a încălcat decizia Curții Constituționale nr. 265/2014; instanța de fond în mod greșit a dispus achitarea inculpaților pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 din C.p anterior, cu motivarea că fapta a fost dezincriminată; instanța la momentul condamnării inculpaților a omis să raporteze infracțiunea din norma generală, la infracțiunea din norma specială prev. de art. 6 din Legea 78/2000 și a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților fără a o pune în discuție; instanța deși a dispus condamnarea inculpatului A. R. nu a aplicat acestuia pedepse complementare și accesorii; iar motivul de netemeinicie este sub aspectul achitării inculpaților R. G. pentru toate infracțiunile, A. R. pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită și J. T. I. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Solicită admiterea apelului și urmare rejudecării, condamnarea inculpaților pentru toate infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, să se constate că infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni nu a fost dezincriminată fiind transpusă în prevederile art. 367 din C.pactual și înlăturarea combinării legilor penale succesive și aplicarea legii penale mai favorabile.

Apărătorul inculpatului A. R. P., avocat R. B., în temeiul art. 425 pct.1 lit.a c.p.p solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii penale atacate, întrucât aceasta este netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei aplicată inculpatului, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, atâta vreme cât inculpatul a recunoscut faptele, este la primul contact cu legea penală, există la dosar înscrisuri în circumstanțiere, iar în vederea reparării prejudiciului s-a instituit sechestru asigurator asupra bunurilor sale. Solicită reducerea pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării. În privința apelului declarat de D. solicită respingerea acestuia.

Pentru inculpatul J. T. I., avocat Gaita M. solicită respingerea apelului D. S. T. Timișoara și admiterea apelului declarat de inculpat, apel care vizează doar modalitatea de executare a pedepsie. Față de atitudinea procesuală a inculpatului, care a fost sincer și cooperant și s-a angajat să recupereze prejudiciul, solicită suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit dispozițiilor art. 86 ind.1 c.p anterior.

Procurorul solicită respingerea apelurilor formulate de inculpații ca nefondate.

Apărătorul inculpatului intimat R. G., avocat F. M. A. solicită respingerea apelului D. S. teritorial Timișoara, prin raportare la probele administrate și existente la dosar și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe. În acest sens, solicită a se avea în vedere că inculpatul R. G. nu a achiesat în nici un fel la propunerile inculpatului A. R. și nici că s-a înțeles cu acesta să încheie cele 5 contracte, aspecte care rezultă și din convorbirile telefonice interceptate. Arată că lucrările de reabilitare erau necesare și s-au efectuat în strictă consonanță cu fondurile europene pe care urma să le primească primăria, procesele verbale sunt reale și nu se poate susține caracterul fals al vreunui înscris, nefiind vorba despre modificări în ceea ce privește scrierea, ci doar o completare. În cauză nu sunt probe directe din care să rezulte vinovăția inculpatului R. G., acesta neavând nici o înțelegere cu inculpații A. și J., iar declarațiile inculpatului J. ( denunțul) sunt contradictorii. În acest sens arată că inculpatul a susținut în denunț că a înmânat inculpatului R. G. suma de 50.000 lei, iar ulterior în declarația dată la D. a revenit și a arătat că în ziua respectivă nu s-a întâlnit cu R. G.. În privința infracțiunii prev. de art. 254 C. p anterior apreciază că nu s-a realizat teza incriminată de acest articol, astfel că, solicitarea D. de condamnare pentru această infracțiune nu are nici un suport.

În ceea ce privește infracțiunea de grup infracțional organizat, arată că aceasta nu subzistă, întrucât inculpatul R. G. nu a realizat în nici un fel vreo faptă care intră în elementul material al acestei infracțiuni. Decizia nr. 12/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, fapta fiind preluată de dispozițiile art. 367 al.6 Ncp . Solicită menținerea achitării pentru infracțiunea de grup organizat în acceptul art. 367 cp.

Apelurile declarate de coinculpații A. R. și J. T. le lasă la aprecierea instanței.

Inculpații, având pe rând ultimul cuvânt, A. R. și J. T. solicită respingerea apelului D. și admiterea apelurilor pe care le-au declarat, conform concluziilor apărătorilor, iar R. G. solicită respingerea apelului D. întrucât este nevinovat.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 407/13 martie 2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, în baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și art. 396 alin.10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul A. R. P., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În baza art. 396 alin. 5 Cod penal, raportat la art. 16 alin.1 lit. a Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului A. R. P. pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită prev. de art. 48 cod penal, rap. la art. 289 cod penal, cu aplicarea art. 5 cod penal.

În baza art. 255 Cod penal 1969, cu aplicarea 5 Cod penal și 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul J. T. I., la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art. 292 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu, cu aplicarea art. 5 Cod penal și 396 alin. 10 Cod procedură penală, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

În baza art. 396 alin. 5 Cod penal, raportat la art. 16 alin.1 lit. a, s-a dispus achitarea inculpatului J. T. I. pentru instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată, prev. de art. 47, 49 Cod penal, raportat la art. 290 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal.

În baza art. 33,34 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, au fost contopite pedepsele, în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 396 alin. 5 Cod penal, raportat la art. 16 alin.1 lit. a Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatului R. G., pentru infracțiunile de luare de mită prev. de art. 289 alin.1 cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată, prev. de art. 290 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal.

În baza art. 396 alin. 5 Cod penal, raportat la art. 16 alin.1 lit. b Cod procedură penală, cei trei inculpați au fost achitați pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzute de art. 323 Cod penal 1969.

În baza art. 66 cod penal, s-a aplicat inculpatului J. T. I., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g (dreptul de a administra societăți comerciale), pe o perioadă de 3 ani.

Pe durata și în condițiile art. 65 cod penal, s-a interzis inculpatului J. T. I. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g (dreptul de a administra societăți comerciale).

În baza art. 112 lit. e Cod penal, s-a confiscat de la inculpații A. R. P. și J. T. I. câte 21.500 lei, fiecare.

S-au menținut măsurile asigurătorii luate în cauză de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție-S. T. Timișoara, doar cu privire la inculpații A. R. P. și J. T. I..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, la data de 19.11.2013 a fost înregistrat rechizitoriul dat în dosarul nr. 92/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție-S. T. Timișoara prin care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimiși în judecată inculpații A. R. P., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 254 alin. 1 Cod penal și art. 6 din legea nr. 78/2000, art. 257 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr.78/200, art. 323 Cod penal, raportat la art. 17 lit. b din Legea nr.78/2000, J. T. I., pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 din legea nr.78/2000, art.6 ind. 1 alin. 1 din Legea nr.78/2000, art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal și art. 17 lit. c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, (șapte acte materiale), art. 323 Cod penal, raportat la art. 17 lit. b din Legea nr.78/2000 și R. G., trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. 1, raportat la art. 6 din Legea nr.78/200, art. 290 Cod penal, raportat la art.17 lit. c din Legea nr. 78/200, cu aplicarea art. 42 alin. 2 Cod penal (7acte materiale), art. 323 Cod penal, raportat la art.17 lit. b din Legea nr.78/2000.

Prin actul de inculpare, s-a reținut cu privire la inculpatul A. R. P. faptul că, în cursul anului 2011, a propus inculpatului J. T. I. să constituie o asociere infracțională ce avea ca scop săvârșirea unor infracțiuni de corupție, respectiv luare de mită și trafic de influență, angajându-se față de inculpatul J. să-l determine pe funcționarul astfel corupt, prin intermediul acțiunilor personale ale inculpatului A., pentru ca acesta să-și exercite necorespunzător atribuțiile de serviciu, în vederea atingerii obiectivului ca membrii asocierii infracționale să beneficieze în folos propriu de importante sume de bani, respectiv suma de 21.500 lei pentru inculpatul R. G. – primar al . – S. și aceeași sumă de 21.500 lei însușiți de către inculpatul A. R. P. în folos propriu, deturnându-le de la scopul legitim și destinație prin întocmirea unor înscrisuri false (contract de prestări servicii și anexele acestuia, situații de lucrări, factură, proces – verbal de recepție, oferte de preț și situații de lucrări toate emise în numele S.C. ”Melodrom Industres” S.R.L.

Cu privire la activitatea inculpatului R. G. s-a arătat că în cursul anului 2011 a acceptat propunerea inculpatului A. R. P. și inculpatului J. T. I. să adere la o asociere infracțională deja constituită de cei doi, ce avea ca scop săvârșirea unei infracțiuni de corupție, respectiv luare de mită, angajându-se față de învinuiții A. și J. ca, în schimbul sumei de 21.500 de lei, pretinși și primiți, să-și exercite necorespunzător atribuțiile de serviciu, în vederea atingerii obiectivului ca membrii asocierii infracționale să beneficieze în folos propriu de importante sume de bani, deturnându-le de la scopul legitim și destinație prin întocmirea unor înscrisuri false, făptuitorul falsificând un contract de prestări servicii și anexele acestuia, situații de lucrări, factură, proces – verbal de recepție, oferte de preț și situații de lucrări toate emise în numele S.C.”Melodrom Industres”S.R.L.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul J. T. I., în cursul anului 2011 a acceptat propunerea inculpatului A. R. P. să constituie o asociere infracțională ce avea ca scop săvârșirea unor infracțiuni de corupție, respectiv luare de mită și trafic de influență, inculpatul A. R. P. angajându-se față de inculpatul J. să-l determine pe funcționarul astfel corupt prin intermediul acțiunilor sale personale și a sumelor de bani puse la dispoziție de inculpatul J., respectiv 21.500 de lei remiși inculpatului R. G., pentru ca acesta să-și exercite necorespunzător atribuțiile de serviciu, în vederea atingerii obiectivului ca membrii asocierii infracționale să beneficieze în folos propriu de importante sume de bani, respectiv 21.500 lei inculpatul J. T. I., deturnându-le de la scopul legitim și destinație prin întocmirea unor înscrisuri false, inculpatul instigând-i pe inculpatul R. G. și făptuitoarea J. R. să falsifice contract de prestări servicii și anexele acestuia, situații de lucrări, factură, proces – verbal de recepție, oferte de preț și situații de lucrări toate emise în numele S.C.”Melodrom Industres”S.R.L.

Ca activități concrete, prin actul de inculpare, s-a arătat că inculpatul A. R. P., împreună cu inculpatul J. T. I. au realizat o asociere în scopul comiterii unor infracțiuni prin care cei doi să obțină foloase materiale necuvenite.Înțelegerea realizată de cei doi inculpați urma să se materializeze în acțiuni ale inculpatului A. R. P. prin care acesta în calitate de director A.P.I.A. să determine anumiți primari din județul Craș S. să încheie contracte cu firma administrată de inculpatul J. T. I., pentru îngrijirea pășunilor, activitatea în acest domeniu fiid susținută prin subvenții acordate prin A.P.I.A.În cadrul înțelegerii, cei doi inculpați au convenit ca lucrările să se execute doar în parte sau deloc, iar sumele obținute de la primării să fie împărțite între cei doi inculpați, precum și cu primarii ce vor accepta propunerile.În acest sens, inculpatul A. R. P. a mijlocit primirea de către primarii care au aderat ulterior la asocierea infracțională a sumelor oferite ca mită, determinându-i pe primari ca la datele alimentării conturilor primăriilor cu sumele reprezentând subvențiile să încheie contracte de lucrări antedatate, ca și cum aceste lucrări ar fi fost deja efectuate, pentru a se putea deconta facturile emise în aceleași zile.

Astfel, în urma constituirii asocierii infracționale cu inculpatul J. T. I., în cursul anului 2011, inculpatul A. R. P. a exercitat activități intens persuasive pe lângă primarul comunei Slatina T. din județul C. – S., inculpatul R. G., captând interesul și acordul acestuia de a se alătura tandemului infracțional deja constituit. Ca urmare a interesului și acceptului inculpatului R. G. de a adera la asocierea infracțională, acesta s-a angajat, ca parte a atribuțiilor asumate în cadrul asocierii, să încheie în numele Primăriei Slatina T. un contract de prestări servicii cu firma făptuitorului J. T. I., contract care să privească efectuarea lucrărilor de întreținere a pajiștilor comunale, avându-se în vedere de către învinuiți ca lucrările să nu fie efectuate decât în mică măsură, urmând să împartă între ei sumele neutilizate pentru efectuarea lucrărilor, dar care scriptic apăreau ca decontate pentru aceste lucrări.

Ca urmare a acestor înțelegeri, în cursul lunii noiembrie 2011, inculpatul R. G. a acceptat semnarea unor documente cu un conținut fictiv, întocmite de către făptuitoarea J. R., înscrisuri constând în contract de prestări servicii și anexele acestuia, situații de lucrări, factură, proces – verbal de recepție, oferte de preț și situații de lucrări toate emise în numele S.C.”Melodrom Industres”S.R.L., atestând împrejurarea nereală a prestării totalității serviciilor contractate. În virtutea rolurilor asumate în cadrul asocierii infracționale și a contribuțiilor efective în vederea ducerii la îndeplinire a obiectivelor frauduloase propuse, produsul infracțiunii, respectiv sumele de bani decontate pentru lucrări neefectuate, a fost împărțit între membrii asocierii infracționale după cum urmează: A. R. P., J. T. I. și R. G. au beneficiat fiecare în mod egal de câte 21.500 lei.

Prin actul de inculpare s-a mai arătat că în activitatea infracțională ce face obiectul prezentei cauze, inculpatul J. T. I. s-a folosit de societatea comercială S.C.„Melodrom Industres” S.R.L. Valea M., care a fost controlată în mod indirect de către inculpatul J. T. I.. Din probatoriul administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor SCHIRA Ș. – cumnatul inculpatului J. T. I. și F. A. – fost coleg de serviciu cu inculpatul J. T. I., actualmente angajat al unei alte societăți deținute de acesta, reiese că inculpatul J. T. I. i-a determinat să accepte, inițial constituirea societății de către SCHIRA Ș. și ulterior preluarea acesteia de către martorul F. A.. Reprezentanții legali ai societății nu au avut cunoștință de activitatea desfășurată în numele acesteia de către inculpatul J. T. I. și sora sa, J. R., aceasta din urmă având împuternicire din partea lor să desfășoare activități în numele acestei societăți.

S-a mai reținut că potrivit celor stabilite, fiecare contract pe care urmau a-l încheia firmele administrate/controlate de inculpatul J., cu diverse primării urmau a se încadra până în echivalentul în lei a sumei de 15.000 de euro, plus TVA, pentru ca în acest fel primarii atrași în activitatea infracțională să nu fie obligați să posteze contractele pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.) și să evite organizarea de licitații la care să se înscrie și societăți comerciale independente, care ar fi putut să facă imposibilă activitatea infracțională concepută și pusă în executare de participanți. Cum sumele alocate fiecărei localități depășeau cu mult acest plafon valoric, organizarea licitațiilor fiind în aceste condiții obligatorie, învinuiții au convenit ca fiecărui contract să-i fie atribuit un alt cod C.P.V. de lucrare, Codul Comun Internațional Privind Achizițiile de Produse și Servicii (Common Procurement Vocabulary). Astfel, aparent fiecare din contractele încheiate prin încredințare directă privea un alt tip de lucrare de întreținere a pajiștilor, în așa fel încât, raportat la specificul zonei și particularitățile de relief și vegetație, să existe falsa aparență a necesității efectuării unor lucrări diferențiate, ce au necesitat încheierea unor contracte distincte, prin încredințare directă.

Ca atare, inculpatul J. T. I. a fost de acord integral cu cele propuse de către inculpatul A. R. P. și, împreună cu acesta, a constituit asocierea infracțională ce avea ca scop săvârșirea unor infracțiuni de corupție, respectiv trafic de influență și luare de mită, funcționarii astfel corupți urmând a-și exercita necorespunzător atribuțiile de serviciu, pentru ca astfel membrii asocierii infracționale să beneficieze în folos propriu de importante sume de bani, deturnându-le de la scopul legitim și destinație prin întocmirea unor înscrisuri false.

Unul din primarii pe care înv. A. R. P. i-a racolat în această asociere infracțională este cel al Comunei Slatina T. jud. C. S., inculpatul R. G.. Acesta deține funcția de primar al acestei localități începând din anul 2008, însă aderarea sa la asocierea infracțională pusă la cale de inculpatul A. R. P. a avut loc la finele anului 2011, când în urma unei înțelegeri avute cu inculpatul A. R. P. a acceptat încheierea unor contracte cu firma unei persoane ce îi va fi trimis special în acest sens de inculpatul A. R. P.. Este vorba despre S.C.„Melodrom Industres”S.R.L., societate coordonată de către inculpatul J. T. I., pe care inculpatul A. R. P. s-a angajat că îl va pune în legătură cu primarul Slatina T., inculpatul R. G..

În susținerea acuzării, s-a arătat că, din conținutul unei discuții ambientale înregistrată, inculpatul A. R. P. a avut o discuție elocventă cu inculpatul R. G. în data de 15.11.2011 la biroul său de lucru din incinta A.P.I.A. C. – S., în care de comun acord cei doi învinuiți, A. R. P. și R. G., au convenit ca din suma de 13 miliarde alocată de A.P.I.A. C. – S. primăriei comunei Slatina T., ca subvenție pentru întreținerea pășunilor, o parte să o aloce unor asociații ale crescătorilor de animale, iar o altă parte să o utilizeze prin încheierea unor contracte de lucrări între Primăria comunei Slatina T. cu S.C.„Melodrom Industres”S.R.L.. Inculpatul A. R. P. l-a asigurat pe inculpatul R. G. că „are om care face acte, contract de servicii”, că lucrările nu trebuie efectuate, convenind ca sumele de bani să le împartă după algoritmul deja menționat, așa încât fiecare din cei trei învinuiți, respectiv A. R. P., R. G. și J. T. I. să beneficieze de un folos material în cuantum de 20.000 euro, sumă de bani despre care inculpatul A. R. P. a precizat că ar putea fi utilizată de primar, respectiv de R. G. ca bani pentru campania electorală ce urma să aibă loc.

S-a mai arătat faptul că, în urma discuțiilor arătate anterior, inculpatul R. G. a acceptat încheierea unui contract cu firma controlată de inculpatul J., iar potrivit analizei probatoriului administrat se poate concluziona că nu au fost respectate dispozițiile legale și că primarul R. G. ar fi primit o sumă de bani pentru a nu-și îndeplini obligațiile legale.

Această concluzie este reținută prin faptul că verificările făcute de organele de urmărire penală în evidențele primăriei comunei Slatina T. au condus la identificarea contractului de lucrări nr.4148/30.11.2011 încheiat între primăria . S.C.„Melodrom Industres”S.R.L., având ca obiect „prestări servicii de reabilitare pășune degradată prin asecări, defrișare manuală arbuști, îndepărtare pietre în . valoare totală de 79.980 lei, însoțit de factura fiscală . nr. 0141/12.11.201, potrivit căreia au fost executate lucrări conform contractului menționat și ordinul de plată nr.635/13.12.2011, prin care Primăria comunei Slatina T. a achitat în favoarea S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. întreaga sumă facturată de 79.980 lei. Aferent acestui contract a fost identificat și procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor având nr.1/07.12.2011, prin care s-a adeverit în mod fictiv că lucrările ar fi fost executate, președintele comisiei de recepție fiind însuși inculpatul R. G., primarul .. 1 filele 168 – 186).

Potrivit declarațiilor date în cursul urmăririi penale de către inculpatul J. T. I. acesta nu a prestat nici un serviciu din cele menționate în documentele încheiate cu Primăria comunei Slatina T., întreaga documentație a S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. încheiată cu primăria Slatina T. nu reflectă o situație reală, în sensul că lucrările contractate deși au fost încasate nu au fost prestate, realitatea fiind conform înțelegerii infracționale dinainte stabilite între inculpatul A. R. P., J. T. I. și R. G., că suma de bani obținută de S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. în această modalitate, după plata TVA-ului aferent la bugetul de stat de către societate, au împărțit-o, fiecăruia dintre cei 3 revenindu-le câte 21.500 lei. Documentele menționate mai sus au fost întocmite la cererea inculpatul J. T. I. de către sora sa J. R., audiată în cauză în calitate de martor ( vol. 1 filele 58 - 59). Potrivit declarației acesteia, ea nu a participat la înțelegerile infracționale pe care fratele său, J. T. I. le-a avut cu inculpatul A. R. P. și R. G., însă a întocmit pe calculatorul personal toate documentele ce i-au fost cerute de fratele său, inculpatul J. T. I., printre care și toată documentația în legătură cu primăria comunei Slatina T..

În cauză au fost audiați toți membrii comisiei de recepție care figurează că au semnat procesul verbal de recepție din data de 07.12.2011, respectiv martorii: D. V., J. I., J. P., S. M. și P. S. I.. Din declarațiile martorilor J. I., J. P., S. M. și P. S. I., membri în comisia de recepție, rezultă că primarul R. G. le-a cerut să efectueze recepția unor lucrări de decolmatare a unor canale de scurgere a apei, context în care au semnat procesul verbal de recepție nr.1/07.12.2011 încheiat pentru lucrările realizate de S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. Toți cei patru martori menționați au precizat că au fost realizate lucrări de decolmatare, de scurgere a apei fluviale de pe pășunea localității cu ajutorul unui excavator, martorii neavând cunoștință despre datele contractului de lucrări, despre firma S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. și nici despre persoana care a executat acele lucrări mecanizate de decolmatare.

A fost identificat și audiat martorul M. I., din a cărui declarație rezultă că inculpatul R. G. i-a relatat că directorul A.P.I.A. C. – S., inculpatul A. R. P., i-ar fi cerut să îi atribuie inculpatul J. T. I. mai multe contracte de lucrări, iar el a aprobat doar unul, în contul căruia urma ca martorul să execute acele lucrări de decolmatare mecanizate. Același martor a confirmat faptul că a avut o înțelegere verbală cu inculpatul J. T. I., potrivit căreia acesta urma ca prin cunoștințele sale la conducerea A.P.I.A. C. – S. să obțină contracte de întreținere a pășunilor comunale care să fie executate în parte de către martorul M.. De asemenea, martorul a confirmat că în baza acestei înțelegeri verbale avute cu inculpatul J. T. I., precum și cu înv. R. G., a efectuat lucrările de decolmatare solicitate de primarul localității, fapt ce este de natură a stabili că înv. R. G. i-a trimis pe membrii comisiei de recepție să efectueze recepția pentru alte lucrări decât cele la care se referea contractul încheiat cu S.C.„Melodrom Industres”S.R.L., iar martorii au semnat actul de recepție având reprezentarea că se referă la acele lucrări de decolmatare a canalelor de scurgere a apei pluviale.

Suplimentar de aceștia, a fost audiat și martorul D. V., viceprimar al comunei Slatina T., membru în comisia de recepție. Acesta a confirmat că inculpatul J. T. I. s-a prezentat la sediul primăriei Slatina T. la biroul primarului R. G. având pregătit un contract de lucrări care a fost semnat mai întâi de primar, apoi de viceprimar. Procesul verbal de recepție a fost întocmit, după cum susține martorul, întrucât trebuia făcută plata lucrărilor în favoarea S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. După încheierea procesului verbal de recepție inculpatul R. G. a constatat că lucrarea recepționată nu era conformă cu contractul încheiat cu firma inculpatului J. T. I., în sensul că în contract erau consemnate lucrări de amenajare pășuni, iar actul de recepție a fost întocmit pentru lucrările de decolmatare a canalelor de pe pășunea comunală, situație în care inculpatul R. G. i-ar fi cerut inculpatului J. T. I. în data de 20.12.2011, după ce plata fusese deja efectuată, un set de acte noi, care să corespundă aparent lucrărilor efectuate, situație în care documentele inițiale prezentate de inculpatul J. T. I. au fost înlocuite cu altele prezentate de același inculpat, noile documente având consemnate ca obiect „lucrări de reabilitare pășune degradată prin asecări, defrișare manuală arbuști, depărtare pietre” pe o suprafață de 53,7 ha. În realitate, după cum susține acest martor, au fost efectuate lucrări pe o suprafață mai mică iar noului set de documente prezentat de înv inculpatul J. T. I. i-au fost atribuite de către martor aceleași numere de înregistrare ca și primului set de documente.

Situația prezentată de acest martor, D. V., în ceea ce privește întocmirea unui nou set de documente, a fost confirmată, pe de o parte, prin interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză, din care rezultă că inculpatul J. T. I. a trebuit să modifice obiectul și codul C.P.V. menționat în primul contract întrucât acesta mai fusese acordat altei firme care avea încheiat contract legal cu primăria comunei Slatina T. pentru altă suprafață de pășune, iar pe de altă parte, prin documentele ce au fost puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către martora J. R., persoana care a întocmit aceste documentații. Astfel, din documentele prezentate de martorul J. R., rezultă că un prim set de documente întocmite pentru Primăria comunei Slatina T. se referă la „lucrări de reabilitare pajiști” cod C.P.V._-9 în valoare de 79.975,04 lei, iar un alt set de documente pentru aceiași primărie se referă la „lucrări reabilitare pășune degradată prin asecări, defrișare manuală arbuști, depărtare pietre” cod CPV_-3 în valoare de 79.980 lei.

Coroborând documentele menționate cu declarația martorului D. V., s-au confirmat susținerile acestuia, potrivit cărora inculpatul R. G. i-a solicitat inculpatului J. T. I. să înlocuiască documentația cu o altă documentație care să conțină alt obiect al contractului, respectiv alt cod C.P.V. Același martor a precizat că nu are cunoștință despre remiterea vreunei sume de bani de către inculpatul J. T. I. inculpatului R. G., însă nu a exclus ipoteza ca acest lucru să fi avut loc prin intermediul său, fără ca însă el să aibă cunoștință de acest lucru.

Inculpatul J. T. I. a precizat în ultima declarație pe care a dat-o la acest serviciu, că suma de 21.500 lei destinată inculpatului R. G. i-a remis-o prin intermediul viceprimarului D. V., inculpatul neputând preciza dacă martorul menționat avea cunoștință despre proveniența sumei de bani și ce anume reprezenta.

În cursul urmăririi penale inculpatul R. G. a negat că ar fi pretins sau ar fi primit direct sau indirect vreo sumă de bani de la inculpatul J. T. I., declarația acestuia însă este infirmată de declarația inculpatul J. T. I., de ansamblul documentelor menționate mai sus, care atestă că pentru acest contract de lucrări nu s-au executat lucrări din categoria celor înscrise în documente și că plata acestui contract a fost efectuată preferențial într-un termen scurt.

S-a subliniat faptul că, deși în contractul de lucrări încheiat de primăria . S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. la data de 30.11.2011 este menționată durata contractului de 30 de zile, la numai o săptămână de la data încheierii acestui act, respectiv în 07.12.2011, apare încheiat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar la data de 13.12.2011, în ziua următoare emiterii facturii de către S.C.„Melodrom Industres”S.R.L. a și fost efectuată integral plata acestui contract.

Toate aceste date denotă că învinuiții au acționat exclusiv pentru a îndeplini planul infracțional conceput de inculpatul A. R. P., ca la scurt timp de la semnarea contractului Primăria Comunei Slatina T. să efectueze plata în favoarea S.C.„Melodrom Industres”S.R.L., așa încât suma de bani să poată fi însușită și împărțită conform algoritmului stabilit. Împrejurarea potrivit căreia înv inculpatul J. T. I. l-a angajat pe martorul M. V. - I. să efectueze unele lucrări mecanizate de curățire a șanțurilor, de scurgere a apei pluviale situate pe pășunea localității, fără întocmirea vreunei documentații în acest sens care să justifice cu exactitate lucrările convenite a fi realizate și valoarea lor, este de natură de a crea doar aparența că lucrările contractate de firma inculpatului J. T. I. ar fi fost executate și astfel, membrii comisiei de recepție să nu facă obiecțiuni. Dealtfel, verificările efectuate la Primăria . evidențiat faptul că martorul M. V. I. – administrator al S.C.„Raicpan Agroexport”S.R.L., separat de înțelegerea verbală precizată avută cu inculpatul J. T. I., a încheiat în perioada 2010 - 2012 mai multe contracte de lucrări cu Primăria Comunei Slatina T., având ca obiect principal lucrări de curățire și întreținere a pășunilor, de realizare a unor drumuri agricole și aducțiuni pentru apă potabilă. Înainte de execuția acestor lucrări convenite cu inculpatul J. T. I., martorul M. V. I. susține că a vorbit cu inculpatul R. G., care i s-a destăinuit că la solicitarea inculpatul A. R. P. a încheiat un contract de lucrări cu firma inculpatului J. T. I., iar în contul acestui contract martorul urma să realizeze acele lucrări de curățire a canalelor pentru apele pluviale.

Așadar, reiese în mod evident că inculpatul R. G. a acționat pentru îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost atribuite de inculpatul A. R. P., respectiv de a încheia în orice mod contracte cu firma inculpatului J. T. I., în scopul de a obține foloase materiale ce urmau a fi împărțite conform algoritmului. Existența unui prim set de documente privitoare la încheierea contractului de lucrări între primăria Slatina T. cu S.C. ”Melodrom Idustres” S.R.L. având ca obiect „lucrări de reabilitare pajiști” cod C.P.V._-9 în valoare de 79.975,04 lei, denotă că inculpatul R. G. a respectat sarcinile atribuite în cadrul asocierii infracționale de către inculpatul A. R. P., cunoscând că acestea nu sunt legale, având în vedere că instituția pe care o conducea avea deja atribuite astfel de contracte în favoarea firmei administrate de martorul M. V. I., iar pentru a crea un cadru aparent legal, a solicitat înlocuirea primului set de documente cu altele, astfel cum susține martorul D. V..

Inculpații A. R. P. și J. T. I., înainte de începerea cercetării judecătorești în cauză, au declarat că recunosc starea de fapt reținută în rechizitoriu față de ei, că nu au obiecțiuni cu privire la încadrarea juridică și că sunt de acord să fie judecați în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

În consecință, cei doi inculpați au solicitat judecarea în procedura simplificată cu consecința reducerii limitelor pedepselor cu o treime, așa cum prevedea art. 320¹ cod procedură penală 1969, respectiv art.374 alin.4; art. 375 și 396 alin.10 cod procedură penală.

Din probele administrate în cauză instanța a reținut aceiași stare de fapt cu cea descrisă în rechizitoriu.

Având în vedere starea de fapt reținută, instanța, pentru o succesiune logică a încadrării juridice a faptelor, a analizat inițial situația inculpatului R. G., în sarcina căruia au fost reținute infracțiunile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, dispozițiile aplicabile la data trimiterii în judecată a inculpatului erau cele prevăzute de art. 254 alin.1 cod penal 1969, prin care este incriminată fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Până la pronunțarea prezentei hotărâri, a intrat în vigoare Noul cod penal, luare de mită fiind incriminată prin dispozițiile art. 298, potrivit cărora este sancționată fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

În principiu, prevederile sunt aproape identice, în legea nouă nemaifiind incriminată nerespingerea promisiunii, iar pedepsele sunt mai mici (3-10 ani, față de 3-12 ani)

Potrivit dispozițiilor art. 5 din codul penal, în această situație instanța este datoare să determine atât pentru inculpatul R. G., cât și pentru ceilalți inculpați, legea penală mai favorabilă.

În cazul inculpatului R. G., pentru infracțiunea de luare de mită, legea penală mai favorabilă este legea nouă care are maximul special mai mic și nu mai prevede ca modalitate de comitere a infracțiunii, nerespingerea unei promisiuni de foloase.

Din ansamblul probator administrat nu a rezultat că inculpatul R. G., direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, a pretins, a primit ori că a acceptat promisiuni de bani sau foloase în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Pe tot parcursul discuțiilor pe care inculpatul R. G. le-a avut cu inculpatul A., acesta, în mod repetat a respins propunerile făcute, așa cum rezultă din transcrierea înregistrărilor și nu a putut fi identificată vreo probă pe baza căreia să se concluzioneze dincolo de orice îndoială rezonabilă că ar fi primit vreo sumă de bani.

Faptul că la încheierea discuțiilor cu inculpatul A., inculpatul R. nu a respins ultima o încercare de ofertă afirmând: „Io atuncia nu vă mai țin că…săptămâna viitoare dacă mai trec pe aicia…”, ar putea fi apreciat ca nefiind o respingere explicită, nu mai are relevanță deoarece această modalitate de comitere a infracțiunii nu mai este incriminată.

De altfel, conduita ulterioară a inculpatului caracterizată prin neacceptarea unor prevederi generale în conținutul contractului și faptul că a refuzat să atribuie și alte contracte inculpatului J., spre nemulțumirea inculpatului A., a confirmat faptul că acesta nu a acceptat să participe la planul infracțional.

Cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 290 cod penal 1969, falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar potrivit dispozițiilor art. 322 Cod penal falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Din analiza celor două texte s-a reținut că dispozițiile legii vechi sunt mai favorabile sub aspectul pedepsei, neexistând diferențe semnificative de incriminare.

În esență, legea sancționează atestarea printr-un înscris sub semnătură privată a unor împrejurări neadevărate, în vederea producerii de consecințe juridice.

Din ansamblul probator administrat a rezultat că prevederile contractului redactat ulterior efectuării lucrărilor nu conținea dispoziții diferite față de contractul inițial negociat de părți și în conținutul căruia, cu ocazia negocierilor, s-au făcut precizări cu pixul de către inculpatul R. G. în prezența mai multor martori.

De vreme ce noul înscris nu producea alte consecințe juridice nu poate fi reținută în sarcina inculpatului această infracțiune.

De altfel această infracțiune nu poate fi reținută nici în legătură cu procesele verbale de recepție, deoarece din probele administrate în cauză nu rezultă că starea de fapt ar fi fost alta decât cea confirmată de comisia de recepție. Mai mult, dacă s-ar fi apreciat că acele constatări nu corespundeau adevărului, trebuia reținută infracțiunea față de toți semnatarii, ori membrii comisiei au fost audiați doar ca martori, ei confirmând efectuarea lucrărilor recepționate.

În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 17 din legea 78/2000, instanța va reține față de toți inculpații că acestea au fost abrogate.

Cu privire la existența asocierii pentru săvârșirea de infracțiuni, instanța a constatat că această faptă a fost dezincriminată prin noul cod penal, urmând a se aplica dispozițiile art. 4 cod penal, față de toți inculpații.

Cu privire la inculpatul A. R. P., instanța a reținut că a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, pentru infracțiunea de trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.

Dincolo de faptul că inculpatul A. R. P. a recunoscut starea de fapt reținută în sarcina sa, solicitând judecarea sa în procedură simplificată, instanța a analizat existența infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.

Astfel, complicitatea la infracțiunea de luare de mită a fost reținută în sarcina sa în corelare cu infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina inculpatului R. G..De vreme ce instanța, pe baza probatoriului administrat, a ajuns la concluzia motivată anterior, potrivit căreia inculpatul R. G. nu este autorul unei infracțiuni de luare de mită, nu a reținut în sarcina inculpatului A. complicitatea la această infracțiune.Motivele pentru care se aplică dispozițiile legii penale mai favorabile pentru această infracțiune, detaliate anterior, sunt valabile și în această cauză.

În sarcina acestui inculpat a mai fost reținută și infracțiunea de trafic de influență, cu privire la care instanța a constatat incidența a două dispoziții legale, respectiv art. 257 alin.1 din codul penal 1969 și cele ale art.291 cod penal.

Potrivit dispozițiilor codului penal 1969, traficul de influență constă în primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Potrivit dispozițiilor legale din noul cod penal, traficul de influență constă în pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.În esență, cele două dispoziții sunt asemănătoare, legea penală aplicabilă fiind dată de pedeapsă care în cazul legii penale noi este mai mică.Cu privire la existența infracțiunii, instanța a constatat că din probatoriul administrat rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul A., a pretins și primit 21.500 lei de la inculpatul J. deoarece nu numai că a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență asupra inculpatului R. G. ci a și promis iar apoi și-a exercitat influența conferită de funcția deținută pentru a-l determina pe acesta din urmă să atribuie lucrări în mod nelegal firmelor controlate de inculpatul J..

Cu privire la asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni s-a constatat și aici abrogarea incriminării faptei.În privința inculpatului J. T. I., instanța a reținut că acesta a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de dare de mită, cumpărare de influență, instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.Inculpatul J. T. I. a recunoscut și asumat starea de fapt din actul de inculpare, solicitând judecarea sa în procedură simplificată, însă instanța a verificatexistența infracțiunilor prin prisma probatoriului administrat, precum și încadrarea juridică a acestora.

Cu privire la infracțiunea de dare de mită, instanța a constatat că sunt incidente dispozițiile din două legi penale, respectiv art. 255 cod penal 1969 și art. 290 Cod penal.

Potrivit vechilor reglementări, este infracțiune de dare de mită, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile și scopurile arătate în art. 254 și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 254 prevedea că fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri constituie infracțiunea de dare de mită.

Conform art. 290 noul cod penal, darea de mită constă în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289 și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar în art. 289 este incriminată fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri,

Din analiza probatoriului administrat a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că inculpatul J. a oferit inculpatului A. sume de bani pentru ca acesta să facă acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv ca să condiționeze alocarea subvențiilor către Primăria Slatina T. de încheierea unor contracte cu firmele controlate de el.

Cu privire la legea aplicabilă, instanța a constatat că legea veche este mai favorabilă prin prisma sancțiunii.

Cu privire la infracțiunea de cumpărare de influență, instanța a constatat că și aici sunt incidente două dispoziții legale, respectiv art. 61 din Legea 78/2000 (abrogat) și art. 292 cod penal.

Potrivit legii vechi este incriminată promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, pedeapsa fiind închisoarea de la 2 la 10 ani.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, respectiv art. 292 cod penal, este infracțiunea de cumpărare de influență promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În esență faptele incriminate sun aceleași, pedeapsa fiind mai mică în cazul noilor dispoziții, astfel că aceasta a fost considerată mai favorabilă.

Cu privire la existența infracțiunii, instanța a constatat că din probatoriul administrat, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul J. a oferit inculpatului A. sume de bani pentru ca acesta exercitându-și influența conferită de funcția deținută, să-l determine pe inculpatul R. să atribuie contracte preferențiale firmelor controlate de inculpatul J..

Cât privește existența instigării la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța a constatat incidența a două texte de lege pentru sancționarea infracțiunii de fals, respectiv:

Art. 290 cod penal 1969 prevede că falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar potrivit dispozițiilor art. 322 Cod penal falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Din analiza celor două texte s-a reținut că dispozițiile legii vechi sunt mai favorabile sub aspectul pedepsei, neexistând diferențe semnificative de incriminare.

Pentru a exista instigare, trebuie ca o persoană să determine cu intenție o altă persoană să comită infracțiunea de fals arătată anterior.

Probele administrate în această cauză nu susțin afirmația din actul de inculpare potrivit căreia inculpatul J. l-ar fi determinat pe inculpatul R. să ateste împrejurări neadevărate în actele întocmite.

După cum a fost analizat pe larg atunci când s-a avut în vedere activitatea inculpatului R. G., nu au existat înscrisuri care să ateste situații neadevărate și nici nu au fost identificate probe pe baza cărora să se poată concluziona că inculpatul J. a încercat cel puțin să-l determine pe inculpatul R. să falsifice vreun înscris.

Cu caracter general, instanța a constatat existența concursului de infracțiuni cu privire la care sunt incidente de asemenea două dispoziții legale și având în vedere că dispozițiile legii penale vechi nu impun în mod obligatoriu aplicarea sporului, vor fi considerate mai favorabile.

La individualizarea pedepselor instanța a ținut seama de disp. art. 74 Cod penal, privitor la criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, periculozitatea infractorului, evaluată în conformitate cu împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Împotriva sentinței penale nr.407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ au declarat, în termenul legal, apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. – S. T. Timișoara și inculpații A. R. P. și J. T. I., apeluri înregistrate la Curtea de Apel Timișoara la data de 16.07.2014.

În motivele de apel formulate de D. S. teritorial Timișoara s-a solicitat admiterea apelului și urmare rejudecării, condamnarea inculpaților pentru toate infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, să se constate că infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni nu a fost dezincriminată fiind transpusă în prevederile art. 367 din C.p actual și înlăturarea combinării legilor penale succesive și aplicarea legii penale mai favorabile, precum și aplicarea pedepselor complementare și accesorii față de inculpatul A. R..

Se arată că instanța de fond a combinat prevederile codurilor penale între ele, pronunțând întâi o soluție de achitare față de inculpatul R. G. pentru săv.infr.prev.de art.289 alin.1 C.p. actual, fără să raporteze la textul din legea specială, respectiv art.6 din Legea nr.78/2000, după care a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru infracțiunea prev.de art.290 C.p. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.p, iar în privința inculpaților A. R. și J. T., instanța de fond de asemenea a combinat prevederi legale din legi penale succesive, aspect de nelegalitate care trebuie să fie îndreptat. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 323 C.p din 1969, în mod greșit s-a dispus achitarea inculpaților cu motivarea că fapta a fost dezincriminată și că sunt incidente dispozițiile art. 4 C.p. Cu privire la această infracțiune, instanța de fond trebuia să analizeze pe lângă art. 4 C.p și Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind codul penale, care prevede la art.3 pct.2 că „ dispozițiile art. 4 Cp nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire”. În speță, inculpații au comis fapta în asociere infracțională, faptă care nu ar fi putut fi încadrată în legislația anterioară în infracțiunea de grup infracțional, însă noua legislație se încadrează în această infracțiune, inculpații nu puteau comite faptele decât prin coordonarea unui număr de persoane, astfel că a susține că o asemenea faptă a fost dezincriminată este o greșeală. Astfel, se poate constata că fiecare dintre cei trei inculpați a avut un rol determinant și în urma activităților infracționale au împărțit între ei sumele de bani.

Se mai arată că, sentința este nelegală și pe motiv că instanța a omis să raporteze infracțiunea din norma generală la infracțiunea din norma specială, prev.de art.6 din Legea 78/2000 și a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților fără a pune în discuție acest fapt.

În ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului R. G. se arată că, starea de fapt reținută de instanța de fond contravine probelor existente la dosarul cauzei, fiind preluată teoria apărării, fără să se țină cont de textele legale care reglementau modalitatea în care trebuia să-și desfășoare acesta activitatea. Starea de fapt reținută de instanță contravine chiar și cu declarațiile inculpatului R. G., date în faza urmăririi penale, când acesta a recunoscut că a atribuit un contract de lucrări la cererea inculpatului A., invocând că nu la putut refuza pe acesta, recunoscând și faptul că nu au fost executate lucrările menționate în conținutul documentelor.

În ceea ce privește achitarea inculpatului A. R. P., pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, instanța de fond nu a motivat de loc această soluție, cu toate că inculpatul a recunoscut starea de fapt reținută în sarcina sa și nu a solicitat nici măcar schimbarea încadrării juridice a faptelor.

Cu privire la inculpatul J. T. I., s-a arătat că în mod greșit s-a dispus achitarea acestuia pentru instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, atâta timp cât acest inculpat a descris în mod detaliat în constau falsurile și mai mult decât atât a uzat de procedura simplificată, care nu permite pronunțarea unei soluții de achitare.

În motivele de apel formulate de inculpatul J. T. I., s-a solicitat admiterea apelului și achitarea pentru infracțiunea prev.de art.323 C.p. anterior; condamnarea la pedepse cub limitele legale pentru infracțiunile prev.de art.255 C.p. din 1969, 292 N C.p., prin schimbarea încadrării juridice din art.6 alin.1 din Legea nr.78/2000 și art.47,49 N C.p., raportat la art.290 C.p., cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. și art.5 N C.p.; în ce privește modalitatea de executare să se facă aplicarea art.86¹ C.p. din 1969, respectiv suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere.

Cu privire la solicitarea de achitare pentru infracțiunea prev.de art.323 C.p. anterior, arată că, chiar în ipoteza că art.367 C.p. actual, a preluat în parte conținutul constitutiv al acestei infracțiuni, singurii inculpați care au acționat în mod de scris de textul de lege invocat a fost inculpatul J. T. I. și inculpatul A. R. P., iar inculpatul R. a avut doar o participare punctuală, limitată în timp, fără ca el să fie integrat într-o structură a grupului, astfel încât conținutul constitutiv al infracțiunii nu este realizat, deci fapta nu este prevăzută de legea penală. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, s-a solicitat să se țină seama că a avut o atitudine sinceră și cooperantă, a recunoscut săvârșirea faptelor încă din faza de urmărire penală, a facilitat tragerea la răspundere penală a celorlalți inculpați, este căsătorit, are în întreținere copii minori, astfel că o pedeapsă în regim de detenție ar produce grave consecințe pentru familia sa, cu atât mai mult cu cât soția sa nu are loc de muncă.

În concluziile scrise depuse de inculpatul A. R., s-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate de către prima instanță, în sensul diminuării cuantumului prin reducerea acesteia sub minimul special, iar în ceea ce privește modalitatea de executare să se facă aplicarea dispozițiilor art.91 N C.p. Se arată că, inculpatul a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret, se află la primul contact cu legea penală, apreciind că îndreptarea inculpatului se poate realiza și în afara penitenciarului, prin lăsarea acestuia în libertate, cu obligarea la îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege în cazul suspendării sub supraveghere a pedepsei, cu atât mai mult cu cât fapta pentru care a fost condamnat nu mai prezintă un impact negativ pentru societate, nu a fost săvârșită cu violență și nu a adus atingere vieții, integrității corporale sau sănătății unei persoane.

Analizând sentința penală apelată din prisma motivelor de apel, precum și din oficiu potrivit dispozițiilor art. 417 alin.2 C.p.p, instanța apreciază neîntemeiate căile de atac declarate de inculpații A. R. P. și J. T. I. și întemeiat cel declarat de D. S. T. Timișoara în privința unui motiv de apel, pentru considerentele ce vor fi prezentate.

Primul motiv de apel al D.N.A S. T. Timișoara se referă la nelegalitatea ce derivă din combinarea prevederilor din legi penale succesive, în dezacord cu decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, întrucât instanța de fond a combinat codurile penale între ele, întâi a pronunțat o soluție de achitare față de inculpatul R. G. pentru săvârșirea infracțiunii de luare d emită prev. de art. 289 alin.1 C.p actual, fără să raporteze la textul legal din legea specială, respectiv art. 6 din Legea nr. 78/2000, după care, a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 C.p anterior cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p anterior și art. 5 C.p, aspect de nelegalitate care urmează să fie îndreptat de instanța de control judiciar. Se arată că în ceea ce îi privește pe inculpații J. T. I. și A. R. P. instanța de fond de asemenea a combinat prevederi legale din legi penale succesive, aspect care de asemenea va fi îndreptat de către instanța de apel.

Verificând critica D.N.A adusă hotărârii instanței de fond, instanța de apel apreciază că aceasta nu este fondată. Condamnarea inculpatului A. R. P. la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență s-a făcut în temeiul art. 291 C.p în vigoare, astfel că nu se pune problema combinării dispozițiilor din cele două legi succesive. În ceea ce privește infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul J. T. I. instanța de fond a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa rezultantă ( aplicabilă conform dispozițiilor legii penale anterioare în materia concursului de infracțiuni) de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 din Codul penal anterior ( dare de mită) și art. 292 C.P ( cumpărare de influență), fiind achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Inculpatul J. T. I. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul D.N.A S. T. Timișoara pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 255 Cod penal, raportat la art. 6 din legea nr.78/2000, art.6 ind. 1 alin. 1 din Legea nr.78/2000, art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal și art. 17 lit. c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, (șapte acte materiale), art. 323 Cod penal, raportat la art. 17 lit. b din Legea nr.78/2000.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 79 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului cod penal, dispozițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate, conținutul incriminării dispozițiilor legale abrogate fiind preluată de dispozițiile noului Cod penal în art. 292. Prin urmare, instanța de fond nu putea dispune condamnarea inculpatului J. T. I. făcând referire la o dispoziție legală ce nu era în vigoare la data comiterii faptei. Câtă vreme instanța de fond a apreciat ca fiind mai favorabilă inculpatului vechea reglementare, trebuia să dispună condamnarea inculpatului în temeiul reglementării anterioare. În cauză nu este vorba despre o dezincriminare a faptei, ci de o regândire a dispozițiilor penale din considerente de politică penală determinate de necesitatea numirii în aceeași lege a tuturor faptelor ce constituie infracțiuni.

Cu privire la inculpatul R. G., pentru considerentele ce vor fi prezentate pe parcursul motivelor de apel ale D.N.A S. T. Timișoara, instanța de apel apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, raportat la conținutul constitutiv al incriminărilor din cele două acte normative care este identic.

Al doilea motiv de apel al D.N.A S. T. Timișoara se referă la greșita achitare a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 C.p din 1969, pe motivul dezincriminării faptei. Prealabil instanța de apel va constata, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr. 12 din 2.06.2014 pentru dezlegarea unor probleme de drept, că infracțiunea prev. de art. 323 din Codul penal anterior și ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 își găsesc corespondent în art. 367 alin.1 din Codul penal în vigoare. Motivarea instanței de fond în sensul achitării inculpaților ca urmare a dezincriminării nu este justificată, soluția aceasta impunându-se din alte considerente. Se impune precizarea că instanța de apel apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 323 Codul penal din 1969 față de toți cei trei inculpați trimiși în judecată.

Prin decizia nr. 12/08.07.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că „faptele prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate.” În considerentele aceleiași decizii s-a menționat însă și faptul că: „D. în situația în care, în concret, nu este îndeplinită condiția privind numărul de 3 persoane prevăzută în art. 367 alin. (6) din Codul penal, devine incident art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, conform căruia dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi, datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.” Pornind de la aceste împrejurări, instanța de apel constată că acțiunile care constituiau elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 323 din C.p. din 1969, precum și al infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. 1 C.p. actual, sunt reglementate pe două paliere - inițiere și constituire, respectiv aderare sau sprijinire, între acestea existând diferențe în ceea ce privește situația premisă. Astfel, în cazul aderării sau sprijinirii se impune preexistența grupului infracțional organizat în sensul art. 367 alin. 6 C.p. actual, legiuitorul prevăzând inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, respectiv aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup. Potrivit acestui text legal: „Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.”

Pe de altă parte, potrivit art. 317 C.p.p. anterior: „judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței”, aceste dispoziții fiind preluate și în Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în art. 371 C.p.p.

Analizând starea de fapt încadrată în actul de sesizare a instanței ca fiind infracțiunea prevăzută de art. 323 C.p. din 1969, instanța de apel constată că nu este îndeplinită condiția numărului de minim trei persoane aflate în asociere. Astfel, în rechizitoriu se reține că infracțiunea prevăzută de art. 323 C.p. din 1969 constă în: „faptele învinuitului A. R. P. care, în cursul anului 2011, a propus învinuitului J. T. I. să constituie o asociere infracțională ce avea ca scop săvârșirea unor infracțiuni de corupție, respectiv trafic de influență, angajându-se față de învinuitul J. să-l determine pe funcționarul astfel corupt, prin intermediul acțiunilor personale ale învinuitului A., pentru ca acesta să-și exercite necorespunzător atribuțiile de serviciu, în vederea atingerii obiectivului ca membrii asocierii infracționale să beneficieze în folos propriu de importante sume de bani”; respectiv: „activitatea învinuitului R. G. care, în cursul anului 2011, a acceptat propunerea învinuitului A. R. P. și învinuitului J. T. I. să adere la o asociere infracțională deja constituită de cei doi, ce avea ca scop săvârșirea unei infracțiuni de corupție”. După cum se observă, se impută inculpaților A. R. P. și J. T. I. că au constituit împreună o asociere infracțională, la care ar fi aderat și inculpatul R. G. astfel că nu sunt îndeplinite exigențele art. 367 C.p. actual sub aspectul numărului de trei persoane. Pe de altă parte, instanța de apel nu se poate raporta la susținerea generică din rechizitoriu în sensul că în anul 2011, inculpatul A. R. P. ar fi constituit o asociere infracțională cu mai mulți administratori ai unor societăți comerciale, întrucât faptele cu care se sesizează instanța trebuie să fie determinate, precizate inclusiv persoanele implicate, pentru a se putea stabili realitatea acuzației prin probele administrate sau chiar verifica posibile autorități de lucru judecat. Astfel, infracțiunile prevăzute de art. 323 C.p. din 1969, respectiv art. 367 C.p. actual presupun identificarea persoanelor implicate, cel puțin a unui număr de trei din nucleul grupării. Ori în speță, ceea ce apare ca imputându-se inculpaților, cu caracter determinat, nu întrunește condițiile art. 367 C.p. actual.

Al treilea motiv de apel al D. S. T. Timișoara se referă la omisiunea instanței de fond de a raporta infracțiunea din norma generală, respectiv art. 6 din Legea nr. 78/2000. Potrivit art. 6 din Legea nr. 78/2000 „ infracțiunea de luare de mită prevăzută la art. 289 din Codul penal, dare de mită prev. de art. 290 din Codul penal, trafic de influență prev. de art. 291 din Codul penal și cumpărare de influență prev.de art.292 din Codul penal se pedepsesc potrivit prevederilor acestor texte de lege”.

Din analiza acestor reglementări coroborat cu infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, respectiv trafic de influență reținută în sarcina inculpatului A. R. P. și dare de mită reținută în sarcina inculpatului J. T. I., infracțiuni pentru care instanța de fond a dispus condamnarea acestora, rezultă că legea specială face trimitere la codul penal în ceea ce privește nu doar elementele constitutive ale infracțiunii ci și regimul sancționator aplicabil, fiind o normă de trimitere a cărei omitere a menționării de către instanța de fond nu atrage nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii penale pronunțate de către prima instanță.

Al patrulea motiv de apel al D. S. T. Timișoara vizează greșita achitare a inculpatului R. G. pentru toate acuzațiile aduse și implicit a inculpatului A. R. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită și a inculpatului J. T. I. pentru instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată.

Infracțiunea de luare de mită constă în fapta funcționarului public care direct sau indirect pentru sine sau pentru altul primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndepliniri unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. În sarcina inculpatului R. G. s-a reținut săvârșirea acestei infracțiuni raportat la lucrările efectuate de către firma administrată de către inculpatul J. T. I. în perimetrul comunei Slatina T.. Se impune precizarea că starea de fapt reținută de prima instanță este corectă fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cauză și din care rezultă că inculpatul A. R. P. a fost contactat de inculpatul R. G., primar al comunei Slatina T. din județul C. S., pentru a discuta unele probleme legate de faptul că sumele ce trebuiau plătite de A.P.I.A. cu titlu de subvenții alocate operațiunilor de întreținere a pășunilor, nu ajunseseră în conturile primăriei. Întâlnirea dintre inculpatul R. G. și A. R. P. a fost determinată de recomandarea martorului M. I.- angajat la APIA C. S. de a lua legătura cu șeful instituției pentru ca acesta să ofere informații cu privire la plata subvențiilor. Conform probelor existente la dosarul cauzei, întâlnirea a avut loc la data de 15.11.2011, în biroul inculpatului A., fără participarea altor persoane și că în cadrul acestor discuții, inculpatul A. având în vedere situația premisă descrisă anterior, a încercat să-l determine pe inculpatul R. G. să se ralieze „cauzei”, respectiv să accepte ca în schimbul unor sume de bani să încredințeze direct lucrări de întreținere a pajiștilor, către firme indicate de el. Din înregistrarea ambientală a discuțiilor, rezultă aceste încercări ale inculpatului A., dar și reacțiile și atitudinea inculpatului R. G.. Astfel, inculpatul A. îi explică inculpatului R. G. faptul că ar putea închiria pășunile Primăriei Slatina și odată scoase din administrarea instituției ar putea dispune de subvenții după bunul plac, sugestie respinsă de inculpatul R.. Relevant în acest sens sunt următoarele înregistrări:„A. R.: Faci închiriere pe cinci ani și de acolo ești singur pe pajiște.R. G.: Nu-mi trebuie.”

În continuarea discuției, inculpatul A., după ce l-a asigurat pe inculpatul R. că în câteva zile îi va plăti subvențiile, a încercat să-l determine să accepte primirea unor sume de bani pentru a se ralia activității infracționale gândite de el și la care se asociase și inculpatul J., în condițiile enunțate:„A. R.: Ai 13 miliarde, înțelegi?R. G.: Da. A. R.: Ce vrei să faci cu ei? Vrei să faci, vrei să-nveți să faci bani?R. G.: Mă, nu vreau să sar nici într-o extremă, nici într-alta.”

Prin urmare așa cum în mod corect a reținut instanța de fond inculpatul R. G. nu a fost de acord cu propunerea făcută de către inculpatul A. R., din transcrierea convorbirilor rezultând fără putință de tăgadă că acesta nu era de acord cu modalitatea propusă de către inculpat pentru obținerea subvențiilor. Din cele două convorbiri transcrise rezultă eforturile inculpatului A. R. de a prezenta o stare de fapt care să nu poată fi refuzată de către inculpatul R. G. care însă, realizând caracterul ilicit al contractelor propuse, a avut o atitudine clară și neechivocă de neacceptare a propunerilor. Astfel, văzând atitudinea inculpatului R., inculpatul A. s-a lansat în a face calcule din care să rezulte ce avantaje ar avea inculpatul R. dacă ar încredința unei firme indicate de el, în condițiile expuse, respectiv prin utilizarea unor coduri de lucrări diferite, lucrările în valoarea subvențiilor la care Primăria Slatina T. ar avea dreptul, propunere respinsă de R. G.. Aceste aspecte rezultă din următoarele pasaje ale discuțiilor:„A. R.: 4 coduri […neinteligibil…], e bun, 4 cpv-uri, așa…când ai încheiat contractu pe ăștia 4, ai 20 de mii de euro ai tăi, când ai încheiat contractu cu ei.R. G.: Nu, nu așa.”

Instanța de apel apreciază că inculpatul A. R. a folosit diverse argumente care să poată fi apreciate de către inculpatul R. G. ca suficiente pentru a achiesa la înțelegerea frauduloasă prezentându-i și varianta de a rămâne suficienți bani pentru toată lumea, iar inculpatul R. G. putea să îi folosească in campania electorală. Văzând insistențele inculpatului A., inculpatul R. G. realizând că plata subvențiilor pe anii anteriori ai comunei Slatina T. depindea de șeful A.P.I.A și pentru a nu intra în conflict cu acesta a părăsit sediul instituției cu mențiunea că va reveni în săptămâna următoare. Instanța de apel nu împărtășește punctul de vedere al D. S. T. Timișoara în sensul că această afirmație a inculpatului R. de a reveni la sediul instituției condusă de către inculpatul A. reprezintă o acceptare a încheierii contractelor în modalitatea evitării licitației și prin defalcarea lucrărilor, ci va fi interpretată ca o încercare a inculpatului R. de a evita un conflict cu inculpatul A. R. care se bucura de autoritatea funcției deținută și gestionarea banilor necesari, inclusiv a comunei al cărei primar era inculpatul R. G.. Astfel, în data de 22.11.2011, inculpatul J. l-a contactat telefonic pe inculpatul R., recomandându-se ca fiind „D. J.” și că sună din partea inculpatului A. și al „domnului deputat V.”, sugerând astfel că el este cel cu care ar trebui să încheie contractele de prestări servicii, sens în care să stabilească o întâlnire.Sub pretextul unor probleme, inculpatul R. a amânat întâlnirea cu inculpatul J., aceasta având loc totuși în data de 28.11.2011, la Primăria Slatina T.. Anterior întâlnirii, inculpatul R., într-o discuție telefonică, i-a spus inculpatului J. că are în vedere doar un contract, iar cu ocazia întâlnirii directe, nu s-a stabilit concret câte contracte ar putea Primăria Slatina T. să încheie, inculpatul R. având o atitudine evazivă.De altfel, întâlnirea avută cu inculpatul J. nu a fost una confidențială așa cum ar fi fost de înțeles dacă inculpatul R. ar fi achiesat la planul infracțional, ci a avut loc în prezența mai multor persoane, respectiv viceprimarul, inginerul agricol, și alte persoane. Instanța de apel, apreciază că împrejurarea că întâlnirea dintre inculpatul R. și persoana trimisă de către inculpatul A. pentru încheierea contractelor privind pășunea comunală a avut loc în prezența mai multor persoane, dovedește fără putință de tăgadă refuzul inculpatului R. de a da curs solicitărilor formulate în mod repetat în ce privește activitățile ilicite puse la cale de inculpații A. R. și J. T. I.. De altfel, lipsa de reacție a inculpatului R. G. și nesupunerea acestuia solicitărilor inculpatului A. rezultă și din notele de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpații A. și J. din data de 30.11.2011, în care inculpatul J. se plânge că inculpatul R. G. a evitat un aranjament ferm solicitându-i să stabilească datele preliminare cu specialistul agricol. Semnificativ în acest sens este următorul pasaj înregistrat:„A. R. P.: Cu Slatina...J. T. I.: Da...deci la telefon mi-o zis că unul. Când am fost acolo o zis „2-3, să vedem ce mai avem.” Că ei mai au lucrări făcute. A. R. P.: Da. J. T. I.: Și să facă pe codurile care sunt libere. Cu toate că nu-i nici o problemă fiindcă ei din banii ăia o cheltuit. O fost altă tranșă de bani. Păi! Și acuma e altă tranșă. Poate aceleași lucrări să-i facă din nou, dar el...numa îs șmecheri. Ați văzut? Eu i-am explicat. Na. Mi-o zis că omul îl face. Mi-o dat numărul lu agricolul lui, cu vice...nu, lu inginerul lui agricol să iau legătura cu ăla să facem...N. aia-i că asta iar n-am discutat, nu puteam...aș vrea să mă duc eu acolo să-l întreb: facem ad literam sau...””.În final, la data de 30.11.2011, inculpatul R. G., în prezența martorilor D. V. - viceprimar și S. M.-inginer la Primăria Slatina T., au avut o nouă întâlnire cu inculpatul J., căruia i-au comunicat faptul că în urma unor inundații, o suprafață de aproximativ 60 hectare de pășune au fost inundate și că singurele lucrări de care au nevoie sunt cele de decolmatare a unor canale, astfel încât suprafața respectivă să fie reabilitată prin lucrări de asecare. Deoarece contractul prezentat de inculpatul J. era unul general, inculpatul R. G., în prezența martorilor indicați anterior, a modificat cu pixul obiectul contractului în sensul prevederii lucrărilor de asecare ce urmau a fi executate, a reținut și înregistrat contractul și a cerut inculpatului J. să prezinte un nou contract, conform mențiunilor făcute cu pixul.După semnarea contractului, inculpatul J. l-a contactat pe martorul M. V. I. (declarațiile acestuia se regăsesc la filele 66-67 vol.1 U.P.), căruia i-a cerut să efectueze lucrările contractate cu Primăria Slatina T., între cei doi existând o colaborare mai veche în acest sens.Martorul M. declară că ar fi discutat cu inculpatul R. G., care a afirmat că fiind constrâns de inculpatul A. a atribuit respectivul contract firmei controlate de J.. Potrivit declarațiilor martorului D. V.-viceprimar, M. V. a venit la Primărie și a anunțat că va efectua lucrările contractate de inculpatul J., iar D. V. i-a comunicat lucrările ce trebuiau făcute, respectiv i-a indicat canalele ce trebuiau curățate pentru a se scurge apa de pe suprafața de pășune afectată.După aproximativ o săptămână, lucrările au fost efectuate și recepționate de o comisie instituită cu caracter permanent la nivelul Primăriei Slatina T..În urma recepționării lucrărilor, inculpatul J. a emis factura aferentă valorii contractului, factură achitată la data de 13.12.2011.Inculpatul R. i-a cerut inculpatului J. să aducă și contractul redactat conform înțelegerii anterioare, fapt petrecut în zilele imediat următoare în prezența martorului D. V. - viceprimar, care după semnarea contractului redactat, l-a depus la contabilitate sub numărul inițial, confirmând că între contractul corectat cu pixul și cel nou nu exista nici o diferență.

În mod corect a interpretat instanța de fond discuțiile ambientale și telefonice purtate de cei trei inculpați și din care rezultă neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită în sarcina inculpatului R. G.. De altfel, modalitatea reținută în actul de acuzare prin care s-ar fi luat banii cu titlu de mită, respectiv într-un plic dat de către inculpatul J. viceprimarului D. este puțin credibilă și ar fi atras în mod logic trimiterea în judecată și a acestuia din urmă pentru săvârșirea complicității la luare de mită, câtă vreme actul de acuzare susține că martorul D. avea cunoștință atât despre conținutul plicului cât și despre destinația acestuia și serviciile prestate de către primar în contul presupușilor bani. Câtă vreme inculpatul R. G. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, complicitatea reținută în sarcina inculpatului A. R. P. la săvârșirea acestei infracțiuni nu poate fi primită, lipsind autorul faptei.

S-a mai reținut în sarcina inculpatului R. G. infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța de apel reține că prevederile contractului redactat ulterior efectuării lucrărilor cu privire la care părțile au convenit nu cuprindea dispoziții diferite față de contractul inițial negociat de părți și cu privire la care inculpatul R. G. a făcut mai multe precizări cu pixul în prezența martorilor, cu privire la lucrările ce se impuneau a fi executate. Ulterior înțelegerea părților a fost ca inculpatul J. T. să retipărească conform celor adăugate de către inculpatul R. G. contractul încheiat, astfel neexistând modificări, nu se impune reținerea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Acordul de voință al părților și ceea ce s-a dorit a fi executat de către inculpatul J. T. se regăsește în contractul supus discuției de inculpatul J., inculpatul R. G. și mai mulți martori, astfel încât acesta reprezintă obiectul supus analizei, noul contract neproducând alte consecințe juridice. Cu privire la procesele verbale de recepție al căror caracter fictiv a fost susținut de către D. S. T. Timișoara instanța de apel apreciază că starea de fapt prezenta prin actul de acuzare nu a dus la concluzia că în ceea ce privește obiectul contractului astfel cum a fost modificat, nu a fost dus la îndeplinire. De altfel, lucrările executate au fost constatate de către o comisie de recepție formată din mai multe persoane, astfel încât instanța de apel apreciază că semnarea procesului verbal atrăgea răspunderea tuturor semnatarilor cu privire la temeinicia constatărilor efectuate. Persoanele semnatare ale proceselor verbale de recepție au fost audiate ca martori de către D. S. T. Timișoara și în sarcina acestora nu s-a reținut săvârșirea vreunor infracțiuni. Un principiu fundamental al procesului penal și garantat de dispozițiile constituționale și europene este acela al egalității cetățenilor în fața legii, astfel încât persoane aflate în aceiași situație procesuală trebuie să se bucure de același tratament în fața legii. Nu există nici o rațiune și o justificare logică pentru care doar inculpatul să fie trimis în judecată pentru o faptă care pentru celelalte persoane nu reprezintă o infracțiune. Modalitatea în care a procedat D. S. T. Timișoara de a-i audia în calitate de martori pe celelalte persoane care au semnat procesele verbale de recepție îndreptățește instanța de apel să concluzioneze că nu s-a conturat existența infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și astfel aceste persoane nu au fost inculpate în cauză, soluție de care trebuie să se bucure și inculpatul R. G. trimis în judecată.

Al 5-lea motiv de apel al D. S. T. Timișoara se referă la omisiunea instanței de fond de a aplica pedepse complementare și accesorii inculpatului A. R. P.. Instanța de apel apreciază că instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului A. R. P. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 C.p cu aplicarea art. 5 C.p. în noul Cod penal aplicarea pedepselor accesorii a devenit facultativă instanța nefiind obligată să dispună această pedeapsă nici în cazul în care pedeapsa principală este detențiunea pe viață și nici atunci când inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii. Pentru a putea aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor este necesară stabilirea unei pedepse principale privative de libertate, precum și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi. Dacă sunt întrunite ambele condiții instanța de judecată va putea aplica pedeapsa accesorie num ai cu privire la drepturile care au fost interzise și ca pedeapsă complementară.

Art. 67 din Codul penal prevede că „ pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda”. Văzând caracterul facultativ al aplicării de către instanța de judecată a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, instanța de apel apreciază că în mod corect a stabilit instanța de fond că nu se impune o asemenea soluție, pe cale de consecință nefiind aplicate nici pedepse accesorii inculpatului A. R. P..

Cu privire la apelurile declarate de către inculpații A. R. P. și J. T. I., instanța constată că sunt neîntemeiate. Inculpații au uzat de procedura recunoașterii simplificate recunoscând starea de fapt reținută în sarcina acestora și solicitând ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Astfel, în speță, Tribunalul A. a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale reglementate de prevederile art. 74 C.p. actual, act normativ identificat ca lege penală mai favorabilă.

Potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.” Pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise. Față de aceste dispoziții, instanța de apel constată că nu se impune reducerea pedepselor aplicate inculpaților A. R. P. și J. T. I. și nici o altă modalitate de executare decât cea în regim de deținere. În acest sens, se reține că inculpatul A. R. P. s-a folosit de funcția deținută la A.P.I.A. C.-S., aceea de director, acționând chiar împotriva intereselor instituției pentru a obține sume de bani în propriul folos, având inițiativa și atrăgându-l și pe inculpatul J. T. I. în acest demers. Ori o simplă pronunțare a soluției de condamnare, fără executarea efectivă a pedepsei nu ar avea aptitudinea de a conduce la reeducarea inculpaților, de a-i face să conștientizeze gravitatea conduitei lor și a preîntâmpina conduite similare din partea altor funcționari.

Astfel, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondate apelurile inculpaților A. R. P. și J. T. I. împotriva sentinței penale nr. 407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. va admite apelul formulat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. – S. T. Timișoara, va desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând, va reține încadrarea juridică a infracțiunii cumpărare de influență săvârșită de inculpatul J. T. I. ca fiind art. 6¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.p. în loc de art. 292 C.p. actual.

Va menține în rest dispozițiile hotărârii penale atacate.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 și alin.3 C.p.p

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile inculpaților A. R. P. și J. T. I. împotriva sentinței penale nr. 407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul formulat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. – S. T. Timișoara.

Desființează în parte sentința penală nr. 407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. și rejudecând:

Reține încadrarea juridică a infracțiunii cumpărare de influență săvârșită de inculpatul J. T. I. ca fiind art. 6¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.p. în loc de art. 292 C.p. actual.

Menține în rest dispozițiile hotărârii penale atacate.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă fiecare inculpat apelant la plata a câte 200 lei, cheltuieli judiciare parțiale către stat în apel; în rest, cheltuielile judiciare avansate de stat în calea de atac rămân în sarcina statului conform art. 275 alin. 3 C.p.p.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2014.

Președinte, Judecător,

A. N. L. Ani B.

Grefier,

A. J.

Red.AN /10.12.2014

Tehnored A.J. /2 ex/10.12.2014

Prima instanță: Trib.A.- F. V.

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 40/2014....		Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 866/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 883/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 37/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 40/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 34/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 147/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 139/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 210/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA