Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 34/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 34/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 03-02-2014
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 34/A
Ședința publică din 03 februarie 2014
PREȘEDINTE: V. S.
JUDECĂTOR: C. C.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror L. D..
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de partea responsabilă civilmente Asociația F. de Protecție a V. S. și inculpatul C. C. G. împotriva sentinței penale nr. 3340 din 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. F. D. pentru partea responsabilă civilmente recurentă, av. Oprișereanu M. pentru inculpatul recurent, lipsă fiind părțile civile intimată G. D. și S. C. M. de Urgență Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, în temeiul art. 9 alin.2, art.10 alin.2 din Legea nr. 255/2013, recalifică calea de atac din recurs în apel, urmând ca în temeiul art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cauza să se soluționeze în complet constituit din doi judecători.
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al părții responsabile civilmente apelante solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței Judecătoriei Timișoara și în rejudecare, reducerea cuantumului despăgubirilor materiale acordate părții civile pentru prejudiciul nepatrimonial, respectiv acordarea acestora în conformitate cu legea civilă și cu jurisprudența din România, iar suplimentar, respingerea cererii de despăgubire formulată de partea civilă cu privire la despăgubirile materiale solicitate pentru acoperirea daunei constând în avariile autoturismului înmatriculat cu nr._ pentru care aceasta nu este înregistrată ca proprietar și a cererii de despăgubire formulată de partea civilă S. C. M. de Urgență Timișoara.
Apărătorul ales al inculpatului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în rejudecare, în latură penală, reducerea pedepsei aplicate inculpatului sub minimul prevăzut de lege, iar în latură civilă, reducerea cuantumului daunelor materiale și morale pe care le apreciază ca fiind nedovedite în totalitate.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelurilor ca nefondate.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr. 8385/P/2012, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 06.06.2013 sub nr._, a fost trimis în judecată inculpatul C. C. G., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și alin. 4 Cod penal.
Prin sentința penală nr. 3340 din 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod proc. penală, a fost condamnat pe inculpatul C. C. - G., la:
- 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.
În baza art. 82 Cod penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 2(doi) ani și 6(șase) luni, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 359 Cpp, i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, 84 Cod penal, a căror nerespectare conduce la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1, lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 14 și 346 alin.1 Cpp, s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de către partea civilă S. C. M. de Urgență Timișoara.
În baza art. 14 și 346 alin.1 Cpp, raportat la art. 998, 999, Cod civil, art. 313 alin.1 L 95/2006, modificată prin OUG 72/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 372,350 lei cheltuieli de spitalizare a părții civile G. D., către partea civilă S. C. M. de Urgență Timișoara, sumă actualizată cu rata inflației, la data plății efective.
În baza art. 14 și 346 alin.1 Cpp, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de către partea civilă G. D..
În baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998, 999 Cod civil, art. 11 alin. 2 din Ordinul CSA nr. 1/2008, au fost obligați inculpatul și partea responsabilă civilmente F. de Protecție a V. S., să plătească părții civile G. D. următoarele sume de bani:
- 2277 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu medicamente, tratamente, etc.
-7060 Euro, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând valoarea de circulație la momentul accidentului a autoturismului proprietatea părții civile.
- 50 000 Euro, cu titlu de daune morale.
În baza art. 4 și 7 alin. 1 din L 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C. C.-G., în vederea introducerii profilelor genetice ale acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 193 alin.1 Cod proc. penală, a fost obligat inculpatul către partea civilă G. D. la plata sumei de 3963 lei cheltuieli judiciare – onorariu de avocat.
În baza art. 191 alin.1, Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 600 lei.
Analizând probele administrate atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de poliție la data de 06.07.2012 (f. 7-9) rezultă că, în ziua de 06.07.2012, în jurul orei 2130, inculpatul C. C.-G. a condus autoturismul marca Volkswagen Passat, cu nr. de înmatriculare_, pe Calea Torontalului din Timișoara, dinspre Bld. Cetății înspre Piața Consiliul Europei, pe banda a II-a.
Autoturismul marca Volkswagen Golf, cu nr. de înmatriculare_, condus regulamentar de partea civilă G. D., circula în același timp pe Calea Torontalului, pe banda a II-a, dinspre Piața Consiliul Europei.
La intersecția cu . cât și partea civilă aveau culoarea verde la semafor, astfel încât și-au continuat deplasarea pe direcția înainte. La un moment dat C. C.-G. a virat stânga, a pătruns pe contrasens, s-a redresat imediat paralel cu axul drumului și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul marca Volkswagen Golf condus regulamentar de G. D..
Impactul s-a produs pe banda a II-a a sensului de mers Piața Consiliul Europei - . de mers al părții civile).
În urma coliziunii G. D. a rămas încarcerată în autovehiculul marca Volkswagen Golf, cu picioarele prinse sub bord, fiind scoasă de un echipaj special al ambulanței.
Accidentul s-a soldat cu vătămarea corporală a părții civile și a inculpatului.
Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul Alcotest de organele de poliție sosite la fața locului, rezultatul fiind 0(zero) în ambele cazuri.
Conform raportului de prima expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 1993/16.08.2012 partea civilă G. D. a suferit leziuni care necesită pentru vindecare 85 zile îngrijiri medicale.
Potrivit suplimentului de raport de prima expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 2740/2012/31.01.2013 G. D. a suferit leziuni care necesită pentru vindecare 120 zile îngrijiri medicale.
Învinuitul C. C.-G. a încălcat dispozițiile art. 59 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată, care prevăd că „În intersecții, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligați să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează și care circulă din partea dreaptă.”
S-a mai arătat în rechizitoriu că, din verificările efectuate a rezultat că autoturismul marca Volkswagen Passat, cu nr. de înmatriculare_, nu avea încheiată la data de 06.07.2012 poliță de răspundere civilă auto.
În faza cercetării judecătorești, partea vătămată G. D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.584,68 lei și 8.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) cu titlu de daune materiale, din care suma de 2.584,68 lei reprezintă cheltuielile efectuate cu îngrijirea medicală, iar suma de 8.000 euro reprezintă contravaloarea estimată a autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare_ și cu suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de daune morale (încheierea din 19.09.2013).
În dovedirea pretențiilor civile, partea civilă a depus la dosar, în copie xerox, înscrisuri (f. 31-50), iar în temeiul art. 67 Cod procedură penală i-a fost încuviințată proba testimonială cu martorii B. M. (f. 105) și G. Hamid (f. 106).
Instanța, în temeiul art. 67 Cod procedură penală, a încuviințat părții civile G. D. proba cu expertiză medicală, proba fiind administrată.
S. C. M. de Urgență Timișoara s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 372,350 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare a părții civile G. G. (f. 68-69).
În drept, fapta inculpatului C. C.-G. care, la data de 06.07.2012, în jurul orei 2130, a condus autoturismul marca Volkswagen Passat, cu nr. de înmatriculare_, pe Calea Torontalului din Timișoara, la intersecția cu . pe sensul opus de mers, a intrat în coliziune cu autoturismul marca Volkswagen Golf, cu nr. de înmatriculare_, condus regulamentar de partea civilă G. D., și i-a cauzat acesteia leziuni ce necesită pentru vindecare 120 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C.P.
Astfel, G. D. a suferit vătămări ce au necesitat pentru vindecare un număr de 120 de zile de îngrijiri medicale, fiind incidente așadar dispozițiile art. 184 alin. 2 cu referire la art. 182 alin. 1 Cp, fapta învinuitului având drept rezultat o vătămare a integrității corporale ce a necesitat pentru vindecare mai mult de 60 zile de îngrijiri medicale.
În cauză sunt incidente și prevederile art. 184 alin. 4 Cp, vătămarea corporală a părții civile fiind consecința nerespectării de către învinuit a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere referitoare la conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul. În acest sens, rănirea părții civile G. D. a fost cauzată de încălcarea de către C. C.-G. a dispozițiilor art. 57 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată.
La individualizarea judiciara a pedepsei și a modalității de executare, instanța a avut vedere conținutul concret al faptei comise dar și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta săvârșită.
În latură civilă, instanța a obligat inculpatul și partea responsabilă civilmente F. de Protecție a V. S., să plătească părții civile G. D. următoarele sume de bani:
- 2277 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu medicamente, tratamente, etc. Aceste sume au fost dovedite cu documente fiscale.
-7060 Euro, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând valoarea de circulație la momentul accidentului a autoturismului proprietatea părții civile. La stabilirea valorii de înlocuire a autoturismului avariat în proporție de 100%, instanța a avut în vedere toate valorile furnizate de către societățile specializate service auto(vizând costul reparației), societățile de asigurare(vizând despăgubirea ca daună totală), societățile cu obiect de activitate comercializarea auto „second hand”(vizând prețul de achiziție autoturism similar). A fost exclusă varianta prețului de reparare, mult superioară celorlalte, instanța făcând o medie a valorilor oferite de către firmele de comercializare „second hand” (mult mai apropiate de varianta reală) și ofertele firmelor de asigurări auto.
- 50 000 Euro, cu titlu de daune morale. La stabilirea acestui cuantum al respectivelor daune acordate, instanța a avut în vedere următoarele aspecte: perioada de cca. 4 luni în care partea civilă, femeie în vârstă de 44 de ani a fost imobilizată la pat ; faptul că în prezent persoana nu este refăcută, prezentând o fractură cu segmente osoase desprinse în călcâi și fără posibilitatea de intervenție chirurgicală, existând pericolul real al producerii unei cangrene, din cauza zonei extrem de slab vascularizate ; posibilitățile foarte reduse de a depune efort fizic, limitarea drastică inclusiv a rezistenței la mers obișnuit ; imposibilitatea de a mai purta încălțăminte cu toc înalt ; limitarea până la excludere a vieții și evenimentelor sociale, obișnuite anterior, atât din cauza imposibilității fizice, dar în aceeași măsură și din cauza traumelor psihice, explicabile în foarte multe cazuri, în special la femeile preocupate atât de aspectul fizic, cât și de imaginea proprie în societate ; lipsa siguranței de sine, dovedită în prezenta cauză ; realitatea că, nici la acest moment partea civilă nu concepe să încerce să conducă un autoturism cu transmisie automată, pus la dispoziție ; încetarea definitivă a exercițiilor practicate anterior accidentului în propria sală de sport ; convingerea lipsei oricărei perspective de vindecare deplină, aspect care a generat noi traume psihice care au dus la căderea masivă a părului, fenomen apreciat ca fiind explicabil în urma unor astfel de traume. Pe baza acestor constatări și în concordanță și cu practica judiciară, instanța a apreciat ca justificat cuantumul daunelor morale anterior menționat.
Împotriva sentinței Judecătoriei Timișoara au declarat recurs care a fost recalificat în apel inculpatul C. C. și partea responsabilă civilmente F. de Protecție a V. S..
Inculpatul a criticat sentința în latura penală a cauzei sub aspectul cuantumului pedepsei și solicită reducerea acesteia sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere conduita avută în cursul procesului, este singurul întreținător de familie și nu are antecedente penale.
Sub aspectul laturii civile a cauzei a criticat sentința în ce privește acordarea daunelor materiale, arătând că acestea au fost apreciate greșit, fiind luate în considerare o . bonuri fiscale depuse de partea vătămată care nu au legătură cu traumatismele produse prin accident.
Se mai apreciază că și acordarea daunelor materiale în sumă de 7060 euro reprezentând contravaloarea autoturismului avariat nu este justificată, în condițiile în care partea vătămată nu este proprietara acestuia
În ce privește daunele morale acordate, le consideră exagerate și solicită reducerea acestora.
Partea responsabilă civilmente a criticat sentința pentru greșita obligare la plata cheltuielilor de spitalizare către S. C. M. de Urgență Timișoara, invocând Ordinul nr./2008 precum și la daunelor materiale și morale pe care le contestă sub aspectul cuantumului prea mare al acestora.
Se susține că despăgubirile civile acordate părții civile G. D. pentru avarierea autoturismul nu sunt justificate întrucât nu ea este proprietarul acestuia, ci soțul său.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.417 al.2 Cpp, se constată că apelurile inculpatului și părții responsabile civilmente sunt fondate doar în ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții vătămate, pentru următoarele considerente:
Din actele de la dosar se reține că partea vătămată G. D. în urma accidentului produs din vina inculpatului a suferit leziuni care necesită îngrijiri medicale de 120 de zile. Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că partea vătămată a fost imobilizată la pat 4 luni de zile, având nevoie de însoțitor pentru deplasare. Leziunile traumatice sunt localizate în special în zona călcâiului care presupune o fractură cu fragmente de os având în continuare dificultăți de mers.
Totodată în cauză s-a efectuat o expertiză medico-legală care a analizat starea de sănătate a părții vătămate, care a evidențiat o . leziuni localizate la genunchi și călcâi pentru a căror vindecare sunt necesare un număr de 120 de zile de îngrijiri medicale. Acest raport mai menționează că leziunile nu s-au concretizat într-o infirmitate sau pierderea unui organ sau simț și că pe viitor mai este nevoie de un tratament de recuperare funcțională, regim de viață adecvat, evitarea efortului fizic, frigului, umezelii, mersului și ortostatismului prelungit.
Curtea reține că daunele morale reprezintă compensații materiale acordate unei persoane ca urmare a cauzării unui prejudiciu constând în suferințe de ordin psihic și care sunt destinate să creeze condiții de viață care să aline într-o oarecare măsură suferințele cauzate.
Acest prejudiciu este determinat de săvârșirea unei fapte ilicite de către o persoană și care face ca posibilitățile de viață familială și socială a unei alte persoane să fie alterate.
Totodată, daunele morale acordate trebuie să prezintă un grad rezonabil de proporționalitate în raport cu intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, să asigure victimei o reparație de ordin moral de natură a compensa traumele psihice suferite, iar pe de altă parte, să nu constituie o îmbogățire fără justă cauză.
Raportat la aceste considerații și având în vedere suferințele cauzate părții vătămate din prezenta cauză, numărul de îngrijiri medicale, natura leziunilor, Curtea apreciază ca rezonabilă suma de 40.000 de euro și care este în măsură să asigure repararea prejudiciului moral cauzat acesteia.
În ce privește celelalte motive de apel formulate de inculpat și partea responsabilă civilmente, Curtea constată că sunt nefondate.
Referitor la plata cheltuielilor de spitalizare, F. de Protecție a V. S. a fost obligat la plata acestora în solidar cu inculpatul, având în vedere calitatea acestuia de parte responsabilă civilmente.
Prin Decizia nr.3/2010 dată într-un recurs în interesul, legii Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că în procesul penal, F. de protecție a V. străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate.
Prin urmare, având în vedere calitatea de parte responsabilă civilmente a Fonului în procesul penal, instanța de fond avea posibilitatea de obligare a acestuia singur la plata tuturor despăgubirilor civile către persoanele păgubite în urma accidentului produs în prezenta cauză, inclusiv în ce privește cheltuielile de spitalizare.
Cu privire la daunele materiale, se reține că partea civilă a făcut dovada prejudiciului cauzat reprezentând cheltuielile efectuate cu medicamente și tratamente, fiind depuse în acest scop la dosar o . documente fiscale.
Deși inculpatul susține că nu toate documentele fiscale depuse de partea civilă se referă la tratamentele efectuate ca urmare a leziunilor cauzate prin accident, nu face nici o precizare cu privire la categoria de documente fiscale care s-ar referi la tratarea altor tipuri de afecțiuni care nu au legătură cu cauza de față pentru ca acestea să fie analizate și eventual discutate în contradictoriu cu partea civilă pentru a se putea astfel verifica realitatea susținerilor.
În ce privește suma de 7060 euro, reprezentând contravaloarea autoturismului avariat în accident, Curtea apreciază aceasta partea civilă este îndreptățită la acordarea acestei sume chiar dacă autoturismul este înmatriculat doar pe numele soțului acesteia.
În opinia Curții, lipsa unui act privind dovada proprietății asupra unui bun mobil nu constituie un impediment pentru a solicita și a primi despăgubiri civile dacă acesta a fost avariat în perioada în care se afla în posesia sa.
În ce privește pedeapsa aplicată, Curtea apreciază că aceasta este adecvată cu pericolul social al infracțiunii, circumstanțele și împrejurările în care fapta a fost săvârșită, precum și cu circumstanțele personale a inculpatului .
Poziția procesuală a inculpatului de recunoaștere a infracțiunii, de colaborare cu organele de anchetă precum și lipsa antecedentelor penale au fost valorificate cu ocazia individualizării judiciare a pedepsei, astfel că pedeapsa aplicată de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării răspunde cerințelor scopului preventiv, coercitiv și educativ prevăzute de art.52 Cod penal.
Prin urmare, față de considerentele menționate mai sus, în baza art.321, pct.2 lit.a Cpp vor fi admise apelurile declarate de inculpatul C. C. și partea responsabilă civilmente F. de Protecție a V. S., se va desființa în parte, sub aspectul laturii civile, sentința apelată și rejudecând cauza se va dispune micșorarea de la 50.000 de euro la 40.000 de euro daunele morale la care a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să le plătească părții civile G. D..
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
Văzând și prevederile art.275 al.3 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.2 lit.a N Cpp admite apelurile declarate de inculpatul C. C. G. și partea responsabilă civilmente Asociația Fondului de Protecție a V. străzii împotriva sentinței penale nr. 3340/2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Casează în parte sub aspectul laturii civile sentința apelată și rejudecând cauza:
Micșorează de la 50.000 euro la 40.000 euro daunele morale la care a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să le plătească părții civile G. D..
Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.02.2014.
Președinte, Judecător,
V. S. C. C.
Grefier,
C. I.
Red. C.C./20.02.14
Tehnored. C.I./20.02.14
PI. – G. S. – Jud. Timișoara
| ← Luarea de mită. Art.289 NCP. Decizia nr. 963/2014. Curtea de... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
