ICCJ. Decizia nr. 1103/2004. Penal. Legea nr.678/2003. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1103/2004

Dosar nr. 83/2004

Şedinţa publică din 25 februarie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Buzău, prin sentinţa penală nr. 175 din 18 noiembrie 2003, a condamnat pe inculpatul W.R.G. la:

a) 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 şi art. 76 C. pen.;

b) 2 ani de închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) şi art. 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 şi art. 76 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., cele două pedepse au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute 2 ani de închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, cu aplicarea şi a art. 71 din acelaşi cod.

Inculpatul a fost menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenţia preventivă, de la 13 februarie 2003 până la zi.

De asemenea, inculpatul a fost obligat să plătească 50 milioane lei daune morale părţii civile B.R.D., 50 milioane lei părţii civile S.R.D., 5 milioane lei părţii civile F.S. şi 3 milioane lei cheltuieli judiciare statului.

De la inculpat a fost confiscată suma de 10.000 Euro obţinută din săvârşirea infracţiunii.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că, inculpatul a racolat, cazat şi transportat, în Italia şi Spania, mai multe fete, printre care şi două minore, pe care le-a obligat să se prostitueze, în folosul său.

Astfel, în luna aprilie 2002, inculpatul le-a acostat pe numitele F.S.I. şi M.I., cărora le-a promis că le poate duce în străinătate, unde să le ajute să se angajeze ca dansatoare în restaurant, ca recepţionere în hoteluri sau la barul său din Austria. În acest scop, inculpatul le-a întocmit actele necesare deplasării peste graniţă (paşapoarte) şi le-a dus în Italia –unde au fost obligate să se prostitueze în folosul său.

Văzând că poliţia italiană a sesizat ilegalitatea activităţii sale, inculpatul a dus fetele în Spania, unde le-a cazat într-un apartament cu el, le-a reţinut paşapoartele şi le-a obligat să continue a se prostitua, în folosul său.

Astfel, cele două fete au constatat că, în acelaşi scop, inculpatul a mai dus în Spania pe numitele V.C., B.R.D., S.R.D., R.L., R.A., M.I. şi R.G., pe care, de asemenea, le-a constrâns să practice prostituţia.

Din această activitate infracţională, inculpatul a obţinut un câştig de 10.000 de Euro.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă, partea vătămată F.S. şi inculpatul.

Parchetul cere majorarea pedepsei aplicate inculpatului.

Partea vătămată nu-şi motivează apelul şi nici nu se prezintă să-l susţină.

Inculpatul consideră că faptele sale nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracţiuni şi că, în orice caz, instanţa nu a audiat toate părţile vătămate şi toţi martorii din lucrări.

Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia penală nr. 546 din 10 decembrie 2003, admite apelul parchetului şi majorează, la câte 4 ani de închisoare, pedepsele aplicate inculpatului W.R.G., pentru infracţiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) şi art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 şi art. 76 C. pen., pedepse contopite, urmând ca inculpatul să execute 4 ani de închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi.

Detenţia preventivă a inculpatului a fost dedusă în continuare, până la zi.

Arestarea preventivă a inculpatului a fost prelungită, până la 17 ianuarie 2004.

Apelurile părţii civile F.S. şi al inculpatului au fost respinse, ca nefondate, cei doi apelanţi fiind obligaţi la câte 600.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, motivând că faptele sale nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracţiuni, că activitatea sa poate fi, cel mult, asimilată unei înlesniri a practicării prostituţiei sau unei tentative la infracţiunea de proxenetism şi că, în orice caz, i s-a aplicat o pedeapsă excesiv de severă.

Critica nu este întemeiată.

Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, pe care a calificat-o corespunzător, având în vedere recunoaşterile, parţiale, ale inculpatului W.R.G., coroborate cu declaraţiile lui P.V., participant la recrutarea şi obligarea fetelor să se prostitueze ale părţilor vătămate B.R.D., S.R.D., F.S.I. şi ale martorilor C.C., O.F., M.D., C.E., S.M., V.C., O.F., V.I., M.M., S.M., M.E., R.A., S.M., D.D., D.V. şi R.A., care l-a văzut pe inculpat „la lucru".

Din aceste declaraţii rezultă, cu prisosinţă, că inculpatul a săvârşit faptele pentru care a fost condamnat.

Instanţa de apel a dozat just pedeapsa aplicată inculpatului, ţinând seama de toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Nu sunt temeiuri ca această pedeapsă să fie redusă. Faptele inculpatului sunt numeroase şi grave, iar în cursul procesului el a avut o comportare nesinceră, încercând să răstălmăcească faptele comise.

Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.

Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Decizia atacată va fi menţinută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul W.R.G. împotriva deciziei penale nr. 546 din 10 decembrie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti.

Compută din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 13 februarie 2003 la 25 februarie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1103/2004. Penal. Legea nr.678/2003. Recurs