ICCJ. Decizia nr. 1259/2004. Penal. Art.209 pct.2 c.pen.ant. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1259/2004
Dosar nr. 315/2004
Şedinţa publică din 3 martie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 618 din 3 noiembrie 1959 a Tribunalului Militar Constanţa, inculpatul D.S. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare corecţională şi 3 ani interzicerea drepturilor, pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior.
Conform dispoziţiilor art. 25 pct. 6 din acelaşi cod, s-a dispus confiscarea totală a averii inculpatului.
S-a reţinut că, în perioada 1957 - 1959, în mod repetat, inculpatul a criticat regimul politic din România şi a elogiat modul de viaţă din statele capitaliste.
Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militară, prin Decizia penală nr. 3138 din 29 decembrie 1959, a respins recursul declarat de inculpat. Împotriva acestor hotărâri judecătoreşti, în temeiul art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate şi achitarea inculpatului D.S. în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., urmând a se înlătura şi pedeapsa complementară a confiscării averii.
În critica formulată, procurorul general arată că hotărârile instanţelor au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior.
Examinând recursul în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este întemeiat.
Potrivit art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, constituia infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale fapta de a face propagandă, agitaţie sau de a întreprinde orice acţiuni pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de guvernământ democratice sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului.
Din analiza textului de lege menţionat rezultă că acţiunile care constituiau latura obiectivă a infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale trebuia să aibă aptitudinea de a periclita valorile sociale ocrotite: ordinea socială, forma de guvernământ, securitatea statului.
Din materialul probator administrat în cauză rezultă că activitatea desfăşurată de inculpatul D.S. a constat doar în comentarii cu caracter critic şi denigrator la adresa regimului politic, el manifestându-şi nemulţumirea faţă de nivelul de trai scăzut şi măsurile economice dispuse de guvern.
Faţă de colegii săi de muncă de la Cooperativa S. Odobeşti, inculpatul s-a exprimat elogios faţă de modul de viaţă capitalist, considerat mai eficient.
Prin urmare, prin conţinutul lor concret, acţiunile inculpatului, constând în discuţii făcute la locul de muncă, cu caracter defăimător la adresa regimului politic, nu erau apte să determine schimbarea ordinii sociale ori să pericliteze securitatea statului.
În consecinţă, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, Curtea urmează să admită recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., să dispună achitarea inculpatului D.S. cu privire la această infracţiune.
Pedeapsa complementară a confiscării averii inculpatului va fi înlăturată.
Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând şi dispoziţiile art. 4141 C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 618 din 13 noiembrie 1959 a Tribunalului Militar Constanţa şi deciziei penale nr. 3138 din 29 decembrie 1959 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară, Colegiul de recurs, privind pe inculpatul D.S.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpatul D.S., pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior.
Înlătură pedeapsa complementară a confiscării averii inculpatului.
Onorariul de avocat, în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1258/2004. Penal. Art.217 alin.4 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 126/2004. Penal. întreruperea executării... → |
|---|
