ICCJ. Decizia nr. 1252/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1252/2004
Dosar nr. 369/2004
Şedinţa publică din 3 martie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 296 din 15 octombrie 2003, Tribunalul Suceava i-a condamnat pe inculpaţii:
- N.M.;
- în baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., la 2 ani şi 10 luni închisoare.
În temeiul art. 39 alin. (1) C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1588 din 5 octombrie 1998 a Judecătoriei Suceava, definitivă prin Decizia penală nr. 811 din 10 iulie 2000 a Curţii de Apel Suceava.
- în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 75 lit. c), art. 74 alin. (2), art. 76 lit. b), toate C. pen., la 5 ani închisoare.
În temeiul art. 39 alin. (1) C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani din sentinţa penală nr. 1588/1998 a Judecătoriei Suceava.
- în baza art. 241 alin. (1) C. pen., la 2 luni închisoare.
În temeiul art. 40 C. pen., a contopit această pedeapsă cu cea de 2 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 1588/1998 a Judecătoriei Suceava.
Conform art. 36 alin. (1) C. pen., raportat la art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Decizia penală nr. 449/2002 a Tribunalului Suceava cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
Au fost deduse reţinerea şi arestarea preventivă din perioadele 7 mai 1996 – 16 mai 1996, 4 februarie 2000 – 5 martie 2000, 16 martie 2001 – 22 februarie 2002 şi de la 3 aprilie 2003 la zi.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului.
- N.A.C.;
- în baza art. 26, raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., la un an închisoare;
- în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen., art. 109 C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., la 2 ani şi 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute 2 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani şi 6 luni termen de încercare, stabilind şi măsurile de supraveghere conform art. 863 alin. (1) C. pen.
S-a luat act de faptul că părţile vătămate nu s-au constituit părţi civile.
A fost confiscată de la inculpatul N.M. suma de 306.000 lei, iar de la inculpatul N.A. suma de 26.000 lei.
Inculpaţii au fost obligaţi, fiecare, la plata cheltuielilor judiciare către stat şi a onorariilor pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, avansate din fondul Ministerului Justiţiei.
Instanţa a reţinut, în fapt, că inculpatul N.A.C., elev la Liceul Industrial Suceava şi cazat la căminul instituţiei l-a cunoscut pe inculpatul N.M., persoană cu antecedente penale, care l-a atras la săvârşirea de fapte de încălcare a legii.
Astfel, în seara de 25 noiembrie 2002, îmbrăcat în uniformă de gardian public, procurată de la un prieten, inculpatul N.M., însoţit de minorul inculpat N.A., a mers la chioşcul SC A.F. SRL din municipiul Suceava, solicitând 5 pachete ţigări Kent şi 5 pachete ţigări Marlboro.
Profitând de încrederea vânzătorului, care i le-a remis înainte de achitarea preţului, inculpatul N.M. a plasat ţigările inculpatului minor şi au părăsit chioşcul în fugă.
Prejudiciul cauzat este în sumă de 280.000 lei.
În continuare, în aceeaşi seară, cei doi inculpaţi au intrat în magazinul SC T. SRL Suceava, unde au comandat produse în valoare de 1.025.000 lei, pe care le-au pus în 3 sacoşe, după care inculpatul N.M. l-a trimis pe inculpatul N.A. să le ducă la maşină.
Vânzătoarea S.M. s-a opus, întrucât produsele nu fuseseră achitate, astfel că sacoşele au fost lăsate în incintă, iar inculpatul minor a ieşit în stradă, urmărind ce se întâmplă.
Inculpatul N.M., prin surprindere, a luat cele 3 sacoşe şi a încercat, în forţă, să părăsească magazinul, izbind-o pe partea vătămată S.M., care se aşezase la uşă în mod preventiv.
În sprijinul acesteia au intervenit şi celelalte două vânzătoare, şi în conflictul avut, sacoşele s-au rupt, marfa s-a împrăştiat pe jos iar o sticlă cu vin s-a spart.
Văzând ce se întâmplă, inculpatul N.A. a reintrat în magazin şi a sustras de pe jos un ciorchine cu banane în valoare de 52.000 lei.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul N.M. a declarat apel, invocând nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei pentru greşita reţinere a infracţiunii de tâlhărie, nefolosind violenţa la săvârşirea faptei, precum şi pentru individualizarea pedepsei, apreciată ca severă.
Prin Decizia penală nr. 6 din 5 ianuarie 2004, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, constatând că hotărârea este temeinică şi legală.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpat, nemotivat în scris şi nesusţinut oral, inculpatul lipsind de la judecată, decât prin apărătorul desemnat din oficiu, care a cerut reducerea pedepsei.
În consecinţă, Înalta Curte va examina hotărârea atacată numai în raport cu cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., pot fi luate în considerare din oficiu.
În aceste limite, se constată că recursul inculpatului N.M. este nefondat.
Situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţe şi se întemeiază pe materialul procesual-penal probator administrat legal în cursul urmăririi penale şi în cel al judecăţii.
Vinovăţia inculpaţilor este cert stabilită şi rezultă fără echivoc din declaraţiile martorilor D.L., vânzător, care descrie împrejurările în care inculpatul N.M., după dialogul cu o altă persoană, a dispărut în fugă cu ţigările, fără să le plătească, S.M., P.Z., F.G., care descriu actele de violenţă, conţinând în tragere de sacoşe, izbirea şi lovirea vânzătoarei S.M. peste mână pentru a o înlătura de la uşă, coroborate cu declaraţiile ambilor inculpaţi prin care recunosc parţial, respectiv negând să fi comis acte de violenţă.
Încadrarea juridică este legală.
La stabilirea pedepsei pentru fiecare infracţiune, precum şi a celei rezultante, urmare şi ajustiţiunilor juridice de includere şi a pedepselor pronunţate în alte cauze, s-a ţinut seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), inclusiv şi mai ales de singura realitate favorabilă inculpatului, respectiv vârsta de până la 25 ani, în raport de care s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. (2) C. pen.
Pedeapsa, astfel cum a fost aplicată, este justificată şi necesară realizării scopului prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.
Întrucât nu se constată incidenţa, în cauză, a vreunuia dintre cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu, recursul inculpatului urmează să fie respins, ca nefondat.
În cursul judecăţii în recurs inculpatul s-a aflat în stare de libertate, fiind liberat condiţionat din locul de deţinere la data de 22 noiembrie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.M. împotriva deciziei penale nr. 6 din 5 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1251/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1254/2004. Penal → |
|---|
