ICCJ. Decizia nr. 1442/2004. Penal. Revizuire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1442/2004
Dosar nr. 340/2004
Şedinţa publică din 12 martie 2004
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1047 din 3 noiembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnatul R.A. ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
R.A. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 998/2002 a Tribunalului Bucureşti la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
S-a mai reţinut că motivele invocate de condamnat (neaudierea părţii vătămate şi reindividualizarea pedepsei) nu se regăsesc printre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 755/ A din 11 decembrie 2003 a respins apelul formulat de condamnat.
Împotriva acestei decizii revizuientul a declarat recurs prin care a reiterat motivele invocate în cererea introductivă şi în apel.
Recursul nu este fondat.
Art. 394 C. proc. pen., enumeră limitativ cazurile în care se poate solicita revizuirea unei sentinţe penale. Printre cele cinci motive expres arătate de textul de lege mai sus menţionat nu se regăsesc cele două motive de revizuire invocate de condamnat. Neaudierea părţii vătămate G.V. nu constituie o împrejurare nouă, care să nu fi fost dezbătută cu ocazia soluţionării cauzei, iar individualizarea pedepsei nu reprezintă o problemă care să facă obiectul unei cereri de revizuire.
În raport de considerentele arătate, recursul declarat de condamnat nu este fondat şi va fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul R.A. împotriva deciziei penale nr. 755/ A din 11 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1441/2004. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1443/2004. Penal. Contopire pedepse. Recurs → |
---|