ICCJ. Decizia nr. 1780/2004. Penal. Revizuire. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1780/2004

Dosar nr. 761/2004

Şedinţa publică din 31 martie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 1174 din 12 martie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul C.V. în temeiul dispoziţiilor art. 394 C. proc. pen.

Condamnatul a fost obligat să plătească statului suma de 400.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în fapt, următoarele:

Prin sentinţa nr. 706 din 23 decembrie 1999 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, revizuientul C.V. a fost condamnat la pedeapsa de 25 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

În considerentele hotărârii se arată că, în seara zilei de 12 mai 1998, împreună cu coinculpatul P.D., C.V. i-a aplicat minorului N.F. mai multe lovituri de o intensitate deosebită în zona cefalică a corpului, după care a lăsat victima în agonie, aceasta decedând în dimineaţa zilei de 13 mai 1998.

Sentinţa penală a rămas definitivă prin admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, dispunând prin Decizia nr. 132 din 20 martie 2000 ca inculpatul C.V. să fie condamnat la detenţie pe viaţă. Apelul inculpatului a fost respins ca nefondat.

Decizia penală a rămas definitivă prin nerecurare.

În motivarea cererii sale de revizuire, condamnatul C.V. a susţinut că în cauza penală în care a fost cercetat şi condamnat s-au săvârşit mai multe abuzuri, el neavând cunoştinţă de învinuirea care i s-a adus. Totodată, a solicitat reaudierea sa şi readministrarea întregului probatoriu.

Instanţa de fond a constatat că motivele invocate de condamnat nu se încadrează în cazurile de revizuire expres şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 52 din 29 ianuarie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul-condamnat.

Împotriva acestei decizii, condamnatul C.V. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia şi revizuirea hotărârilor pronunţate pentru a se proceda la reaudierea sa.

Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat.

Art. 394 C. proc. pen., prevede cazurile de revizuire din analiza cărora rezultă că motivul invocat de recurentul-revizuient C.V. nu se înscrie între cele limitativ şi expres statuate.

Pentru aceste motive, recursul declarat de condamnatul-revizuient este nefondat şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient C.V. împotriva deciziei penale nr. 52 din 29 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti secţia a II a penală.

Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 martie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1780/2004. Penal. Revizuire. Recurs