ICCJ. Decizia nr. 2107/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2107/2004
Dosar nr. 1017/2004
Şedinţa publică din 20 aprilie 2004
Deliberând asupra cauzei penale de faţă;
Din actele dosarului, rezultă următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 370 din 10 decembrie 2003 pronunţată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. 7393/2003, s-a respins cererea formulată de condamnatul D.V., pentru revizuirea sentinţei penale nr. 242/2002, pronunţată de Tribunalul Arad, în dosarul penal nr. 4382/2002 şi a fost obligat la plata a 400.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că motivele invocate nu se încadrează, în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.
Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, prin Decizia penală nr. 26/A/2004, pronunţată în dosarul penal nr. 194/P/2004, a respins ca nefondat apelul condamnatului întrucât instanţa, în mod corect a respins cererea sa de revizuire.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, condamnatul a declarat recurs, considerând că este justificată admiterea acestuia şi casarea ambelor hotărâri, fiind nelegale şi netemeinice, faţă de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.
Recurentul a solicitat în final admiterea cererii de revizuire şi rejudecarea cauzei, cu reţinerea pentru sine a stării de legitimă apărare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând hotărârea atacată şi sentinţa în raport de critica formulată, constată următoarele:
Condamnatul a primit o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor. În cererea de revizuire a solicitat, în vederea admiterii acesteia, audierea martorilor: R.I., B.E., V.I., I.D. şi I.H., pentru a se stabili că s-a aflat în stare de legitimă apărare.
Din referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad a rezultat că martorii au fost audiaţi, dar şi-au menţinut declaraţiile anterioare, date în faza de urmărire penală şi instanţă.
Dispoziţiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., vizează situaţia în care „s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei".
Condamnatul nu poate pretinde că la data soluţionării cauzei nu a ştiut că a fost în legitimă apărare şi de altfel, martorii au fost audiaţi, confirmând contrariul acestei stări.
Aşa fiind, în mod legal şi temeinic instanţele au pronunţat, respingerea cererii de revizuire.
Având în vedere netemeinicia motivului de casare, recursul apare ca nefondat, urmând a fi respins, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu aplicarea art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.V., împotriva deciziei penale nr. 26 din 21 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2104/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2109/2004. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
