ICCJ. Decizia nr. 2145/2004. Penal. Conf.comp.. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2145/2004
Dosar nr. 1326/2004
Şedinţa publică din 21 aprilie 2004
Asupra conflictului de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţie la executare înregistrată la Tribunalul Alba sub nr. 5204/2003, condamnatul M.V.C. a solicitat reducerea pedepsei aplicată prin sentinţa penală nr. 246/1997 a Tribunalului Alba, urmare a aplicării legii mai favorabile.
Prin sentinţa penală nr. 213/2003, Tribunalul Alba a declinat competenţa de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, reţinând că, potrivit art. 460 alin. ultim C. proc. pen., competenţa de soluţionare a acestei cereri îi revine instanţei locului de detenţie corespunzătoare în grad cu instanţa de executare.
Prin sentinţa penală nr. 441 din 2 decembrie 2003, Tribunalul Gorj a declinat competenţa judecării contestaţiei la executare în favoarea Tribunalului Bucureşti, reţinând că la data de 2 decembrie 2003, contestatorul se afla în Penitenciarul Bucureşti-Jilava.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, sub nr. 6258/2003.
În cursul judecării contestaţiei la executare, Penitenciarul Bucureşti – Jilava a comunicat că M.V.C. a fost transferat în Penitenciarul Târgu Jiu, aspect ce a determinat invocarea din oficiu a excepţiei necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti.
În atare situaţie, prin sentinţa penală nr. 235 din 18 februarie 2004, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
S-a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi s-a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
S-a motivat că, potrivit art. 460 alin. (2) C. proc. pen., competentă să se pronunţe asupra contestaţiei la executare este instanţa de executare sau instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, Tribunalul Bucureşti nefiind nici una din aceste instanţe.
În examinarea conflictului de competenţă negativ creat în speţă se constată următoarele:
Condamnatul M.V.C. a formulat la 8 august 2003 din Penitenciarul Târgu Jiu, unde se afla în executarea pedepsei de 11 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 246/1997 de Tribunalul Alba, pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen., o contestaţie la executare.
Contestaţia la executare avea în vedere aplicarea legii penale mai favorabile, în condiţiile art. 15 C. pen.
Într-o astfel de situaţie, art. 458 alin. (2) C. proc. pen., stabileşte competenţa de soluţionare a acestei cereri, distingând, după cum, cauza se află la instanţa de executare sau dacă, cel condamnat se află în executarea pedepsei a cărei reducere se solicită pe această cale procesuală.
În speţă, aşa cum s-a arătat mai sus, textul nu stabileşte o competenţă alternativă a instanţei care urmează să soluţioneze o asemenea cerere şi cum la data formulării contestaţiei la executare, fondată pe dispoziţiile art. 458 C. proc. pen., inculpatul se afla în executarea pedepsei de 11 ani şi 6 luni închisoare la Penitenciarul Târgu Jiu, competenţa de soluţionare a cauzei aparţinea Tribunalului Gorj, în calitate de instanţă corespunzătoare în grad şi în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere unde condamnatul execută pedeapsa.
Aşa fiind, în temeiul art. 43 C. proc. pen., se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, care va examina îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, în ce priveşte cererea formulată, urmând a se pronunţa şi asupra petiţiei din 25 septembrie 2003, formulată de condamnat din Penitenciarul Târgu Jiu, aflată în dosarul nr. 2592/2003 al Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de judecare a cauzei privind pe condamnatul M.V.C., în favoarea Tribunalului Gorj.
Trimite dosarul acestei instanţe.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a condamnatului, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2135/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2147/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
