ICCJ. Decizia nr. 2109/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2109/2004
Dosar nr. 1086/2004
Şedinţa publică din 20 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 1093 din 2 decembrie 2003, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 156/1997 pronunţată de aceeaşi instanţă prin care C.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 20 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu şi tâlhărie, fapte prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. şi art. 211 alin. ultim C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a motivat că cererea de revizuire a sentinţei prin care se urmăreşte redozarea pedepsei pe motiv că fapta a fost săvârşită în stare de provocare circumstanţa atenuantă legală prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., nu se încadrează în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., care prevăd limitativ cauzele pentru care o hotărâre penală definitivă poate fi revizuită.
Apelul declarat de condamnatul revizuent a fost respins prin Decizia nr. 32/ A din 21 ianuarie 2003, pronunţată de secţia a II-a penală de la Curtea de Apel Bucureşti.
Nemulţumit de această hotărâre, în termenul legal, prin cererea trimisă din penitenciar, condamnatul a declarat recurs şi a cerut reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 394 lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei în alte situaţii expres şi limitativ enumerate la lit. b) şi e) din acelaşi articol.
Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Săvârşirea infracţiunii în condiţiile scuzei provocării, circumstanţa atenuantă legală nu se încadrează în dispoziţiile sus-citate, ea trebuind să fie invocată pe cale de apărare în proces, dovedită şi obligatorie pentru instanţele care au judecat în fond, apel şi recurs atunci când se constată existenţa ei.
Pe calea revizuirii, cale extraordinară de atac, nu se poate reduce pedeapsa definitiv aplicată, revizuirea fiind mijlocul procesual prin care pot fi atacate hotărârile judecătoreşti definitive care conţin grave erori judiciare aşa cum a reţinut şi instanţa de apel.
Aşa fiind, constatând că hotărârile supuse recursului sunt legale şi temeinice urmează ca în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul să fie respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 32 din 21 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II penală.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2107/2004. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2131/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs → |
|---|
