ICCJ. Decizia nr. 2135/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2135/2004
Dosar nr. 726/2004
Şedinţa publică din 21 aprilie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 542 din 30 octombrie 2003, pronunţată de Tribunalul Galaţi s-a dispus condamnarea:
1. inculpatului minor Z.C. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 99, art. 74 lit. a), cu referire la art. 76 lit. c) C. pen. (faptele din 1 mai – 4 iunie 2003), în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
2. inculpatului D.G. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 lit. c), cu referire la art. 76 lit. e) şi art. 80 C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen.;
- 2 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 lit. c), cu referire la art. 76 lit. e) şi art. 80 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 221 C. pen. (fapta din 20 mai 2003).
S-au contopit pedepsele aplicate acestui inculpat şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare, sporită la 3 ani şi 7 luni închisoare.
În baza art. 61 alin. (1), teza II C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul neexecutat de 150 zile închisoare din pedeapsa de un an şi 5 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 827 din 22 martie 2002 a Judecătoriei Galaţi, definitivă la 23 iulie 2002, prin Decizia penală nr. 728 din 28 iunie 2002 a Tribunalului Galaţi.
S-a făcut şi aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.;
3. inculpatului I.I.D. la pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c), art. 74 – art. 76 C. pen. şi art. 80 C. pen.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul neexecutat de 196 zile închisoare, din pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 407 din 13 noiembrie 2001 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin Decizia penală nr. 5041 din 21 noiembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, rest care a fost contopit în pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP);
4. inculpatului M.L. la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) cu art. 75 lit. c), art. 74 şi art. 76 C. pen. şi art. 80 C. pen.
5. inculpatului V.F. la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 99, art. 109, art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare, prevăzut de art. 82 C. pen., cu referire la art. 110 C. pen., respectiv de 2 ani.
S-a dispus obligarea inculpaţilor Z.C., I.I.D. şi D.G., în solidar în ce priveşte pe inculpatul Z.C. cu părţile responsabile civilmente Z.M. şi Z.I., la plata sumei de 5.400.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea vătămată M.V.
A constatat că părţile vătămate V.D., G.I., D.R. şi B.A. nu s-au constituit părţi civile în prezenta cauză.
Pe baza probelor administrate, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
1. În ziua de 1 mai 2003, inculpaţii D.G., I.I.D. şi Z.C. au văzut la partea vătămată M.V., 10 ani, aflată în zona parcului de pe str. Brăilei, un lănţişor şi o brăţară de aur şi s-au hotărât să le sustragă.
În timp ce inculpatul D.G. a ameninţat-o, inculpatul minor Z.C. a desfăcut brăţara şi lanţul din aur pe care le-a dat inculpatului I.I.D.
Inculpatul D.G. a amanetat cele două bijuterii, obţinând suma de 3.200.000 lei pe care toţi au împărţit-o.
2. La 20 mai 2003, orele 16,00, inculpatul minor Z.C. şi inculpatul I.I.D., văzând că partea vătămată V.D. avea la gât un lănţişor de aur, au urmărit-o pe str. Cristofor Columb. Când inculpatul minor a ajuns în dreptul părţii vătămate, i-a smuls lănţişorul de la gât, după care au fugit.
Lănţişorul a fost amanetat de D.G. care a reţinut 100.000 lei din suma de 867.644 lei obţinută, iar diferenţa a fost împărţită între Z.C. şi I.I.D.
3. La 31 mai 2003, orele 15,00, inculpatul minor Z.C. a smuls un lănţişor de aur de la gâtul părţii vătămate G.I.. Lănţişorul a fost amanetat de martorul N.G. pentru suma de 1.530.000 lei pe care a dat-o inculpatului minor, primind de la acesta 50.000 lei.
4. În ziua de 3 iunie 2003, inculpatul minor Z.C. şi inculpatul M.L. au mers în zona discotecii M., cu scopul de a sustrage lănţişoare din aur. Văzând că partea vătămată D.R. are un lănţişor de aur, inculpaţii au intrat cu acesta în discuţie, l-au însoţit într-un loc retras, unde minorul Z.C. i-a smuls lănţişorul de la gât, după care au fugit.
Inculpatul M.L. a amanetat lănţişorul cu suma de 1.600.000 lei şi au împărţit-o în mod egal.
5. La 4 iunie 2003, în jurul orei 10,00, inculpatul minor V.F. a acceptat propunerea inculpatului minor Z.C. de a-l însoţi pentru a sustrage lănţişoare din aur.
Inculpaţii au urmărit pe partea vătămată B.A. şi în timp ce inculpatul minor V.F. a asigurat paza, inculpatul minor Z.C. i-a smuls acestuia de la gât lănţişorul din aur.
Cei doi inculpaţi, împreună cu inculpatul M.L., au fost surprinşi de poliţie în timp ce încerca să amaneteze lănţişorul sustras.
Prin Decizia penală nr. 725 din 17 decembrie 2003, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii D.G. şi M.L.
Împotriva acestor hotărâri, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi inculpatul M.L.
Prin motivele scrise, cât şi oral, parchetul a susţinut în esenţă următoarele:
- netemeinicia hotărârilor celor două instanţe sub aspectul individualizării pedepsei aplicate fiecărui inculpat şi a modalităţii de executare stabilită pentru inculpatul minor V.F., în contextul împrejurărilor de fapt şi de drept reţinute, s-a solicitat înlăturarea circumstanţelor atenuante pentru inculpatul Z.C., D.G. şi I.I.D. şi în consecinţă majorarea pedepselor la limitele minime legale, majorarea pedepsei pentru M.L. şi înlăturarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. pentru inculpatul V.F.
Recurentul inculpat M.L. a criticat hotărârile numai cu privire la individualizarea pedepsei aplicate şi în raport de atitudinea procesuală sinceră, a cerut reducerea pedepsei.
Criticile formulate de recurenţi vor fi examinate în raport de prevederile cazului de casare înscris în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se că acestea sunt supuse casării pentru considerentele de fapt şi de drept care urmează.
În mod nejustificat, instanţele au reţinut şi respectiv, menţinut circumstanţe judiciare atenuante în favoarea inculpaţilor Z.C. şi D.G., primul inculpat având iniţiativa comiterii actelor materiale de tâlhărie, săvârşite în majoritate în grup, chiar asupra unei părţi vătămate în vârstă de 10 ani, cel de-al doilea inculpat recidivist, în antecedentele sale aflându-se două condamnări pentru fapte de aceeaşi natură.
În contextul comiterii unor infracţiuni continuate şi calificate de tâlhărie de inculpatul Z.C. şi de două activităţi infracţionale (tâlhărie şi tăinuire) de către inculpatul D.G., de limitele legale sancţionatoare, de datele ce caracterizează persoana acestor inculpaţi (inculpatul Z.C., o fire violentă şi comportare necorespunzătoare la şcoală şi insuficient supravegheat de familie, iar inculpatul D.G., cu o atitudine procesuală nesinceră) pedepsele aplicate trebuiau să reflecte aceste circumstanţe şi să fie stabilite la limita minimă legală şi nu sub această limită.
În ce priveşte pedepsele aplicate inculpaţilor I.I.D., M.L. şi V.F., în mod corect instanţele au reţinut în privinţa acestora circumstanţe judiciare personale atenuante, dar au redus cu mult sub limita minimă legală, pedepsele aplicate inculpaţilor I.I.D. şi M.L.
Astfel, deşi inculpatul I.I.D. nu este recidivist, el are în antecedente o condamnare în minoritate pentru o tâlhărie, iar împreună cu ceilalţi inculpaţi a participat la două acte materiale de tâlhărie calificată dat şi în condiţiile agravantei înscrisă în art. 75 lit. c) C. pen. Acelaşi inculpat a avut pe parcursul procesului o poziţie oscilantă, toate aceste împrejurări justificând stabilirea unei pedepse într-un cuantum situat imediat sub limita minimă legală.
Chiar dacă în privinţa recursului inculpatului M.L. se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante în raport de participarea şi de atitudinea procesuală sinceră, totuşi cuantumul pedepsei aplicate nu reflectă pericolul social al faptei comisă, al limitelor de pedeapsă ridicate, al numeroaselor agravante în care a comis activitatea infracţională, aşa încât, nu se justifică o coborâre a pedepsei până aproape de limita prevăzută de art. 76 lit. b) C. pen.
În considerarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), se va proceda la majorarea cuantumului pedepsei aplicate acestui inculpat, menţinând însă dispoziţiile art. 74 – art. 76 C. pen.
Pentru aceleaşi considerente, critica privind reducerea pedepsei formulată de inculpatul M.L. este nefondată şi potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de acesta se va respinge, ca nefondat.
Întemeiată este şi critica formulată de parchet referitor la greşita modalitate de executare a pedepsei aplicată inculpatului minor V.F.
Astfel, acceptând să însoţească pe inculpatul minor Z.C. pentru a sustrage lănţişoare, asigurând în concret paza pentru ca inculpatul Z.C. să sustragă, pe timp de zi şi în loc public, lănţişorul părţii vătămate B.A., inculpatul V.F. a comis o complicitate la infracţiunea de tâlhărie, în formă calificată, faptă pedepsită de lege (în situaţia minorilor) cu o pedeapsă între 3 ani şi 6 luni închisoare şi 7 ani şi 6 luni închisoare.
Aplicând inculpatului minor o pedeapsă minimă de 8 luni închisoare, în condiţiile art. 74 – art. 76 C. pen., în considerarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţele trebuiau să dispună executarea acestei pedepse în regim de detenţie pentru realizarea cerinţelor art. 52 C. pen.
Pentru totalitatea argumentelor expuse, în cauză nu s-a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor, ceea ce atrage casarea sub acest aspect a hotărârilor, prin admiterea recursului declarat de parchet în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.
În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa din pedepsele astfel stabilite, timpul reţinerii şi arestării preventive.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 725 din 17 decembrie 2003 a Curţii de Apel Galaţi.
Casează hotărârea atacată, precum şi sentinţa penală nr. 542 din 30 octombrie 2003, pronunţată de Tribunalul Galaţi, numai cu privire la pedepsele aplicate inculpaţilor.
1. Înlătură dispoziţiile art. 74 – art. 76 C. pen., pentru inculpaţii D.G. şi Z.C.
Înlătură dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., în ce priveşte pe inculpatul D.G. şi repune pedepsele în individualitatea lor, precum şi sporurile pentru inculpaţii D.G. şi I.I.D.
Majorează pedepsele aplicate inculpaţilor, după cum urmează:
Pentru inculpatul D.G.:
- de la 3 ani şi 6 luni închisoare, la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen.;
- de la 2 luni închisoare, la un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 221 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte cele 2 pedepse aplicate inculpatului şi dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
Menţine dispoziţiile art. 61 alin. (1) teza a III-a C. pen. şi contopeşte pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, stabilită prin prezenta hotărâre, cu restul neexecutat de 150 zile închisoare din pedeapsa de un an şi 5 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 827 din 22 martie 2002 a Judecătoriei Galaţi, definitivă la data de 23 iulie 2002 prin Decizia penală nr. 728 din 28 iunie 2002 a Tribunalului Galaţi, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.
Face aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Deduce din pedeapsa aplicată acestui inculpat, perioada arestării preventive de la 5 iunie 2003 la 21 aprilie 2004.
Pentru inculpatul M.L.:
- de la un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 74 şi art. 76 C. pen., la 3 ani închisoare.
Face aplicarea art. 71 şi art. 74 C. pen.
Pentru inculpatul I.I.D.
- de la 3 ani şi 8 luni închisoare, la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 74 – art. 76 C. pen.
Menţine dispoziţiile art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen. şi contopeşte în această pedeapsă restul neexecutat de 196 zile închisoare din pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 407 din 13 noiembrie 2001 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin Decizia penală nr. 5041 din 21 noiembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie şi dispune să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Deduce din pedeapsa aplicată acestui inculpat, perioada arestării preventive de la 5 iunie 2003 la 21 aprilie 2004.
Pentru inculpatul Z.C.:
- de la 2 ani şi 6 luni închisoare, la 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 99 şi art. 109 C. pen.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Deduce din pedeapsa aplicată acestui inculpat, perioada arestării preventive de la 5 iunie 2003 la 21 aprilie 2004.
Înlătură dispoziţiile art. 81 şi 110 C. pen., privind pe inculpatul V.F. şi dispune ca acesta să execute pedeapsa de 8 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), cu referire la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi art. 109 C. pen., art. 74 – art. 76 C. pen., în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 5 iunie 2003 la 17 septembrie 2003.
Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.L., împotriva deciziei penale sus-menţionată.
Obligă pe acest inculpat să plătească statului 800.000 lei, cheltuieli judiciare.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi D.G., I.I.D. şi V.F., în sumă de câte 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2131/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2145/2004. Penal. Conf.comp.. Stabilirea... → |
---|