ICCJ. Decizia nr. 2231/2004. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2231/2004
Dosar nr. 4/2004
Şedinţa publică din 23 aprilie 2004
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 58/ PI din 10 decembrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara a fost respinsă plângerea formulată de petiţionarul I.A. ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
I.A. a solicitat cercetarea preşedintelui Judecătoriei Lugoj pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanei (art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)) şi hărţuire, deoarece sentinţa penală nr. 338/2003, pronunţată de preşedintele instanţei menţionate a fost infirmată de Tribunalul Timiş, iar soluţia de respingere a plângerii de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara este nelegală.
Plângerea adresată parchetului a fost respinsă prin rezoluţia nr. 1817/VIII/I din 17 octombrie 2003, deoarece din verificările efectuate s-a constatat că nu sunt indicii de comitere a vreunei fapte de natură penală de către magistratul care a pronunţat sentinţa. S-a mai reţinut că plângerea înaintată de petiţionar în baza art. 278 C. proc. pen., împotriva soluţiei de respingere a plângerii sale de către parchet este nefondată, deoarece soluţia de încetare a procesului penal pronunţată prin sentinţa penală nr. 338/2003 a Judecătoriei Lugoj nu a rămas definitivă în aşa fel încât prin aceasta să se fi adus vreo vătămare intereselor petentului, de vreme ce prin Decizia tribunalului această sentinţă a fost casată, iar cauza a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Împotriva acestei sentinţe, petiţionarul a declarat recurs, învederând că probele administrate evidenţiază existenţa abuzului şi a solicitat admiterea plângerii şi obligarea persoanei chemate în judecată la plata sumelor menţionate în cuprinsul cererii.
Recursul nu este fondat.
Aşa cum rezultă din actele aflate la dosar, petiţionarul I.A. a sesizat iniţial Judecătoria Lugoj cu o plângere prealabilă împotriva inculpatului A.M., episcop greco-catolic de Lugoj, pentru infracţiunile de insultă şi calomnie.
Prin sentinţa penală nr. 338 din 10 mai 2003, pronunţată de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. 799/2003, preşedinte de complet fiind şi preşedintele instanţei, s-a dispus încetarea procesului penal pentru lipsa nejustificată a părţii vătămate la două termene consecutive de judecată, respectiv din 14 aprilie 2003 şi 10 mai 2003.
Prin Decizia penală nr. 337/ R din 5 septembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Timiş, s-a admis recursul declarat de partea vătămată, s-a casat sentinţa recurată şi în rejudecare, în baza art. 285 C. proc. pen., raportat la art. 29 lit. a) din acelaşi cod, s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, deoarece competenţa de efectuare a cercetărilor revin acestui parchet în condiţiile în care ambele părţi fac parte din Înaltul Cler.
Cum din actele dosarului rezultă că hotărârea pronunţată de preşedintele instanţei a fost atacată cu recurs, iar instanţa de control judiciar a corectat aspectele de nelegalitate şi netemeinicie, corect Curtea de Apel Timişoara a respins plângerea formulată împotriva rezoluţiei nr. 1817/VIII/I/2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în cauză neexistând indicii de comitere a vreunei fapte de natură penală de către magistratul care a pronunţat sentinţa penală nr. 338 din 10 mai 2003 a Judecătoriei Lugoj.
În raport de considerentele expuse, recursul nu este fondat şi în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul I.A. împotriva sentinţei penale nr. 58/ PI din 10 decembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă pe recurent la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 223/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2243/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
