ICCJ. Decizia nr. 2248/2004. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2248/2004
Dosar nr. 184/2004
Şedinţa publică din 27 aprilie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 257 din 20 octombrie 2003, Tribunalul Alba a condamnat pe inculpaţii:
1.- G.G. la 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 174 din acelaşi cod;
2.- M.I. la 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen.;
3.- R.A. la un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.
S-a făcut aplicarea, în ce-i priveşte pe toţi inculpaţii, a art. 71 şi a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Pe latură civilă, în baza art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 1003 C. civ., inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, să plătească părţilor civile R.G. şi C.R. (fostă R.), sumele de câte 40.000.000 lei cu titlu de daune morale.
Totodată, s-a respins acţiunea formulată de partea civilă R.G., de acordare de despăgubiri civile pentru cheltuieli de înmormântare şi cererea părţii civile U.S.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că M.I. a lovit cu o bâtă piramida nazală a victimei R.A., decesul intervenind prin asfixie mecanică, iar G.G. l-a ajutat pe coinculpat să-şi realizeze activitatea infracţională prin înfrângerea gestului celui agresat de a scăpa de atac.
La rândul său, R.A. i-a ajutat pe ceilalţi doi inculpaţi să transporte cadavrul şi să-l arunce în apă, peste balustrada unui pod.
Părţile civile R.G. şi C.(R.)R. erau părinţii victimei R.A., iar U.S. era concubina acestuia din urmă.
Împotriva sentinţei, au declarat apeluri, printre alţii, părţile civile, cale de atac nemotivată nici în scris şi nici oral în faţa instanţei.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 416 din 16 decembrie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de părţile civile.
Şi împotriva hotărârii pronunţată în apel, în termenul legal, părţile civile au declarat recursuri, cazurile de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 3859 pct. 14, 17, C. proc. pen., respectiv s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), faptei săvârşite i s-a dat o greşită încadrare juridică a faptei şi hotărârea este contrară legii, odată ce au fost obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat şi nu li s-au acordat cheltuieli ce reprezintă daune materiale, morale, cheltuieli de înmormântare, parastasuri, onorarii avocaţiale.
Recursurile declarate de părţile civile nu sunt fondate.
Potrivit art. 3852 C. proc. pen., text care face referire la art. 362 din acelaşi cod, poate face recurs [(lit. d)] partea civilă, în ce priveşte latura civilă.
Pe de altă parte, potrivit art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen., instanţa are obligaţia ca, în caz de condamnare, să se pronunţe prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile alăturată acţiunii penale.
Raportând la cauză aceste dispoziţii, se reţine că soluţionând latura civilă, instanţa a reţinut în baza probatoriului administrat, că despăgubirile civile reprezentând cheltuieli de înmormântare, susţinut a fi fost suportate de părinţii victimei, respectiv R.G. şi C.R., nu au fost dovedite. De asemenea, concubina victimei, U.S., nu a dovedit prejudicierea sa prin suportarea de daune materiale şi nu şi-a precizat, în nici o fază a procesului penal, daunele morale.
Apreciind, însă că prin decesul victimei, fiu al părţilor civile R.G. şi C.R., aceştia au suferit un prejudiciu moral, el a fost cuantificat la suma de câte 40.000.000 lei.
În aceste condiţii, recursurile declarate de părţile civile fiind nefondate, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse.
Conform art. 192 C. proc. pen., recurentele părţi civile vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părţile civile R.G., C.(R.)R. şi U.S. împotriva deciziei penale nr. 416 A din 16 decembrie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, privind pe inculpaţii G.G., M.I. şi R.A.
Obligă pe recurentele părţi civile la plata sumei de câte 1.600.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpaţii arestaţi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2247/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 225/2004. Penal. Art.215 c.pen. Recurs → |
|---|
