ICCJ. Decizia nr. 2252/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2252/2004
Dosar nr. 1281/2004
Şedinţa publică din 27 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 756 din 16 decembrie 2003, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul H.R.A. la 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri, prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), coroborat cu art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 71, raportat la art. 64 din acelaşi cod.
Instanţa a menţinut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive de la 8 octombrie 2003 la zi, în temeiul art. 17 din lege s-a dispus confiscarea a 59 de tablete MST de 10 mg şi l-a obligat la plata sumei de 2.500.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, în fapt, că, în seara zilei de 7 octombrie 2003, inculpatul a convenit să vândă cu 100.000 lei bucata, 79 de tablete MST, conţinând ca substanţă activă morphina sulfat (substanţă menţionată ca drog de mare risc) prescrise tatălui său, H.A., condamnat şi el în cauză (suferind de „neoplasm de colon transvers cu metastază hepatică"), numitului T., agent sub acoperire, fiind surprins de către organele de poliţie.
Curtea de Apel Cluj, secţia penală, prin Decizia nr. 32 din 4 februarie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, care a solicitat achitarea sa de sub învinuirea de a fi săvârşit infracţiunea de trafic de stupefiante, deoarece, respectivele tablete au fost în posesia tatălui său, care dorea să le comercializeze.
În termen legal, prin memoriul trimis din penitenciar, inculpatul H.R.A., a declarat recurs prin care a solicitat reducerea pedepsei aplicate, considerată prea aspră în raport cu datele sale personale şi situaţia familială extrem de gravă.
Prezent la judecarea recursului inculpatul, asistat de apărător, a declarat că renunţă la acesta, urmând ca instanţa să procedeze în consecinţă.
Referitor la cererea inculpatului, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 3854 alin. (2) C. proc. pen., părţile pot retrage recursul, conform art. 369 din acelaşi cod, privitor la apel, care se aplică în mod corespunzător.
În acest sens, reglementările exprese ale acestor dispoziţii prevăd că, până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul, printre alte modalităţi, fie personal, fie prin mandatar special.
Având în vedere că, în cauză, sunt îndeplinite cerinţele legale precizate, şi anume inculpatul H.R.A., prezent în instanţă, a declarat că îşi retrage recursul, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 3854 alin. (2), raportat la art. 369 C. proc. pen., va luat act de retragerea recursului declarat de inculpat şi îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul H.R.A., împotriva deciziei penale nr. 32 din 4 februarie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2251/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2253/2004. Penal. Art.211 alin.1, 2 c.pen.... → |
---|