ICCJ. Decizia nr. 2263/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2263/2004
Dosar nr. 5161/2003
Şedinţa publică din 27 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 94 din 20 mai 2003, Tribunalul Teleorman a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 48 din 26 martie 2002 a aceleiaşi instanţe, formulată de condamnatul D.P.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că motivele de revizuire invocate de condamnat, respectiv greşita reţinere a situaţiei de fapt şi, implicit, a vinovăţiei sale în săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. a) din acelaşi cod, nu sunt dintre cele imperativ şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva sentinţei, condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea, în sensul că probele în baza cărora a fost condamnat la pedeapsa de 23 ani închisoare pentru uciderea concubinei sale, B.T., nu-l incriminează, ci, dimpotrivă, dovedesc că nu el este autorul faptei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 623 din 23 octombrie 2003 a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul revizuient.
Nemulţumit şi de hotărârea pronunţată în apel, condamnatul, în termenul legal, a declarat recurs, şi în această cale de atac revizuientul susţinând că nu este autorul infracţiunii de omor deosebit de grav, probatoriul administrat fiind „dirijat" de procurorul anchetator.
Recursul declarat nu este fondat.
Apelul şi recursul declarate de D.P. au vizat toate aspectele considerate ca fiind motive de revizuire, soluţiile pronunţate fiind examinate (Decizia penală nr. 318 din 6 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală şi Decizia penală nr. 4821 din 12 noiembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală).
În consecinţă, în cauză nefiind incident vreun caz de revizuire astfel cum prevede art. 394 C. proc. pen., recursul declarat de condamnat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b), va fi respins, ca nefondat.
Conform art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient D.P. împotriva deciziei penale nr. 623 A din 23 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2259/2004. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2266/2004. Penal. Cont.exec. Recurs → |
|---|
