ICCJ. Decizia nr. 2337/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2337/2004

Dosar nr. 1275/2004

Şedinţa publică din 29 aprilie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 53 din 19 ianuarie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul T.C. ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin cererea adresată instanţei condamnatul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare, invocând dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., respectiv o situaţie familială grea.

Apelul declarat împotriva acestei soluţii a fost respins prin Decizia nr. 120 din 19 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Împotriva acestor soluţii, condamnatul a declarat recurs fără a-l motiva în scris.

Apărătorul, reiterând motivele menţionate în apel a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni, deoarece mama condamnatului suferă de astm bronşic şi TBC, ceilalţi membri ai familiei sale sunt bolnavi, iar copilul său este elev, astfel încât prezenţa recurentului în familie este necesară pentru a o putea ajuta material.

Recursul nu este fondat.

Analizând hotărârile pronunţate se constată că ele sunt legale şi temeinice.

Astfel, din ancheta socială efectuată de către Consiliul Local sector 2, D.P.S., rezultă că venitul mediu lunar al familiei condamnatului este de 6.460.000 lei, fiul acestuia este elev, frecventează cursurile şcolii generale şi beneficiază de alocaţie de stat în valoare de 210.000 lei. Locuinţa familiei este compusă din trei camere, încălzirea realizându-se prin sistemul centralizat de energie termică.

Faţă de aceste concluzii este evident că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., deoarece nu există împrejurări speciale de natură să producă ca urmare a executării imediate a pedepsei, grave consecinţe pentru condamnat sau familia acestuia.

În plus, este greu de crezut că în timp de 3 luni cât prevede legea că se poate întrerupe executarea pedepsei, situaţia familială se va remedia, deoarece este de durată şi nu se datorează executării pedepsei de către recurent, care nu a reuşit să rezolve problemele respective anterior condamnării sale.

În consecinţă, recursul urmează să fie respins ca atare.

Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluţionării cauzei în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei vor fi restituite de către recurent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul T.C. împotriva deciziei penale nr. 120 din 19 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 aprilie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2337/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs