ICCJ. Decizia nr. 2359/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2359/2004
Dosar nr. 1331/2004
Şedinţa publică din 30 aprilie 2004
Deliberând asupra recursului de faţă constată:
Prin sentinţa penală nr. 27 din 9 februarie 2004 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 8378/2003, inculpatul T.R.A. a fost condamnat, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) C. pen., la 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a admis acţiunea civilă şi s-a dispus obligarea inculpatului la 1.200.000 lei, către partea civilă B.I. constatându-se că din întreg prejudiciul de 1.325.000 lei s-a recuperat prin restituire 125.000 lei.
Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a prelungit măsura arestării preventive cu 30 de zile.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 1 octombrie 2003, la zi.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la 1.000.000 cheltuieli judiciare către stat.
În fapt s-a reţinut că în noaptea de 29 septembrie 3000, în timp ce se deplasa cu martora C.M.C. şi cu partea vătămată B.I. spre cartierul Grădiştea din Arad, inculpatul i-a dat părţii vătămate cu spray lacrimogen în faţă şi a lovit-o cu piciorul, după care i-a sustras 1.325.000 lei.
Pe parcursul cercetărilor s-a recuperat suma de 125.000 lei, care a fost restituită părţii vătămate.
S-a mai reţinut că inculpatul a recunoscut comiterea faptei şi a fost de acord să despăgubească partea vătămată.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr. 73/ A din 27 februarie 2004 a respins ca nefondat apelul inculpatului, s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa de apel a reţinut că pedeapsa a fost just individualizată.
Inculpatul a declarat recurs pe care l-a întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., susţinând că se impune reducerea pedepsei având în vedere poziţia sinceră pe care a avut-o pe parcursul procesului şi faptul că are un copil minor, iar mama sa este bolnavă.
Recursul nu este fondat.
Curtea apreciază că pedeapsa a fost corect individualizată pe baza unei juste evaluări a criteriilor, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi este de natură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Pedeapsa aplicată este corespunzătoare pericolului social concret al faptei determinat de comiterea acesteia în timpul nopţii, în loc public, prin folosirea unui spray lacrimogen şi lovirea părţii vătămate.
Au fost de asemenea avute în vedere poziţia sinceră a inculpatului şi situaţia familială, dar şi împrejurarea că are antecedente penale. Este de reţinut că anterior inculpatul a fost condamnat pentru infracţiune de furt şi tâlhărie, împrejurare ce sporeşte gravitatea faptei.
Reţinând că nu se impune reducerea pedepsei şi că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, în condiţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce la zi durata arestării preventive.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.R.A. împotriva deciziei penale nr. 73 din 27 februarie 2004 a Curţii de Apel Timişoara.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 octombrie 2003, la 30 aprilie 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2338/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2363/2004. Penal. Art.20 rap.la art.175 c.pen.... → |
|---|
