ICCJ. Decizia nr. 2503/2004. Penal. Art.20, 176; 211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2503/2004
Dosar nr. 1434/2004
Şedinţa publică din 7 mai 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 189 din 22 decembrie 2003 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti au fost condamnaţi inculpaţii:
1. P.Y. după cum urmează:
- câte 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen.; nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 27 pct. 3 C. pen., şi tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (21) lit. a) şi b) C. pen.;
- 15 ani închisoare şi 8 ani interzicerea unor drepturi pentru comiterea tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 176 lit. b) C. pen.;
- 12 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen.;
- 8 ani închisoare în baza art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen.;
- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prevăzută de art. 78 pct. 1 din OG nr. 195/2002.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 4 ani închisoare, în final P.Y. urmând a executa 19 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 70 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
2. P.R. la:
- două pedepse de câte 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi art. 279 alin. (3) lit. a) din acelaşi cod;
- 5 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (21) lit. a) şi b) C. pen.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 6 luni, în final acesta având de executat 6 ani şi 6 luni închisoare.
A fost menţinută starea de arest a inculpaţilor şi s-a computat perioada arestării preventive cu începere de la 18 iunie 2003.
Sub aspectul laturii civile inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 60.900 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale. De asemenea, inculpatul P.Y. a fost obligat la: 8.115.826 lei către C.A.S. Brăila, la 129.960.456 lei către C.A.S. Bucureşti, la 17.727.000 lei cu dobânda legală aferentă către A. SA, sucursala Brăila şi la 30.000.000 lei către partea civilă S.N. Acelaşi inculpat a mai fost obligat, în solidar, cu partea responsabilă civilmente M.A.N. la plata următoarelor sume către partea civilă S.N.: 70.000.000 lei despăgubiri civile, 150.000.000 lei daune morale şi la o prestaţie periodică de 2.000.000 lei lunar cu începere de la 18 iunie 2003 şi până la încetarea stării de nevoie, iar către partea civilă SC T. Brăila SA la plata sumei de 119.275.610 lei despăgubiri materiale.
Totodată, inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare către stat şi către părţile civile S.N. şi SC T. Brăila SA.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
Inculpaţii P.Y. şi P.R. au fost încorporaţi în anul 2002 şi repartizaţi să-şi satisfacă serviciul militar la U.M. 02145 Brăila, pe nava Crişul, staţionată lângă bacul fluvial 500.
În noaptea de 16 iunie 2003, inculpaţii au luat hotărârea să fugă din ţară în Turcia, stabilind în acest sens o strategie.
Astfel, cei doi pe timp de noapte, în jurul orelor 4,00, s-au deplasat pe nava B.F. 500 şi dintr-un cheson asigurat cu lacăte, prin forţare, au sustras muniţie şi arme: 653 cartuşe calibru 5,45 mm, glonţ trasor, 31 cartuşe de 5,45 mm glonţ miez oţel, 7 grenade ofensive tip R.G. 42 (fără focos) şi 6 cartuşe de 7,65 mm.
Revenind pe nava bază, prin forţarea lacătelor de la un cheson au mai sustras 2 puşti automate, un pistol Carpaţi, 2 baionete pumnal, un toc pistol, 2 încărcătoare pistol model 1974, 12 încărcătoare tip sector puşcă automată, 2 măşti contra gazelor şi două genţi din pânză pentru încărcător tip sector.
După sustragerea armamentului menţionat, inculpaţii au părăsit nava şi s-au deplasat cu ajutorul unui pătrat (grindă lemn) pe o navă vecină aflată în acostare şi fără pază, după care, s-au îndreptat spre o benzinărie S. cu intenţia de a surprinde un conducător auto. Conform planului, în jurul orelor 5,00, inculpaţii au oprit autoturismul Dacia 1310, condus de S.G. care efectua taximetrie particulară şi au cerut să fie duşi în comuna Chişcani.
Pe drum şoferul a observat că inculpaţii sunt înarmaţi şi a încercat să scape, dar a fost ameninţat cu un pistol de P.Y. Totuşi, victima S.G. a reuşit să fugă, l-a alertat pe martorul C.I., însă a fost urmărită de inculpatul P.Y. pentru a-i lua cheile autoturismului.
Observând conduita violentă a colegului său, inculpatul P.R. a întrerupt activitatea infracţională şi a părăsit ţara, abandonând armamentul şi muniţia şi s-a îndrepta spre satul Chişcani unde a fost reţinut de agentul şef de poliţie P.M.
Inculpatul P.Y. a continuat urmărirea lui S.G., s-a deplasat spre poarta de acces nr. 1 a SC T. SA Chişcani unde l-a întâlnit pe martorul C.I., agent de pază, şi sub ameninţarea unei arme i-a cerut să nu anunţe poliţia şi să-i predea cheile unui autoturism parcat în apropiere. Acest moment a coincis cu sosirea autobuzului care transporta muncitori din schimbul 1, dar şi gardieni publici. Derutat şi hotărât să nu se lase prins, inculpatul a deschis focul în direcţia autobuzului, s-a apropiat şi a continuat să tragă, context în care a fost împuşcată partea vătămată S.N.
În condiţiile descrise, inculpatul P.Y. a fugit către autoturismul abandonat de partea vătămată S.G., a luat într-o geantă mai multe arme şi muniţie aferentă şi apărându-i în faţă autoturismul Dacia 1310, condus de partea vătămată D.Şt., l-a somat să oprească, l-a ameninţat cu o armă şi l-a obligat să coboare, executând foc deasupra capului victimei.
În acest mod inculpatul a intrat în posesia cheilor autoturismului şi deşi nu posedă permis de conducere s-a deplasat cu maşina furată până în comuna Viziru unde a oprit la o staţie P. pentru a alimenta. În momentul în care vânzătoarea F.V. i-a solicitat plata benzinei, inculpatul i-a înmânat un glonţ şi în urma insistenţelor acesteia a ameninţat-o cu o armă.
Inculpatul şi-a continuat deplasarea cu autoturismul spre municipiul Constanţa, fiind reperat la ieşirea din Brăila. În jurul orelor 7,20, inculpatul a fost ajuns de un echipaj D.P.I.R., urmărit şi blocat. S-a procedat la încercuirea, somarea şi avertizarea inculpatului, cu focuri de armă automată executate regulamentar, şi astfel a fost capturat.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza proceselor verbale încheiate de organele de urmărire penală, plângerile părţilor vătămate, extraselor din Registrul de control, rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică balistică, raportului medico-legal, planşelor foto executate în cauză, depoziţiilor martorilor E.E., T.M., I.A., C.I., P.I., A.N. şi N.F., probe coroborate cu declaraţiile inculpaţilor care au recunoscut faptele pentru care au fost trimişi în judecată.
Curtea Militară de Apel, prin Decizia penală nr. 8 din 17 februarie 2004, a respins apelurile formulate de inculpaţi, apeluri ce au vizat reindividualizarea pedepselor.
Împotriva acestor hotărâri, inculpaţii au declarat recurs, reiterând motivele de apel, şi au solicitat reducerea pedepselor aplicate.
Recursurile nu sunt fondate.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În speţă, aceste criterii de individualizare au fost avute în vedere de instanţa de fond şi reevaluate de instanţa de apel.
Pericolul social al faptelor comise este relevat de împrejurările în care s-au comis faptele penale (sustragerea mai multor arme şi a unei cantităţi însemnate de muniţie) de numărul mare de persoane afectate de acţiunile inculpaţilor şi a celor cărora li s-a pus în pericol viaţa în momentul în care s-a executat foc automat cu pistolul mitralieră asupra autobuzului.
Referitor la persoana inculpaţilor, din probele aflate la dosar rezultă că P.Y. este o persoană conflictuală (anterior încorporării a provocat incidente care au impus intervenţia organelor de poliţie şi internarea sa într-un spital de specialitate din judeţul Constanţa) prezintă „tulburări de personalitate de tip instabil impulsiv", abuzează de alcool cu consecinţa unor manifestări antisociale, iar inculpatul P.R. este o fire influenţabilă, un caracter introvertit.
Ambii militari au beneficiat de permisii şi învoiri în condiţiile regulamentelor militare, astfel încât nu pot invoca sindromul de inadaptare.
Pe de altă parte, la individulizarea pedepselor s-a ţinut seama şi de poziţia inculpaţilor faţă de infracţiunile reţinute în sarcina lor.
Toate aceste elemente de circumstanţiere ale faptelor şi făptuitorilor au fost analizate, iar pedepsele stabilite, în cuantumul stabilit, inclusiv sporurile aplicate, apar ca bine propoţionalizate şi de natură să contribuie la realizarea scopului preventiv educativ şi coercitiv al pedepsei, motiv pentru care recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în temeiul art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, inculpaţii vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.Y. şi P.R. împotriva deciziei nr. 8 din 17 februarie 2004 a Curţii Militare de Apel.
Compută prevenţia pentru ambii inculpaţi de la 18 iunie 2003 la 7 mai 2004.
Obligă pe recurenţi la plata sumei de câte 1.800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2480/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2507/2004. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs → |
|---|
