ICCJ. Decizia nr. 2560/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2560/2004
Dosar nr. 1502/2004
Şedinţa publică din 11 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 5739/2003 la Tribunalul Bucureşti, condamnatul M.A. a solicitat prelungirea întreruperii executării pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 197 din 16 noiembrie 1995 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin neapelare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav.
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că este grav bolnav, iar afecţiunile de care suferă îl pun în situaţia de a nu mai putea continua executarea pedepsei, în cauză impunându-se efectuarea, de urgenţă, a unor intervenţii chirurgicale care nu se poate realiza decât în reţeaua sanitară din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
În dovedirea cererii, condamnatul a depus la dosar mai multe acte medicale din care rezultă afecţiunile de care suferă.
În cauză, pentru verificarea susţinerilor condamnatului, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legală. În urma examinării condamnatului, prin raportul întocmit s-a concluzionat că, într-adevăr, acesta suferă de mai multe afecţiuni, dintre care unele grave şi care ar necesita intervenţie chirurgicală, dar că asistenţa medicală, pentru toate bolile menţionate (şi neoperatorie pentru cea cardio-vasculară) poate fi asigurată în cadrul reţelei sanitare a D.G.P. cu condiţia de a fi ferit de efort şi de a se dispune periodic reevaluare în sfera cadio-vasculară.
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 156 din 3 februarie 2004, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnat cu motivarea că, deşi acesta suferă de multiple maladii din care unele grave şi cu potenţial de risc, din conţinutul raportului de expertiză medico-legală, rezultă că riscul acestor afecţiuni asupra sănătăţii condamnatului sunt aceleaşi şi în cazul în care se va continua executarea pedepsei, şi dacă va fi lăsat în libertate, cu precizarea că pentru toate afecţiunile există posibilitatea tratamentului în reţeaua sanitară a D.G.P., cu respectarea întocmai a prescripţiilor medicale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul M.A., pe care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că, fiind grav bolnav, rearestarea sa ar avea consecinţe grave asupra sănătăţii sale, afecţiunile cardiace putând duce la deces.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 154/ A din 4 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
În motivarea acestei decizii, instanţa de apel a arătat că este incontestabil că apelantul suferă de afecţiuni cardiace care necesită intervenţie chirurgicală, care nu se poate realiza decât în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi că neefectuarea acestei intervenţii care ar putea dura cca. 4 luni, ar putea avea drept consecinţă decesul bolnavului, dar din certificatele eliberate de biroul de executări penale şi biletele de liberare din penitenciar rezultă că apelantului i s-a întrerupt de mai multe ori executarea pedepsei, începând cu anul 1997, iar din luna iulie 2002, se află în stare de libertate fără întrerupere şi că, în toate aceste perioade a fost internat doar de trei ori pentru intervale scurte de timp, refuzând să se supună intervenţiei chirurgicale pentru care, de altfel, s-a şi dispus întreruperea executării pedepsei, asumându-şi riscul acestui refuz.
S-a concluzionat că, din moment ce condamnatul a refuzat sistematic să se supună intervenţiei chirurgicale recomandate, pentru care a avut la dispoziţie intervale mari de timp, cererea de prelungire a întreruperii executării este nejustificată şi prin urmare, apelul nefondat.
Decizia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul M.A., pe care a criticat-o referitor la faptul că, din moment ce din actele de la dosar rezultă cu certitudine că suferă de afecţiuni care îi pun în pericol viaţa, iar pentru cea cardio-vasculară este nevoie de intervenţie chirurgicală ce se poate realiza numai în reţeaua sanitară din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în mod greşit s-a dispus respingerea cererii formulate.
Recursul declarat de condamnatul M.A. este nefondat.
Aşa cum au reţinut şi instanţele de fond şi apel, nu se constată faptul că recurentul condamnat suferă de multiple afecţiuni din care unele grave, cu risc major pentru viaţă.
Cu toate acestea se constată că, deşi în repetate rânduri şi pentru perioade îndelungate de timp, condamnatul a beneficiat de întreruperea executării pedepsei, tocmai în ideea de a se opera pentru afecţiunea cardio-vasculară, în mod sistematic s-a sustras de la internare şi efectuarea intervenţiei, asumându-şi în acest fel toate consecinţele ce decurg din aceasta.
De altfel, din raportul medico-legal întocmit în cauză, se constată că, inclusiv pentru afecţiunea pentru care se impune intervenţia chirurgicală, condamnatul poate fi tratat în cadrul reţelei sanitare din cadrul D.G.P., cu respectarea medicaţiei şi celorlalte prescripţii medicale.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, urmează a se constata că recursul declarat de condamnatul M.A. este nefondat şi a fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.A. împotriva deciziei penale nr. 154 A din 4 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2558/2004. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2561/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs → |
|---|
