ICCJ. Decizia nr. 2963/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2963/2004
Dosar nr. 2160/2004
Şedinţa publică din 1 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 23 din 26 ianuarie 2004, Tribunalul Harghita a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul R.I., prin care a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 188 din 27 iunie 2003 a aceleiaşi instanţe.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, la data de 16 februarie 2003, condamnatul R.I. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 188 din 27 iunie 2003 a Tribunalului Harghita învederând faptul că pe baza noilor împrejurări ce înţelege să le releve îşi poate demonstra nevinovăţia.
Analizând cererea de revizuire astfel formulată prin prisma dispoziţiilor art. 394 lit. a) C. proc. pen., instanţa de fond a constatat că prin sentinţa penală nr. 188/2003 a Tribunalului Harghita, reformată parţial prin Decizia penală nr. 144/A/2003 a Curţii de Apel Tg. Mureş, definitivă prin nerecurare inculpatul R.I. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi a art. 74 şi art. 76 lit. b) C. pen. Verificând motivele invocate de către condamnat în cererea de revizuire tribunalul a reţinut că, acestea nu sunt fondate deoarece prin nici o probă administrată în cauză nu se demonstrează că declaraţiile date, i-ar fi fost luate de către organele judiciare prin folosirea unor mijloace de constrângere sau că, cele declarate de el ar fi neconforme realităţii. S-a mai constatat şi faptul că prin cererea de revizuire formulată condamnatul înţelege să conteste şi cuantumul pedepsei ce i-a fost aplicat, aspect ce nu se încadrează în nici unul dintre motivele de revizuire reglementate de dispoziţiile art. 394 C. proc. pen. Instanţa de fond a concluzionat că, prin prisma dispoziţiilor art. 394 C. proc. pen., aspectele învederate de condamnat nu pot fi primite, motiv pentru care a respins, ca atare cererea formulată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul R.I. care a susţinut că este nevinovat întrucât nu el a comis infracţiunea pentru care a fost condamnat, ci fiica sa, în vârstă de 7 ani.
Prin Decizia penală nr. 60/ A din 2 aprilie 2004, Curtea de Apel Tg. Mureş, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, apreciind că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs condamnatul R.I., care fără să critice hotărârile atacate în raport de cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. şi motivele de recurs, prevăzute de art. 3859 C. proc. pen., a reiterat susţinerile formulate în cererea iniţială referitoare la nevinovăţia sa şi la greşita condamnare.
Recursul declarat este nefondat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile legale ce reglementează această procedură, Curtea constată recursul nefondat, urmând a fi respins, ca atare.
În acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 394 C. proc. pen., cazurile de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute de lege, iar susţinerile revizuientului nu se regăsesc în nici unul din cele cinci motive din textul de lege sus-menţionat.
În raport de considerentele expuse, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constată că hotărârile atacate sunt legale, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat, cu obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient R.I. împotriva deciziei penale nr. 60/ A din 2 aprilie 2004 a Curţii de Apel Tg. Mureş.
Obligă condamnatul la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2961/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2973/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen.... → |
|---|
