ICCJ. Decizia nr. 3067/2004. Penal. Art.211 c.pen.; art.174; 176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3067/2004
Dosar nr. 2025/2004
Şedinţa publică din 4 iunie 2004
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 45 din 10 februarie 2004 a Tribunalului Teleorman a fost condamnat inculpatul F.N. la pedeapsa de 17 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, fapta prevăzută de art. 174 şi art. 176 lit. d) C. pen. şi la 7 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (1) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 211 alin. (1) C. pen., art. 174 şi art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 37 lit. a) din acelaşi cod.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate cu pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 143/2003 a Judecătoriei Zărneşti, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 385 din 8 octombrie 2003 a Tribunalului Braşov, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 17 ani închisoare. În temeiul art. 65 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a computat perioada arestării preventive cu începere de la 24 octombrie 2003, în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui ciocan cu coadă metalică.
Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile S.D. suma de 50.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile şi 1.000.000.000 lei daune morale.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul a locuit cu părinţii săi în comuna Giuvărăşti, judeţul Olt şi la data de 13 octombrie 2003 a sustras din locuinţă suma de 2.300.000 lei. Temându-se de tatăl său, inculpatul s-a deplasat în comuna Islaz unde domiciliază bunica sa, însă a înnoptat la martorul F.C., întrucât bunica lui era plecată din localitate.
În dimineaţa zilei de 22 octombrie 2003, mama martorului F.C. i-a cerut inculpatului să părăsească locuinţa, motiv pentru care acesta s-a dus la domiciliul victimei B.M., cu intenţia de a observa modul de pătrundere în imobil.
În jurul orelor 20,00, inculpatul a luat din domiciliul bunicii sale un ciocan cu care să forţeze sistemul de închidere a uşii, s-a îndreptat spre casa victimei şi a constatat că aceasta era aşezată pe pat, iar uşa era deschisă.
Pretextând că vrea să închirieze o cameră, inculpatul a pătruns în locuinţa victimei, însă aceasta i-a solicitat să plece, context în care inculpatul i-a aplicat o lovitură cu ciocanul în cap, provocându-i căderea pe podea.
Pentru a se asigura că nu a fost auzit de alte persoane, inculpatul a ieşit în curte, a rezemat ciocanul de o stivă de lemne, după care a revenit în locuinţă. Observând că victima se ridicase, inculpatul i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele în mai multe zone ale corpului, după care a căutat prin încăperi bunuri de valoare, însuşindu-şi suma de 430.000 lei.
Victima, deşi lovită grav, s-a deplasat spre camera unde se afla inculpatul, împrejurare în care a fost din nou lovită cu picioarele şi pumnii în cap şi abdomen, cu intensitate sporită, după care a părăsit imobilul.
În ziua următoare, victima a fost găsită decedată, martorul F.G. anunţând organele competente.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza procesului verbal de cercetare la locul faptei, raportului medico - legal de necropsie, expertiză medico - legală psihiatrică, depoziţiilor martorilor F.G., C.I. şi C.F., probe coroborate cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut în totalitate infracţiunile comise.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 202 din 22 martie 2004, a respins apelul formulat de inculpat, apel ce a vizat netemeinicia hotărârii atacate.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat reducerea pedepselor aplicate.
Recursul nu este fondat.
La stabilirea pedepsei, instanţele de fond şi de apel au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinând seama atât de pericolul social concret al infracţiunilor comise cât şi de persoana făptuitorului.
Comiterea a două infracţiuni în concurs real, în condiţiile de loc şi de timp descrise, după o prealabilă studiere a locului şi momentului propice atacării victimei în vârstă de 79 ani, şi urmările ireparabile ale faptei evidenţiază un pericol social ridicat just apreciat de prima instanţă şi verificat de instanţa de control judiciar.
Referitor la profilul moral al inculpatului, din actele aflate în dosar rezultă că acesta are antecedente penale, fiind anterior condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (pentru o faptă concurentă cu faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză) aspect care reliefează periculozitatea socială a făptuitorului, care la o vârstă tânără a comis mai multe fapte antisociale.
Toate aceste elemente de circumstanţiere ale faptelor şi făptuitorului au fost analizate, iar pedeapsa aplicată, orientată spre limita inferioară a textului sancţionator, a fost bine dozată, motiv pentru care recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.N. împotriva deciziei penale nr. 202 din 22 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 24 octombrie 2003 la 4 iunie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3035/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3071/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
