ICCJ. Decizia nr. 3035/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3035/2004
Dosar nr. 1184/2004
Şedinţa publică din 3 iunie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 326 din 7 mai 2003, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 2230/P/2003, în baza art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. b) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen., au fost condamnaţi inculpaţii:
- A.D. şi
- C.V. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Au fost aplicate dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Inculpaţii au fost obligaţi la plata sumei de 74.250.000 lei despăgubiri civile cu dobânzile aferente de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la achitarea debitului către partea civilă S.N.I.F. – SA Craiova.
Inculpaţii au fost obligaţi la plata a câte 500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că în perioada 5 – 15 august 2002, cei doi inculpaţi au sustras de la sistemul de irigaţii Nedeia, 10 vane pe care le-au transportat în domiciliul inculpatului C.V. de unde au fost vândute martorului R.M., banii obţinuţi fiind împărţiţi între ei.
A mai reţinut instanţa că partea civilă S.N.I.F. Craiova, prin adresa nr. 4973 din 2 octombrie 2002 a comunicat că deşi vanele au fost recuperate, ele nu mai pot fi folosite, fiind degradate, unitatea încercând un prejudiciu de 74.250.000 lei cu care s-a constituit parte civilă.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii, criticând-o pentru netemeinicie, susţinând că pedepsele aplicate sunt deosebit de severe şi cerând reducerea acestora.
Examinând aceste susţineri în raport de sentinţa pronunţată, de dispoziţiile legii în materie se apreciază că apelurile nu sunt fondate, întrucât prin fapta lor inculpaţii au produs un prejudiciu însemnat părţii civile, gravitatea faptei fiind reprezentată pe de o parte de valoarea însemnată a prejudiciului (74.000.000 lei), dar mai ales prin consecinţele dezastroase asupra agriculturii ce se produc prin distrugerea sistemelor de irigaţii.
Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 64 din 9 februarie 2004 s-au respins ca nefondate apelurile formulate de inculpaţi.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpaţii, care au solicitat completarea probatoriului, sens în care au cerut casarea cu trimitere a hotărârilor, iar în subsidiar reducerea pedepselor.
Se susţine în motivele de recurs că prejudiciul reţinut de instanţe este mult mai mic, dat fiind că în zona în care s-au sustras vanele, sistemul de irigaţii era deja distrus, dezafectat şi nu mai funcţiona, elementele principale fiind deja dezmembrate din sistem. Pe de altă parte, se mai susţine că în mod eronat s-a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă, întrucât din actele dosarului nu rezultă acest aspect, iar instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra acestui motiv de apel.
Examinând cauza în raport de motivele invocate analizate prin prisma dispoziţiilor art. 3859 pct. 9, 171 şi pct. 10 C. proc. pen., cât şi din oficiu, constată că recursurile sunt fondate.
Într-adevăr, instanţa de apel nu a examinat toate motivele formulate de apelanţi, rezumându-se doar la motivul ce viza individualizarea pedepsei.
Asupra motivelor ce priveau greşita reţinere a cuantumului prejudiciului, cât şi a constituirii de parte civilă a S.N.F.F. SA Craiova instanţa de apel nu s-a pronunţat.
În acelaşi timp, a reţinut în sarcina inculpaţilor că au cauzat un prejudiciu de 74 milioane lei în condiţiile în care prin sentinţa penală nr. 326 din 7 mai 2003 s-a reţinut că prejudiciul a fost recuperat prin restituirea pieselor sustrase, însă prin dispozitiv inculpaţii au fost obligaţi la plata sumei de 74.250.000 lei despăgubiri civile plus dobânda legală aferentă de la rămânerea definitivă a sentinţei, până la achitarea debitului.
În altă ordine de idei, prin adresa nr. 134 din 25 octombrie 2002 S.N.I.F., sucursala Dolj comunică în sensul „la data sustragerii plotul SPP 2 era în funcţiune" însă din actele dosarului nu rezultă că inculpaţii ar fi sustras din această zonă.
Pentru clarificarea tuturor acestor aspecte se impune casarea cu trimitere a hotărârilor în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. şi trimiterea cauzei pentru rejudecare, la Tribunalul Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii A.D. şi C.V. împotriva deciziei penale nr. 64 din 9 februarie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 326 din 7 mai 2003 a Tribunalului Dolj.
Trimite cauza pentru rejudecare la Tribunalul Dolj
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3033/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3067/2004. Penal. Art.211 c.pen.; art.174; 176... → |
|---|
