ICCJ. Decizia nr. 3193/2004. Penal. Amânare executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3193/2004
Dosar nr. 2801/2003
Şedinţa publică din 10 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 374 din 13 decembrie 2002, Tribunalul Vrancea a respins cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnata I.M.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa nr. 383 din 20 decembrie 2003, recurenta a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
După rămânerea definitivă a hotărârii, condamnata a solicitat amânarea executării pedepsei pe motiv că are în întreţinere doi copii din care unul în vârstă de 12 ani, iar începerea executării ar avea consecinţe grave asupra lui deoarece este despărţită în fapt de soţ şi nu are alte rude care să aibă grijă de aceştia.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe a fost respins de către Curtea de Apel Galaţi prin Decizia nr. 154 din 17 martie 2003.
Împotriva acestei soluţii, condamnata a declarat recurs.
Apărătorul a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor şi amânarea executării pedepsei deoarece în caz contrar minorul va rămâne fără sprijin întrucât nu are cine să-l întreţină.
Recursul nu este fondat.
Din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că recurenta are în întreţinere doi copii, unul student în vârstă de 25 ani şi altul elev de 12 ani şi nu se evidenţiază împrejurări speciale care să ducă la concluzia că executarea imediată a pedepsei are consecinţe grave asupra familiei condamnatei.
De altfel, recurenta a fost judecată în stare de libertate şi de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă, 25 septembrie 2002, şi până în prezent ea a avut timp suficient pentru a-şi rezolva problemele de familie.
Ca atare, nefăcându-se dovada existenţei unor „împrejurări speciale" de natura celor prevăzute de lege [(art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.)], cererea de amânare a executării pedepsei nu poate fi admisă şi pe cale de consecinţă recursul urmează să fie respins.
Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluţionării cauzei în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei vor fi restituite de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnata I.M. împotriva deciziei nr. 154 din 17 martie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, ca nefondat.
Obligă pe recurentă să plătească statului 700.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3192/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 3194/2004. Penal. Contop.ped. Recurs → |
|---|
