ICCJ. Decizia nr. 3235/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3235/2004
Dosar nr. 2324/2004
Şedinţa publică din 11 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 184 din 10 februarie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 5203/2003, a fost respinsă ca fiind nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de condamnatul B.I., din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 146 din 17 februarie 2003 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia nr. 4324 din 8 octombrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie.
S-a reţinut că din ancheta socială rezultă că petentul nu este căsătorit, nu are copii, mama condamnatului locuieşte într-o casă compusă din 3 camere, din care una singură este locuibilă celelalte fiind degradate şi de asemenea aceasta este bolnavă, fiind în incapacitate de muncă.
Instanţa a considerat că această situaţie de familie a condamnatului nu se încadrează în dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., care prevăd că se poate dispune întreruperea executării pedepsei, când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a executării pedepsei ar avea consecinţe grave, pentru familia condamnatului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul, care a susţinut că are o situaţie de familie foarte grea, mama sa fiind grav bolnavă şi lipsită de venituri şi ca atare se impune întreruperea executării pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 251 din 7 aprilie 2004, pronunţată în dosarul nr. 1064/2004 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins ca fiind nefondat apelul declarat, considerând că prima instanţă a apreciat în mod corect că situaţia de familie a condamnatului nu se încadrează, în dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, care a reiterat motivele invocate în apel.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, precum şi din oficiu, consideră că acesta nu este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., se poate dispune întreruperea executării pedepsei când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a executării pedepsei ar avea consecinţe grave, pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucrează.
În acest caz, executarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Din referatul de anchetă socială efectuat în cauză rezultă că petentul nu este căsătorit, nu are copii, mama sa este bolnavă fiind în incapacitate de muncă şi locuieşte într-o cameră dintr-o casă în condiţii precare.
Având în vedere această situaţie, Curtea consideră că instanţele au apreciat corect că, situaţia locativă precară a familiei precum şi starea de boală a mamei condamnatului, nu pot fi considerate ca fiind împrejurări speciale, în sensul textului de lege menţionat şi care să determine apariţia unor consecinţe grave, prin continuarea executării pedepsei.
De altfel, aceste împrejurări sunt preexistente momentului începerii executării pedepsei, iar precaritatea situaţiei locative şi starea de boală a mamei condamnatului, nu sunt determinate de executarea pedepsei şi nici nu ar putea fi eliminate în perioada de 3 luni de întrerupere permisă de lege.
În consecinţă, în conformitate cu art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul declarat ca fiind nefondat.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.I., împotriva deciziei penale nr. 251/ A din 7 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul condamnat să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3234/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3255/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
