ICCJ. Decizia nr. 3358/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3358/2004
Dosar nr. 2344/2004
Şedinţa publică din 17 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 236 din 20 februarie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul M.P.R. şi l-a obligat să plătească 400.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Petentul condamnat, M.P.R. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 536 din 10 iunie 2002, de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3683 din 11 septembrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe o perioadă de 3 luni, în acord cu prevederile art. 453 lit. c) C. proc. pen.
În motivarea cererii petentul condamnat a arătat că după arestarea sa, având o datorie mare la întreţinere în valoare de 65.000.000 lei, i s-a scos imobilul la vânzare, proprietară fiind mama sa, numita M.A., aceasta locuind împreună cu bunica şi încă o soră a petentului într-o garsonieră, imobil care necesita reparaţii în proporţii de 80%.
În cauză, s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul indicat de către petentul condamnat, ancheta efectuată de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei sectorului 6 Bucureşti şi din ale cărei concluzii reies cu totul alte aspecte, decât cele învederate de petentul condamnat prin cererea sa. Astfel, se reţine că atât mama, cât şi tatăl condamnatului au venituri lunare stabile, suficiente pentru a asigura minimum necesar existenţei acestora, părinţii locuind într-un apartament compus din 2 camere, împreună cu sora condamnatului, apartamentul fiind proprietatea părinţilor, frumos mobilat şi curat întreţinut.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat apel condamnatul M.P.R., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea cererii şi întreruperea executării pedepsei pe o durată de 3 luni, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 207 din 22 martie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondat apelul condamnatului.
Împotriva hotărârii sus-menţionate condamnatul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor şi pe fond admiterea cererii şi întreruperea executării pedepsei.
Examinând hotărârea atacată în raport de cererea formulată, Curtea, apreciază că motivul de casare invocat este nejustificat.
În mod corect, cererea a fost respinsă, întrucât deşi situaţia familială este deosebită, aceasta are un caracter permanent şi întreruperea executării pedepsei, pe o perioadă de 3 luni nu o poate schimba.
Astfel fiind, recursul urmează a fi respins ca nefondat în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul va suporta cheltuielile judiciare către stat, ce includ şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.P.R., împotriva deciziei penale nr. 207 din 22 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3344/2004. Penal. Art.174, 175c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 336/2004. Penal. Cont.anulare. Recurs → |
|---|
