ICCJ. Decizia nr. 3363/2004. Penal. Reconstituire dosar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3363/2004
Dosar nr. 2391/2004
Şedinţa publică din 17 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 332 din 9 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-au constatat reconstituite dosarele nr. 2897/2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, şi nr. 2593/2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
S-a reţinut că prin încheierea din camera de consiliu din 1 octombrie 2003 s-a dispus în baza art. 509 şi urm. C. pen., reconstituirea dosarelor, constatându-se dispariţia acestora din arhiva secţiei I penală.
În dosarul nr. 2897/2000 al Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, s-a pronunţat sentinţa penală nr. 98 din 15 ianuarie 2001 prin care inculpatul B.I. a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen.
Prin Decizia penală nr. 191 din 19 martie 2001, Curtea de Apel Bucureşti a redus pedeapsa la 7 ani şi 6 luni închisoare, hotărârea rămânând definitivă prin Decizia penală nr. 3260 din 21 iunie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie.
Dosarul menţionat a fost ataşat la dosarul nr. 2593/2002 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, având ca obiect cererea de revizuire formulată de condamnatul B.I. împotriva hotărârii de condamnare. Cererea a fost respinsă prin sentinţa penală nr. 598 din 25 iunie 2002, definitivă prin neapelare.
În vederea reconstituirii dosarelor la solicitarea instanţei Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a înaintat copia dosarului de urmărire penală nr. 1435/P/2000.
De asemenea, instanţa a reaudiat partea vătămată, inculpatul şi martorul din acte şi a ataşat în copie hotărârile judecătoreşti pronunţate în cele două cauze.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 284/ A din 15 aprilie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, reţinând că prima instanţă a procedat la o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 510 şi urm. C. proc. pen.
Inculpatul a declarat recurs susţinând că nu a solicitat reconstituirea dosarului şi liberarea condiţionată, deoarece este bolnav.
Recursul nu este fondat.
Din actele dosarului rezultă că reconstituirea dosarelor s-a dispus în conformitate cu art. 509 C. proc. pen., pe baza referatului arhivei şi procesul-verbal din 30 septembrie 2003, prin care se constată lipsa dosarelor.
Drept urmare este lipsit de relevanţă faptul că inculpatul nu a solicitat reconstituirea dosarului.
Examinând cauza şi din oficiu Curtea constată că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în considerare conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
În consecinţă, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 284 din 15 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 336/2004. Penal. Cont.anulare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3364/2004. Penal. Strămutare. Strămutare → |
---|