ICCJ. Decizia nr. 3508/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3508/2004
Dosar nr. 1270/2004
Şedinţa publică din 24 iunie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din actele dosarului, constată următoarele:
Judecătoria Bacău, prin sentinţa penală nr. 972 din 10 martie 2003, condamnă pe inculpatul C.M.V., la 2 ani de închisoare, respectiv 3 ani de închisoare, pentru infracţiunile de violare de domiciliu şi furt calificat, prevăzute de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 13 şi art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din acelaşi cod, să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare.
În baza art. 81 şi art. 82 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
S-a reţinut că, în noaptea de 9 septembrie 2000, inculpatul a pătruns, fără drept, în curtea părţii vătămate C.M., iar prin efracţie şi escaladare, a intrat în locuinţă, de unde a sustras bunuri în valoare de 800.000 lei.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 409 şi art. 410 C. proc. pen., declară recurs în anulare, motivând că instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării unei pedepse de 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiuni concurente, contrar prevederilor art. 81 alin. (2) C. pen.
Recursul în anulare este fondat.
În adevăr, potrivit art. 81 alin. (2) C. pen., suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi acordată şi în caz de concurs de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani şi sunt întrunite condiţiile, prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c).
În cauză, instanţa a condamnat pe inculpat la pedepsele de 2 ani şi, respectiv, 3 ani de închisoare, pentru două infracţiuni concurente, urmând să execute, ca efect al cumului juridic, 3 ani de închisoare.
Ori, potrivit dispoziţiilor imperative ale legii anterior amintite, inculpatul, în raport de cuantumul mai mare de 2 ani de închisoare al pedepsei rezultante, nu putea beneficia de suspendarea condiţionată a executării acesteia.
Aşa fiind, în baza art. 4141 C. proc. pen., recursul în anulare va fi admis, cu consecinţa înlăturării aplicării prevederilor art. 81, art. 82 şi art. 83 C. pen., conform dispozitivului acestei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva sentinţei nr. 972 din 10 martie 2003 a Judecătoriei Bacău, privind pe inculpatul C.M.V.
Casează hotărârea atacată numai cu privire la aplicarea prevederilor art. 81, art. 82 şi art. 83 C. pen., dispoziţii pe care le înlătură.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în Şedinţa publică din data de 24 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3506/2004. Penal. Art.79 alin.1 O.U.G.... | ICCJ. Decizia nr. 3510/2004. Penal. Cont.anulare. Recurs → |
|---|
