ICCJ. Decizia nr. 3528/2004. Penal. Recurs art.197 al.3 c.p. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3528/2004
Dosar nr. 1934/2004
Şedinţa publică din 25 iunie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 60 din 13 februarie 2004, pronunţată în dosarul nr. 6816/2003 al Tribunalului Mureş s-a dispus condamnarea inculpaţilor:
1. Ş.A. la pedepsele de 5 ani şi 6 luni, pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi de 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
Potrivit art. 33 şi art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele în pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv începând cu 19 august 2003 la zi, menţinându-se starea de arest preventiv.
2. S.B.D. la pedepsele de 3 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen. şi de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea, prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 şi art. 76 C. pen.
Potrivit art. 33 şi art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 4 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi s-a dedus din pedeapsă perioada executată începând cu 21 august 2003 la zi, menţinându-se starea de arest preventiv.
3. L.C.S. la pedepsele de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 74, art. 76 C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen. şi de 2 ani şi 4 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 74, art. 76 C. pen., art. 99 şi urm. C. pen.
Potrivit art. 33 şi art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 4 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi s-a dedus detenţia începând cu 21 august 2003 la zi, menţinându-se starea de arest.
Prin aceeaşi sentinţă s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă B.I.S., prin reprezentanţii ei legali B.I. şi B.M., inculpaţii fiind obligaţi în solidar, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 100 milioane daune morale către partea civilă B.I.S. S-au respins ca fiind nefondate restul pretenţiilor formulate în cauză.
A fost reţinută următoarea situaţie de fapt:
Partea vătămată B.I.S. locuieşte în municipiul Sighişoara şi în noaptea de 16 august 2003, împreună cu părinţii săi a participat la o nuntă organizată la Cantina Liceului M.I.U. din aceeaşi localitate.
În jurul orei 5,00, dimineaţa deoarece era obosită partea vătămată care era îmbrăcată pentru petrecere a luat hotărârea să meargă la domiciliu neînsoţită.
Pe când se deplasa spre domiciliul său, pe strada M. Eminescu a fost ajunsă din urmă de o maşină, în care se aflau cei trei inculpaţi, autoturismul fiind condus de inculpatul Ş.A. Din maşină au coborât inculpaţii L.C.S. şi S.B.D., care au prins partea vătămată de mâini şi au dus-o cu forţa la maşină. Aici partea vătămată a fost prinsă de păr de către coinculpatul Ş.A., care a tras-o în maşină.
După ce partea vătămată a fost urcată în maşină cu forţa, inculpatul i-a spus părţii vătămate că o duce acasă şi după ce a trecut de imobilul în care locuia aceasta, i-a spus că o duce la discotecă.
Autoturismul a fost condus pe un drum lateral spre pădure.
În tot acest timp partea vătămată i-a rugat pe inculpaţi să o lase să plece şi le-a spus şi ce vârstă are. Inculpatul Ş.A. a oprit maşina, a obligat partea vătămată să se dezbrace, după care folosind violenţa a avut raport sexual cu aceasta.
Cât timp inculpatul Ş.A. a întreţinut raport sexual cu victima ceilalţi doi inculpaţi au stat pe scaunele din faţa maşinii, după care, fiecare dintre ei folosind violenţa a întreţinut raport sexual cu victima.
După ce fiecare dintre cei trei inculpaţi a întreţinut raport sexual cu partea vătămată, s-au reîntors în oraş, iar inculpatul Ş.A. a ameninţat-o spunându-i că dacă va denunţa fapta atât ea cât şi familia ei vor avea de suferit.
În ceea ce priveşte infracţiunea de viol prima instanţă a considerat că prin actul de sesizare s-a reţinut o încadrare juridică greşită, respectiv art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., deoarece inculpaţii au fost în eroare cu privire la vârsta victimei care avea 14 ani, deoarece victima prin ţinuta pe care o avea şi Constituţia sa părea mai în vârstă. De aceea instanţa de fond, a schimbat încadrarea juridică iniţială în prevederile art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel în termen, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, partea civilă B.I.S., precum şi cei trei inculpaţi.
În apelul parchetului s-a susţinut că în mod greşit prima instanţă a schimbat încadrarea juridică din art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., în art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., deoarece în primul rând inculpaţii au aflat de la victimă care este vârsta acesteia înainte de săvârşirea faptei, iar în al doilea rând constituţia fizică a acesteia arăta în mod evident că este minoră. S-a solicitat schimbarea încadrării juridice şi majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
În apelurile declarate fiecare inculpat a solicitat reducerea pedepselor aplicate, avându-se în vedere circumstanţele personale ale fiecăruia.
Partea civilă în apelul său a solicitat majorarea cuantumului daunelor morale.
Prin Decizia penală nr. 48/ A din 24 martie 2004 pronunţată în dosarul nr. 176/2004 al Curţii de Apel Târgu-Mureş s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, s-a desfiinţat parţial sentinţa atacată, s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor comise de cei trei inculpaţi şi în consecinţă:
1. Conform art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul Ş.A. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi d) C. pen.
A fost majorată pedeapsa de la 5 ani la 7 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
Potrivit art. 33 şi art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa de executat fiind de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi d) C. pen.
2. În baza art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul S.B.D. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A fost menţinută pedeapsa aplicată pentru art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 şi art. 76 C. pen., contopindu-se pedepsele potrivit art. 33 şi art. 34 C. pen., pedeapsa de executat fiind de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
3. În baza art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. şi art. 74 şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul L.C.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
A fost menţinută pedeapsa aplicată inculpatului pentru art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. şi art. 74 şi art. 76 C. pen., contopindu-se pedepsele potrivit art. 33 şi art. 34 C. pen., pedeapsa de executat fiind de 3 ani închisoare.
A fost admis recursul părţii civile majorându-se cuantumul daunelor morale de la 100 milioane lei la 150 milioane lei.
Au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de inculpaţii Ş.A., S.B.D. şi L.C.S.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen cei trei inculpaţi şi partea civilă.
Inculpaţii au criticat Decizia pentru următoarele considerente:
- în mod greşit instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor comise din art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., în art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., deoarece inculpaţii au fost în eroare cu privire la vârsta părţii vătămate;
- în mod greşit instanţa de apel a condamnat inculpaţii pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., deoarece nu există probe din care să rezulte că victima a fost împiedecată să plece acasă;
- la individualizarea pedepselor nu au fost avute în vedere circumstanţele personale ale fiecărui inculpat.
În recursul său partea civilă a criticat Decizia sub aspectul cuantumului daunelor morale, care a fost stabilit la o sumă prea mică.
Examinând Decizia pronunţată în cauză sub aspectele invocate de recurenţi, cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea consideră că aceasta este legală şi temeinică, recursurile declarate fiind nefondate.
Instanţa de apel a reţinut o corectă situaţie de fapt, analizând şi interpretând just probele administrate în cauză din care rezultă cu certitudine că cei trei inculpaţi, folosind violenţa au acostat partea vătămată, pe care au urcat-o în autoturism şi cu care au întreţinut raporturi sexuale. Încă de la început inculpaţii au fost în cunoştinţă de cauză că partea vătămată este minoră în primul rând, pentru faptul că aceasta le-a spus, iar în al doilea rând pentru că era evident după constituţia fizică pe care o avea victima.
Prin urmare motivele invocate de inculpaţi cu privire la greşita schimbare a încadrării juridice în art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen. şi greşita reţinere a infracţiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., nu sunt fondate.
Referitor la modul de individualizare a pedepselor Curtea constată că instanţa de apel a luat în considerare toate criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), acordând semnificaţia cuvenită reţinerii în favoarea inculpaţilor S.B.D. şi L.C.S. a circumstanţelor atenuante, prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen., coborând pedepsele sub minimul special prevăzut de lege, astfel că pedepsele reflectă în mod corect gradul de pericol social al faptelor comise şi al inculpaţilor.
De asemenea, instanţa de apel a făcut o justă individualizare în ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpatului Ş.A., avându-se în vedere gradul de pericol social al infracţiunilor comise, împrejurările în care au fost săvârşite precum şi persoana inculpatului, este tânăr, nu are antecedente penale, a avut o comportare bună înainte de comiterea infracţiunilor.
În ceea ce priveşte recursul declarat de partea civilă Curtea consideră că nu este fondat, instanţa de apel a făcut o justă apreciere a cuantumului prejudiciului moral suferit de partea vătămată.
Având în vedere această situaţie, Curtea consideră că Decizia pronunţată este legală şi temeinică şi în consecinţă în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursurile declarate ca fiind nefondate.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpaţii Ş.A., S.B.D., L.C.S. şi de partea civilă B.I.S., împotriva deciziei nr. 48/ A din 24 martie 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, ca nefondate.
Deduce arestarea preventivă de la 21 august 2003, pentru inculpaţii S.B.D. şi L.C.S., la zi şi de la 19 august 2003, pentru inculpatul Ş.A., la zi.
Obligă pe recurenţii inculpaţi Ş.A., iar pe L.C.S., în solidar cu părţile responsabile civilmente L.D. şi L.E.A. să plătească statului câte 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Obligă pe inculpatul S.B.D. să plătească statului 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în care se include şi suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe recurenta parte civilă B.I.S., prin reprezentanţii legali, intimaţi părţi civile: B.M. şi B.I. să plătească statului suma de 200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3526/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 3530/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs → |
|---|
