ICCJ. Decizia nr. 3510/2004. Penal. Cont.anulare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3510/2004
Dosar nr. 1541/2004
Şedinţa publică din 24 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 3335 din 25 noiembrie 2002 a Judecătoriei Timişoara, a fost respinsă plângerea formulată de petiţionara B.V.L. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, dată în dosarul nr. 6224/P/2001 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, a rezoluţiei de respingere a plângerii dată în dosarul nr. 2166/P/2001 al parchetului de pe lângă aceeaşi judecătorie, a rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale în acelaşi dosar şi a rezoluţiei de respingere a plângerii dată în dosarul nr. 2051/P/2001 de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara.
Prin Decizia penală nr. 204 din 11 aprilie 2003, Tribunalul Timiş a respins, ca nefondat, apelul declarat de petentă, iar prin Decizia penală nr. 472 R din 12 iunie 2003, Curtea de Apel Timişoara a admis recursul petentei şi casând sentinţa şi hotărârea instanţei de apel, a trimis cauza la primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, pentru competentă soluţionare.
Petenta a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei instanţei de recurs, motivând că nu i-au fost luate în considerare probele depuse.
Prin Decizia penală nr. 1117/ R din 19 noiembrie 2003, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare şi a obligat-o pe contestatoare să plătească statului 250.000 lei cheltuieli judiciare.
La data de 25 noiembrie 2003, petenta a depus o contestaţie în anulare împotriva acestei din urmă decizii, invocând probleme de fapt, legate de obiectul dosarelor anterioare.
Prin Decizia penală nr. 203 din 10 martie 2004, Curtea de Apel Timişoara a respins contestaţia în anulare, ca nefondată şi a obligat-o pe petentă să plătească statului 500.000 lei cheltuieli judiciare.
Se motivează că elementele de fapt invocate de petentă nu se încadrează în niciunul din cazurile de contestaţie în anulare prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii, petenta a declarat recurs, referindu-se la elemente care au mai fost invocate anterior în fazele procesuale.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 392 alin. ultim C. proc. pen., sentinţa dată în contestaţie este supusă apelului, iar Decizia dată în apel este supusă recursului.
Aceste prevederi au aplicabilitate numai în cazul contestaţiei în anulare bazată pe dispoziţiile art. 384 lit. d) C. proc. pen., când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă, ceea ce însă nu s-a constatat în cauză.
Contestaţia în anulare formulată de petentă, a privit Decizia instanţei de recurs şi corect a fost soluţionată tot prin decizie.
Cum Decizia formulată este definitivă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Astfel, Decizia respectivă, pronunţată în contestaţia în anulare, nu figurează printre hotărârile care pot fi atacate cu recurs, prevăzute de art. 3851 alin. (1) C. proc. pen.
De asemenea, nu intră în prevederile art. 29 pct. 2 C. proc. pen., cu privire la cazurile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă ca instanţă de recurs.
Recursul declarat de petenta B.V.L. fiind deci inadmisibil, urmează în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., să fie respins, ca atare.
Totodată, urmează a obliga pe recurentă la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnata B.V. împotriva deciziei nr. 203 din 10 martie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, ca inadmisibil.
Obligă pe recurenta condamnată să plătească statului suma de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3508/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 3526/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen.... → |
|---|
