ICCJ. Decizia nr. 3640/2004. Penal. Contop.ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3640/2004
Dosar nr. 2702/2004
Şedinţa publică din 30 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 351 din 24 februarie 2004, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de M.C.S. constatând că infracţiunile pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 97 din 8 mai 2002 şi sentinţa penală nr. 1423 din 9 iulie 2002 a Judecătoriei Buzău sunt concurente.
Tribunalul a descontopit şi a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate prin cele trei sentinţe definitive.
A fost menţinută revocarea suspendării executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 204 din 14 februarie 1997 a Judecătoriei Buzău şi prin sentinţa penală nr. 1423 din 9 iulie 2002 a Judecătoriei Buzău, precum şi prin sentinţa penală nr. 222 din 7 noiembrie 2002 a Tribunalului Buzău.
A fost menţinută pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b), C. pen. şi degradarea militară prevăzută de art. 67 C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr. 97 din 8 mai 2002 a Tribunalului Buzău.
În baza art. 36 C. pen., cu referire la art. 34 C. pen. şi a art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate prin cele trei sentinţe penale definitive pentru infracţiunile concurente, condamnatul M.C.S. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 25 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 294 din 14 februarie 1997 a Judecătoriei Buzău, astfel cum a fost revocată suspendarea executării conform art. 864 C. pen., raportat la art. 83 C. pen., prin sentinţa penală nr. 1423/2002 a Judecătoriei Buzău şi prin sentinţa penală nr. 222/2002 a Tribunalului, urmând ca în final, condamnatul să execute 26 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale şi pedeapsa complementară a degradării militare, prevăzută de art. 67 C. pen.
În conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (3) C. pen., au fost scăzute perioadele executate de la 28 februarie 1996 la 2 noiembrie 1996 şi de la 11 mai 2001 la zi.
S-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepselor pentru punerea în executare a sentinţei penale privind pedepsele contopite şi s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 26 ani şi 6 luni închisoare.
Împotriva acestei sentinţe penale, condamnatul M.C.S. a declarat apel în ce priveşte greşita obligare la executarea pedepsei de un an şi 6 luni închisoare.
Prin Decizia penală nr. 300 din 20 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul M.C.S., reţinând în motivare că dispoziţia de revocare a pedepsei de un an şi 6 luni a intrat sub puterea lucrului judecat, fiind doar menţinută cu ocazia operaţiunii de contopire.
În termen legal, condamnatul a declarat recurs, reiterând oral acelaşi motiv de recurs, vizând greşita revocare şi executare a pedepsei de un an şi 6 luni închisoare.
Critica va fi examinată în raport de cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., constatându-se că hotărârile sunt conforme legii.
Aşa cum s-a reţinut de instanţe, prin sentinţele penale nr. 1432 din 9 iulie 2002 şi nr. 222 din 7 noiembrie 2002 s-a revocat, în conformitate cu art. 864 C. pen., suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de un an şi 6 luni închisoare, dispoziţia de revocare intrând în puterea lucrului judecat.
Pe de altă parte, pedepsele ce au făcut obiectul acestor două hotărâri judecătoreşti au intrat, prin operaţiunea de contopire, în pedeapsa rezultantă, situaţie în care s-a menţinut şi măsura definitivă a suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, care, însă nu se contopeşte în pedeapsa rezultantă conform art. 864 alin. (1) C. pen.
Aşa fiind, în mod corect şi cu respectarea legii, s-a dispus ca în final, condamnatul să execute pedeapsa de 26 ani şi 6 luni închisoare.
În aceste condiţii, nu se constată motive de casare a hotărârilor recurate şi în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. pen., recursul condamnatului se va respinge ca nefondat.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.C.S. împotriva deciziei penale nr. 300 din 20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3639/2004. Penal. Cont.exec. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3654/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
