ICCJ. Decizia nr. 3760/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3760/2004
Dosar nr. 2860/2004
Şedinţa publică din 6 iulie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 468 din 20 noiembrie 2003, Tribunalul Braşov a condamnat pe inculpatul C.A. la 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 175 lit. i) C. pen.
În baza art. 53 C. pen., s-a revocat pedeapsa de 10.000.000 lei amendă, aplicată prin sentinţa penală nr. 731 din 28 martie 2002 a Tribunalului Braşov, urmând să execute 8 ani închisoare şi 10.000.000 lei amendă.
S-a dedus detenţia de la 27 martie 2003 la zi.
A fost obligat la 100.000.000 lei daune morale către partea civilă B.C.E. şi a menţinut sechestrul asigurător asupra sumei de 56.500.000 lei, consemnată la C.E.C. cu recipisa nr. 118/2533602 din 21 aprilie 2003.
În fine, a mai fost obligat la 2.915.733 lei către C.A.S. Jud. Braşov.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut următoarele:
Inculpatul C.A. şi partea vătămată B.C.E. au fost căsătoriţi, având doi copii, care se aflau în îngrijirea mamei locuind împreună în alt imobil situat pe str. Prejmer.
La 22 martie 2003, inculpatul a luat hotărârea să se răzbune pe fosta soţie, scop în care s-a înarmat cu un ciocan, pe care l-a ascuns într-o pungă de plastic.
A urmărit apoi partea vătămată la ieşirea din locuinţă şi, prin surprindere, i-a aplicat mai multe lovituri cu ciocanul în cap şi peste mână, până când aceasta a devenit inconştientă.
Din raportul medico-legal rezultă că partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile îngrijiri medicale, i-au pus viaţa în pericol şi au determinat infirmitate permanentă prin pierderea unei porţiuni osoase din calotă craniană.
Împotriva sentinţei a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi inculpatul.
Prin Decizia penală nr. 153 din 5 mai 2004, Curtea de Apel Braşov a admis apelul şi a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 8 la 10 ani închisoare, interzicând şi drepturile prevăzute de art. 64 lit. d) C. pen.
A înlăturat revocarea graţierii pedepsei de 10 milioane lei, aplicată inculpatului, constatând că aceasta este graţiată, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Împotriva deciziei, inculpatul C.A. a declarat recurs, susţinând că nu este autorul infracţiunii, pentru care a fost condamnat şi în consecinţă, a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Din declaraţiile martorei I.I.I. rezultă că a văzut momentul în care inculpatul a lovit victima şi a văzut cum aceasta a căzut la pământ, la final fiind cea care, împreună cu alte persoane, a transportat-o la spital.
De asemenea, martora S.M. a auzit ţipete, iar o fetiţă i-a spus că „pe o tanti o bate un nene", ceea ce a determinat-o să vadă ce se întâmplă.
A găsit pe partea vătămată căzută, plină de sânge şi aceasta i-a spus că a fost lovită de soţ.
Martorul A.G. l-a recunoscut pe inculpatul C.A., ca fiind cel care a lovit pe partea vătămată, acesta fiind îmbrăcat într-un trening bleumarin cu roşu, pe care îl mai văzuse anterior. De altfel, l-a văzut „din profil", avea în mână o pungă albă, realizând ulterior că în ea se afla obiectul cu care s-a produs agresiunea.
Declaraţiile martorilor se coroborează şi cu declaraţia părţii vătămate B.C.E. care, în mod constant, l-a indicat pe inculpat ca autor al infracţiunii.
În raport de aceste elemente, în mod corect instanţele au stabilit vinovăţia inculpatului şi încadrarea juridică dată faptei.
Acesta a acţionat în stradă, lovind victima în cap, zonă vitală, cu intensitate şi cu un obiect apt a produce moartea, ceea ce constituie infracţiunea de omor calificat.
Întrucât, examinând din oficiu cauza, nu se constată motive care să ducă la casarea hotărârii, recursul nu este fondat şi va fi respins, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce prevenţia de la 27 martie 2003 la zi, iar inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A., împotriva deciziei penale nr. 153 din 5 mai 2004 a Curţii de Apel Braşov.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 27 martie 2003, la 6 iulie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 iulie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3759/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3768/2004. Penal. Decretul nr.328/1966. Recurs... → |
---|