ICCJ. Decizia nr. 3941/2004. Penal. Cont.exec. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3941/2004
Dosar nr. 2703/2004
Şedinţa publică din 13 iulie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 12 din 19 ianuarie 2004, Tribunalul Bihor a respins, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de condamnatul HG
Condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.000.000 lei, onorariul apărătorului din oficiu fiind suportat de fondul Ministerului Justiţiei.
Condamnatul a solicitat să se constate că pedeapsa de un an şi 10 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 1299 din 22 iunie 1994 a Judecătoriei Oradea pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 lit. e) C. pen., este graţiată, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 137/1997 privind graţierea unor pedepse.
Instanţa de fond a apreciat ca neîntemeiată contestaţia la executare, în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile actului de clemenţă invocat.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 80/ A din 27 aprilie 2004, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2.200.000 lei, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei avansându-se din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul HG, solicitând admiterea acestuia şi constatarea graţierii pedepsei de un an şi 10 luni închisoare.
Temeiul recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 137/1997, prevederile referitoare la graţiere nu se aplică infracţiunilor de furt calificat prevăzute de art. 209 C. pen.
Aşa fiind, în mod corect a fost respinsă contestaţia la executare formulată de condamnat, infracţiunea săvârşită de acesta fiind exceptată de la graţiere.
În cauză nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 461 lit. d) C. proc. pen., Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
Recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul HG împotriva deciziei penale nr. 80 din 27 aprilie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 iulie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3900/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3956/2004. Penal. Contestatie în anulare.... → |
---|