ICCJ. Decizia nr. 4079/2004. Penal. Art.174,175 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4079/2004

Dosar nr. 3619/2004

Şedinţa publică din 10 august 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 112 din 24 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, inculpatul C.I. a fost condamnat la 15 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost prelungită starea de arest, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă prevenţia de la 17 septembrie 2003 la pronunţare.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 a fost revocat beneficiul graţierii condiţionate a pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 157/2001 a Judecătoriei Negreşti Oaş, pentru care, prin sentinţa penală nr. 229/2002 pronunţată de aceeaşi instanţă s-a dispus şi revocarea suspendării condiţionate şi s-a dispus ca această pedeapsă să fie executată pe lângă pedeapsa de 15 ani închisoare.

S-a constatat că partea vătămată N.F. nu s-a constituit parte civilă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În seara zilei de 15 septembrie 2003, după ce în tot cursul zilei a consumat băuturi alcoolice, de necaz că şi-a pierdut telefonul celular, inculpatul însoţit de martorii C.V. şi F.P.C. a intrat în Barul B. din Oraşul Nou, unde a comandat bere.

La o altă masă din bar, se aflau victima N.I. şi martorii D.P., D.F., O.I. şi F.P., care consumau şi ei băuturi.

În jurul orelor 24,00, victima împreună cu martorii de la masă, au ieşit din bar intenţionând să plece acasă, martorii au urcat în maşină şi au plecat, iar victima a rămas în faţa barului.

Inculpatul C.I. a ieşit din bar, pentru a-şi satisface necesităţile, iar pe scări s-a întâlnit cu victima. Potrivit susţinerii inculpatului, neconfirmată de alte probe, între ei exista o stare conflictuală mai veche, iar victima l-a scuipat şi injuriat, motiv pentru care i-a aplicat iniţial două palme peste faţă. Lovirea victimei a fost observată şi de martora P.A.A., care a declarat că victima şi inculpatul nu au purtat discuţii în local şi nu a observat să se fi certat din afară, mai înainte ca inculpatul să pălmuiască victima.

După ce inculpatul l-a lovit pe N.I., cei doi au coborât scările, iar inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele la nivelul toracelui, după care a lăsat victima căzută la pământ şi a reintrat în bar. Victima a reuşit să se târască până în spatele barului unde a rămas culcată şi după o vreme a decedat. În Raportul de necropsie sunt descrise leziunile prezentate de cadavru: leziuni externe, hematoame şi plăgi contuze ale capului, escoriaţii ale feţei dorsale a toracelui şi leziuni interne, fracturi multiple costale dislocate şi rupturi pleuro-pulmonare.

S-a concluzionat că moartea numitului N.I. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne consecutivă hemitraumatismului toracic cu fracturi multiple costale dislocate şi rupturi pleuro-pulmonare.

Împotriva hotărârii a declarat apel inculpatul care a cerut desfiinţarea sentinţei, schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., iar în situaţia în care instanţa reţine omorul, să fie schimbată încadrarea juridică în infracţiunea de omor simplu prevăzută de art. 174 C. pen.

În subsidiar a cerut ca pedeapsa să fie redusă prin reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare descrise în sentinţă.

Prin Decizia nr. 114/ A din 27 mai 2004, pronunţată de secţia penală a Curţii de Apel Oradea, apelul a fost admis, sentinţa a fost desfiinţată parţial. Reţinând în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 C. pen., pedeapsa a fost redusă de la 15 ani la 12 ani închisoare.

Nemulţumit şi de această hotărâre, inculpatul a atacat-o cu recurs. Prin motivele de recurs scrise a reiterat motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocate cu ocazia judecării apelului.

Recursul este nefondat.

Din cuprinsul actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că instanţele au reţinut o situaţie de fapt corectă şi au dat faptei săvârşite de inculpat încadrarea juridică legală.

Aşa cum amplu a răspuns criticilor formulate de inculpat, instanţa de apel, fapta inculpatului de a lovi cu pumnii în timp ce ambii se aflau în picioare, iar după căderea victimei, lovirea repetată cu picioarele în regiuni vitale cu producerea de grave leziuni, fracturi costale multiple şi rupturi pleuropulmonare, constituie infracţiunea de omor. Prin lovirea în mod repetat cu pumnii şi picioarele până când victima a ajuns în stare de inconştienţă, iar la scurt timp a şi decedat, inculpatul a acţionat în cel mai bun caz cu intenţie indirectă, acceptând posibilitatea producerii rezultatului letal.

Nefondată este şi cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., în omor simplu, prevăzută de art. 174 C. pen.

Aşa cum corect au reţinut şi motivat cele două instanţe fapta a fost comisă la intrarea în bar, la început inculpatul a lovit victima pe scări, iar apoi ambii au coborât în faţa barului şi acolo inculpatul a aplicat loviturile care au dus la moartea victimei.

Potrivit procesului verbal de cercetare la faţa locului, imobilul în care funcţionează barul B. este situat lângă DN 19 la ieşirea din comuna Oraşu Nou pe partea dreaptă pe direcţia de mers Oraşu Nou – Vama, la o distanţă de circa 25 metri sosea, în faţa barului (terenul de la şosea la bar) este parcare.

Fiind îndeplinită una din condiţiile prevăzute de art. 152 C. pen., instanţele au încadrat fapta săvârşită de inculpat în dispoziţiile art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., omor calificat (săvârşit în public).

Pedeapsa redusă de instanţa de apel de la 15 ani la 12 ani ca urmare a reţinerii de circumstanţe atenuante este just individualizată şi în măsură să realizeze scopul prevăzut în art. 52 C. pen.

Recursul urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., iar inculpatul recurent obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În baza art. 38517 alin. (4), cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsă prevenţia de la 17 septembrie 2003 la pronunţarea deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 114/ A din 27 mai 2004 a Curţii de Apel Oradea.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 17 septembrie 2003 la 10 august 2004.

Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 august 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4079/2004. Penal. Art.174,175 c.pen. Recurs