ICCJ. Decizia nr. 4176/2004. Penal. Revizuire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4176/2004
Dosar nr. 4134/2004
Şedinţa publică din 17 august 2004
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 713 din 25 mai 2004, pronunţată în dosarul nr. 710 /2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul S.I. împotriva sentinţei penale nr. 89 din 10 februarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Instanţa a reţinut că primul motiv invocat de revizuient (greşita reţinere a mai multor acte infracţionale decât cele efectiv comise) nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Referitor la al doilea motiv invocat (comiterea de către lucrătorii de poliţie a unor infracţiuni în legătură cu cauza), s-a arătat că este admisibil, dar nu a fost dovedit printr-o hotărâre judecătorească definitivă privind condamnarea acestora.
Prin Decizia penală nr. 484 din 25 iunie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
Instanţa de apel a reţinut că primul motiv invocat de revizuient nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen., iar un alt motiv, referitor la comiterea unor infracţiuni în legătură cu cauza de către poliţişti, nu a fost dovedit.
Împotriva acestei hotărâri, condamnatul a declarat recurs, reiterând motivele invocate în cererea de revizuire.
Recursul este nefondat, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei [(lit. a)], când persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere.
Or, revizuientul nu a invocat descoperirea unor fapte sau împrejurări noi, necunoscute de instanţă la judecarea cauzei, ci a susţinut că nu este vinovat pentru comiterea tuturor actelor infracţionale pentru care a fost condamnat, caz care nu este prevăzut de textul procedural penal menţionat.
Referitor la pretinsa vinovăţie a persoanelor care au efectuat acte de cercetare penală în cauză privind infracţiuni comise în legătură cu cauza, revizuientul nu a depus nici o dovadă în acest sens.
Ca urmare, Înalta Curte reţine că respingerea cererii de revizuire formulată de condamnat, soluţie pronunţată de prima instanţă şi menţinută de instanţa de apel, este legală, fiind dată în conformitate cu prevederile art. 394 C. proc. pen., iar recursul declarat este nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul S.I. împotriva deciziei penale nr. 484 din 25 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul revizuient la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 august 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 4174/2004. Penal. Am.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4180/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
---|