ICCJ. Decizia nr. 444/2004. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 444/2004
Dosar nr. 3119/2003
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin petiţia din 4 august 2002, condamnatul M.D. a solicitat întreruperea executării pedepsei rezultante de 23 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 282 din 20 aprilie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pentru că este în imposibilitate de a executa pedeapsa, pentru motiv medical.
Prin sentinţa penală nr. 513 din 26 mai 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a respins, ca nefondată, cererea condamnatului, motivându-se că expertiza medico-legală efectuată în cauză, a concluzionat că acesta poate fi tratat în reţeaua sanitară a penitenciarelor, încât nu se află în imposibilitate de a executa pedeapsa aplicată.
Petiţionarul condamnat a declarat apel, susţinând că suferă şi de o boală psihică şi prezintă o tumoare pe creier, care necesită efectuarea unei intervenţii chirurgicale în afara reţelei sanitare a D.G.P.
Prin Decizia penală nr. 380 din 3 iulie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins apelul declarat de condamnat, ca nefondat, motivându-se că în mod corect prima instanţă a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei.
Împotriva acesteia, petiţionarul condamnat a declarat recurs, solicitând întreruperea executării pedepsei, faţă de afecţiunile de care suferă.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi întreruptă, când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
În cauză, expertiza medico-legală efectuată, a concluzionat că M.D. prezintă diagnosticul:
1. Corpi străini metalici intragastrici, ingeraţi voluntar, cu indicaţie operatorie şi
2. Tulburare de personalitate de tip antisocial. Autoagresiuni în antecedente cu decompensări depresiv-reactive.
Se menţionează că poate fi tratat în reţeaua sanitară a D.G.P. cu respectarea indicaţiilor terapeutice şi că nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.
Faţă de aceste concluzii, corect prima instanţă a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei, iar instanţa de apel a menţinut sentinţa.
Recursul declarat de condamnat fiind deci nefondat, urmează a se respinge, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Ca urmare a acestei soluţii, recurentul va fi obligat să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.D. împotriva deciziei penale nr. 380 din 3 iulie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 ianuarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4421/2004. Penal. Conflict competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 4476/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
