ICCJ. Decizia nr. 4569/2004. Penal. încheiere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4569/2004
Dosar nr. 4883/2004
Şedinţa publică din 15 septembrie 2004
Asupra recursurilor penale de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 24 august 2004, pronunţată în dosarul nr. 571/2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II–a penală, investită cu soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de inculpaţii V.E., N.G., S.I., D.K., K.A. şi H.H. împotriva sentinţei penale nr. 1314 din 22 decembrie 2003 pronunţată de Tribunalul Bucureşti secţia I penală, a menţinut starea de arest a inculpaţilor, în conformitate cu prevederile art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Curtea de Apel a constatat că, în raport de gravitatea faptelor comise şi de persoana inculpaţilor, măsura arestării preventive luată împotriva acestora şi menţinută în cursul judecăţii, este legală şi temeinică, iar pentru buna desfăşurare a procesului se impunea menţinerea ei.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpaţii N.G., S.I., D.K., K.A. şi H.H., solicitând casarea dispoziţiei privind menţinerea stării de arest preventiv, pentru următoarele motive:
- nu există probe care să ateste vinovăţia lor;
- starea sănătăţii nu le permite a fi trataţi în penitenciar.
- temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu se mai menţin.
- nu există probe certe că lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, dat fiind că durata arestării preventive a depăşit un termen rezonabil.
Recursurile sunt nefondate.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, în primă instanţă la diferite pedepse privative de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 2 şi art. 9 din Legea nr. 143/2000. Acest act normativ sancţionează respectivele infracţiuni cu pedepse privative de libertate cuprinse între 3 ani şi 20 de ani. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a declarat apel împotriva sentinţei instanţei de fond, criticând, printre altele şi greşita individualizare a pedepselor, pe care le-a considerat prea mici, în raport de pericolul social deosebit de ridicat al faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea apreciază că încheierea recurată este legală şi temeinică, instanţa menţinând corect starea de arest preventiv a inculpaţilor.
S-au avut în vedere atât dispoziţiile art. 160b C. proc. pen., cât şi cele prevăzute de art. 136 – art. 148 C. proc. pen.
Apărările inculpaţilor referitoare la greşita încadrare juridică a faptelor, la greşita apreciere a probelor ori la starea precară a sănătăţii lor, urmează a fi verificate de Curtea de Apel, cu ocazia analizării temeiniciei şi legalităţii hotărârii instanţei de fond.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursurile, menţinând încheierea atacată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii N.G., S.I., D.K., K.A. şi H.H. împotriva încheierii din 24 august2004 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosar nr. 571/2004.
Obligă pe recurenţii inculpaţi N.G., D.K., K.A. şi H.H. la plata sumei de câte 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul S.I. la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite interpretului de limba turcă pentru traducerea lucrărilor inculpaţilor D.K. şi K.A. se vor plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 septembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 45/2004. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 461/2004. Penal. Decretul nr.328/1966. Recurs... → |
---|