ICCJ. Decizia nr. 4478/2004. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4478/2004
Dosar nr. 2418/2004
Şedinţa publică din 10 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 368 din 21 octombrie 2003, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 1581/2003, în baza art. 174, raportat la art. 175 lit. c) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata B.E. la 8 ani închisoare şi la 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a dedus arestarea preventivă de la 26 mai 2003 la zi, constatându-se că s-a dispus prelungirea arestării preventive de la 22 octombrie la 20 noiembrie 2003.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 64 şi art. 71 C. pen.
Inculpata a fost obligată la 1.600.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 250.000 lei reprezentând onorariu avocat oficiu la urmărirea penală.
Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că inculpata este necăsătorită şi locuia cu părinţii săi în Târgu Cărbuneşti, având în îngrijire o minoră născută la 17 mai 1999, din relaţii extraconjugale.
Ulterior, a continuat să întreţină asemenea relaţii şi drept urmare a rămas din nou gravidă, în luna mai 2002, dar a ascuns sarcina atât părinţilor, cât şi altor persoane.
În seara de 3 februarie 2003 a avut uşoare dureri abdominale, care s-au repetat, iar în ziua următoare a dat naştere unui făt de sex masculin, în timp ce mama inculpatei se afla la serviciu, iar tatăl în curtea casei la lucrări gospodăreşti.
Expulzarea fătului s-a produs în timp ce inculpata se afla în picioare, astfel că acesta a căzut pe o pătură aşternută în una din încăperi, moment în care inculpata i-a pus mâna pe gură şi nas, iar cealaltă mână pe gât, oprindu-i respiraţia.
După ce a constatat că acesta nu mai mişcă, l-a învelit într-o faţă de pernă şi un flanel, după care, l-a aşezat într-o plasă de pânză, pregătindu-se pentru a fi transportat la spital, apoi a ascuns pătura pe care a născut, s-a spălat de sânge şi apoi s-a îmbrăcat.
Inculpata a fost transportată la Spitalul judeţean Târgu Jiu cu autosalvarea ce fusese anunţată de tatăl inculpatei, luând cu ea plasa cu fătul decedat, medicul de gardă constatând naşterea recentă şi decesul fătului.
În urma examinării medico-legale, s-a constatat că moartea nou-născutului a fost violentă, datorată asfixiei mecanice, prin sufocare şi sugrumare, fătul născându-se viu, cadavrul prezentând leziuni traumatice la nivelul gâtului şi al buzelor.
Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpata.
Parchetul a criticat sentinţa pentru greşita reţinere a circumstanţelor atenuante, prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen., faţă de gravitatea infracţiunii săvârşite şi de modul de operare, astfel că pedeapsa aplicată este insuficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Inculpata a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea de pruncucidere prevăzută de art. 177 C. pen. şi menţinerea aplicării art. 74 şi art. 76 C. pen., iar pedeapsa ce se va aplica în baza acestor texte de lege, să se suspende condiţionat executarea, conform art. 81 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 175 din 5 aprilie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondate, ambele apeluri, a dedus detenţia preventivă a inculpatei de la 26 mai 2003, la zi şi a obligat-o pe inculpată să plătească statului 2.000.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariu avocat oficiu către Baroul de Avocaţi Craiova şi 615.000 lei către Institutul medico-legal Craiova, contravaloarea expertizei psihiatrice, se vor vira din fondul Ministerului Justiţiei.
Decizia instanţei de apel a fost recurată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care prin motivul invocat, a reiterat pe cel din apelul declarat, de netemeinicie, privind individualizarea pedepsei prin reţinerea circumstanţelor atenuante, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor sub acest aspect şi înlăturarea aplicării art. 74 şi art. 76 C. pen., pentru a se aplica o pedeapsă suficient de mare, care să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Critica este nefondată.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză, în raport cu probele administrate, se constată că s-a reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei, iar încadrarea juridică a faptei este, de asemenea, corectă.
Totodată, se constată că pedeapsa aplicată este bine individualizată.
Sub acest aspect, în mod justificat s-au reţinut circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen.
În rechizitoriu se menţionează că inculpata, nu este căsătorită, are în îngrijire un copil de 4 ani rezultat din relaţii de concubinaj, nu era încadrată în muncă, nu a mai comis fapte penale şi a avut o bună comportare în cursul urmăririi penale.
Prima instanţă a reţinut, pe lângă aceste elemente, împrejurările concrete ale comiterii infracţiunii, respectiv comportamentul necorespunzător al părinţilor, îndeosebi al tatălui, care au ameninţat-o pe inculpată că nu o vor accepta în familie, dacă va da naştere la un nou copil din relaţii extraconjugale încât ea s-a aflat într-o situaţie disperată.
Aceste împrejurări constituie, într-adevăr, circumstanţe atenuante în sensul art. 74 C. pen., şi în mod just au fost considerate ca atare şi redusă pedeapsa conform art. 76 C. pen.
La stabilirea pedepsei s-a ţinut seama de limitele de reducere prevăzute de acest text, precum şi de măsura în care circumstanţele atenuante reţinute, atenuează răspunderea penală a inculpatei.
Aşadar, pedeapsa aplicată este just individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi nu se impune a se majora.
Recursul parchetului fiind nefondat, urmează a se respinge ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Totodată, urmează a se deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive de la 26 mai 2003, la data pronunţării prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 175 din 5 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpata B.E.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 26 mai 2003 la 10 septembrie 2004.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4477/2004. Penal. Art.211 c.p. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4479/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen.... → |
|---|
