ICCJ. Decizia nr. 4480/2004. Penal. Art174, 175 .c pen. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4480/2004

Dosar nr. 3870/2004

Şedinţa publică din 10 septembrie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 632 din 10 mai 2004, a condamnat pe inculpatul C.G. la 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 174 şi art. 175 lit. c) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) din acelaşi cod.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă, durata arestării preventive de la 27 iulie 2003 la zi.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a unui cuţit.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că la data de 27 iulie 2003, inculpatul C.G., pe fondul unui conflict cu victima C.M. (fratele său) i-a aplicat cu un cuţit o lovitură în zona toracică, pricinuindu-i moartea.

Fapta inculpatului s-a produs pe fondul unui conflict interfamilial preexistent generat de împrejurarea că victima C.M. şi concubina sa B.O.V. locuiau la domiciliul inculpatului situat în comuna Chitila, jud. Ilfov. Momentul conflictual a culminat în ziua de 27 iulie 2003 când anterior săvârşirii faptei a avut loc o discuţie contradictorie între inculpat şi concubina victimei. Întrucât inculpatul C.G. se afla sub influenţa băuturilor alcoolice a început să îl insulte pe fratele său C.T., a spart o sticlă cu bere şi l-a lovit în cap şi în zona feţei. În continuare, C.T. împreună cu martora B.O.V. s-au deplasat la Terasa D. pentru a-l anunţa pe C.M. de cele întâmplate şi apoi toţi trei au revenit la domiciliul inculpatului.

Victima împreună cu fratele său, martorul C.T., au început să îl lovească pe inculpat cu o cazma, apoi cu o bară metalică producându-i leziuni (echimoze, escoriaţii) traumatice la nivelul braţului stâng şi a antebraţului, pentru a căror vindecare a necesitat 7 zile îngrijiri medicale (conform raportului de expertiză medico-legală nr. A 1/J/169/2003). În aceste împrejurări, inculpatul a lovit victima cu cuţitul ce îl avea asupra sa în zona toracică, pricinuindu-i moartea.

După comiterea faptei, inculpatul C.G. a aruncat cuţitul într-o aglomerare de deşeuri metalice şi menajere aflate în curtea locuinţei, de unde a fost ridicat de organele de urmărire penală şi depus la Camera de Corpuri Delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Prima instanţă a mai reţinut că acţiunea victimei şi a martorului C.T. de a lovi pe inculpat se explică prin comportamentul agresiv al acestuia, care în momentul imediat premergător incidentului a afirmat, având cuţitul în mână „în seara aceasta se va comite o crimă".

Mai mult, martorii, membrii ai familiei inculpatului şi victimei, au declarat că inculpatul constant se manifesta agresiv, mai ales când consuma băuturi alcoolice.

Inculpatul a prezentat leziuni traumatice (escoriaţii, echimoze) pentru a căror vindecare a necesitat 7 zile îngrijiri medicale, dar acestea, apreciază prima instanţă, dezvăluie că agresiunea celor doi fraţi asupra sa nu era de o asemenea gravitate încât să impună suprimarea vieţii victimei prin lovire cu un cuţit în zona inimii.

În raport cu circumstanţele de fapt s-a reţinut că inculpatul a acţionat în stare de provocare şi s-au aplicat prevederile art. 73 lit. b) C. pen.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, critica vizând individualizarea pedepsei.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 460/ A din 18 iunie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat.

S-a motivat că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată, raportat la împrejurările concrete ale săvârşirii faptei şi persoana inculpatului.

Declarând recurs, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Recursul declarat de inculpat nu este fondat.

Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Verificându-se hotărârea atacată sub aspectul criticii formulate de constată că, în ceea ce priveşte dozarea pedepsei, nu sunt elemente de reapreciere în sensul celor solicitate, instanţa făcând o justă individualizare prin respectarea criteriilor generale prevăzute în textul de lege arătat, prin aprecierea în egală măsură a circumstanţelor aparţinând faptei, cât şi cele ale inculpatului recurent, pedeapsa apărând ca fiind proporţională gradului de pericol social pe care îl prezintă fapta şi făptuitorul şi apte să realizeze dublu scop prevăzut de art. 52 C. pen.

Pentru considerentele arătate şi cum verificând hotărârea atacată prin prisma prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat în cauză este nefondat şi a fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G. împotriva deciziei penale nr. 460/ A din 18 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 27 iulie 2003 la 10 septembrie 2004.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4480/2004. Penal. Art174, 175 .c pen. Recurs