ICCJ. Decizia nr. 4523/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4523/2004
Dosar nr. 2614/2004
Şedinţa publică din 14 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 337 din 10 martie 2004, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul P.N.A., prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei de 9 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 234/2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 968/2002 a Curţii Supreme de Justiţie, invocând motive familiale şi anume, că, situaţia dificilă a familiei sale, lipsită de mijloacele materiale necesare întreţinerii şi achitării cotelor restante, necesită prezenţa sa la domiciliu, pentru a preîntâmpina riscul pierderii spaţiului de locuit.
Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., având în vedere că:
„Din referatul întocmit de Primăria sectorului 5 Bucureşti, rezultă că imobilul situat în Bucureşti, ce a constituit domiciliul petentului condamnat, este locuit de tatăl său, numitul P.D., în vârstă de 59 de ani, pensionat medical, cu un venit lunar de 1.200.000 lei. Acesta are în întreţinere un copil minor în vârstă de 5 ani rezultat din relaţia de concubinaj cu numita M.F., persoană care nu obţine venituri dintr-o activitate salarială.
Din verificările efectuate a rezultat că minora P.A.M., în vârstă de 5 ani, fiica condamnatului, se află în Centrul de Plasament Sf.M., mama părăsind domiciliul conjugal din anul 2000.
În raport de situaţia expusă, din care rezultă inexistenţa oricărei obligaţii de întreţinere în sarcina condamnatului faţă de copilul său minor, precum şi faptul că familia tatălui ori posibilitatea obţinerii unor câştiguri proprii din muncă, Tribunalul constată că probele administrate în cauză nu au dovedit existenţa unor împrejurări speciale în sensul dispoziţiilor legale precizate, care să justifice valabil întreruperea executării pedepsei".
Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivând că are o situaţie grea de familie, tatăl său fiind grav bolnav, iar mama şi sora sa trăiesc din pensia de invaliditate a tatălui său.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 324/ A din 27 aprilie 2004, a respins apelul, ca nefondat, motivând că, din analiza probelor administrate în cauză nu rezultă că executarea pedepsei ar avea consecinţe grave asupra familiei condamnatului, că aspectele invocate sunt preexistente condamnării, iar din referatul de anchetă socială rezultă că familia tatălui său are posibilităţi materiale de întreţinere prin realizarea unor câştiguri din muncă.
Nemulţumit şi de hotărârea instanţei de apel, în termenul legal a declarat recurs condamnatul P.N.A., reiterând motivele de netemeinicie analizate şi de instanţa de apel şi a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate şi întreruperea executării pedepsei, pe termen de 3 luni.
Examinând hotărârile atacate, în raport de motivele invocate, Curtea constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.
Astfel, conform art. 453 lit. c) C. proc. pen., la care fac trimitere cele ale art. 455 din acelaşi cod, executarea pedepsei poate fi întreruptă când, din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat ori familia acestuia.
Or, împrejurarea, confirmată şi de ancheta socială, în sensul că tatăl său în vârstă de 59 de ani, pensionat medical, are în întreţinere un copil de 5 ani, rezultat din relaţia de concubinaj cu numita M.F. şi locuiesc împreună în apartamentul din str. Petre Păun, ce a constituit şi domiciliul condamnatului, având ca mică sursă de venit pensia de invaliditate a tatălui de 1.200.000 lei, cât şi împrejurarea că fiica condamnatului, P.A.M., în vârstă de 5 ani, se află în Centrul de Plasament Sf.M., nu prezintă un caracter special, de excepţie, care să justifice întreruperea executării pedepsei, deoarece, aşa cum au reţinut şi instanţele anterioare, această situaţie preexistentă încarcerării sale, nu poate fi remediată prin prezenţa condamnatuluiîntr-o perioadă scurtă de timp.
Aşa fiind, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.N.A. şi îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se include şi onorariul pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.N.A. împotriva deciziei penale nr. 324 A din 27 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4522/2004. Penal. Verificare legalitate... | ICCJ. Decizia nr. 4524/2004. Penal. Contop.ped. Recurs → |
|---|
